Pagini

vineri, 31 mai 2013

31 Mai, ZIUA REZERVISTULUI MILITAR



             
               

                             LA MULŢI ANI, MULTĂ SĂNĂTATE ŞI BUNĂ DISPOZIŢIE!

Consiliul Director
al ASOCIAŢIEI CADRELOR DE CHIMIE MILITARĂ ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE
 
                                                                                                                                                 

Hotărârea Guvernului nr. 476 din 12 mai 2010 privind instituirea Zilei rezervistului militar, publicată în M.O. 333 din 19 mai 2010, prevede:

Art.1  Se instituie Ziua rezervistului militar, ce se sarbatoreste in fiecare an la data de 31 mai.

Art.2  Institutiile publice din cadrul sistemului de aparare, ordine publica si siguranta nationala pot sprijini, in conditiile legii, manifestarile prilejuite de acest eveniment.

Art.3  Potrivit prezentei hotarari, prin rezervist militar se intelege orice persoana care detine grad militar in rezerva sau in retragere.

Rezerviştii militari reprezintă o categorie socio-profesională distinctă, cu un statut bine definit în cadrul societăţii româneşti contemporane.

În acţiunile militare desfăşurate de România în cadrul războiului de independenţă (1877-1878), războiului de Întregire a neamului (1916-1919) şi în cel de-al doilea război mondial (1940-1945), precum şi pe timp de pace, rezerviştii militari au adus o contribuţie importantă la păstrarea independenţei şi suveranităţii ţării, a valorilor militare şi culturale ale poporului român.

Instituirea unei zile a rezerviştilor militari constituie o recunoaştere a rolului acestora, de-a lungul istoriei, în cadrul societăţii româneşti.

În anul 1990, la 31 mai, a fost înfiinţată prima asociaţie formată din personal în rezervă sau în retragere, reluând o tradiţie datând din 1925, întreruptă abuziv în 1948.

Prin rezervişti militari se înţelege orice persoană care deţine grad militar în rezervă sau în retragere, respectiv soldaţi, gradaţi, subofiţeri, maiştri militari, ofiţeri şi generali, indiferent de instituţia publică din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în care şi-au desfăşurat activitatea.

“Ziua Rezervistului Militar” este închinată omagierii camarazilor nostri care    şi-au dedicat întreaga carieră slujirii ţării sub Drapelul tricolor şi care continuă să acţioneze sub deviza PATRIE, ONOARE, DEMNITATE, în calitate de militar în rezervă sau în retragere pentru aceleaşi ţeluri nobile ale Armatei României.

Este o zi importantă pentru toţi militarii şi vrem să ne aducem mereu aminte ca aceşti oameni au însemnat enorm pentru ţara în care trăim astăzi.



marți, 21 mai 2013

SĂ TRĂIŢI CU NUMELE!



Urez LA MULŢI ANI, celor aproape 10 procente dintre români care îşi sărbătoresc onomastica astăzi, 21 mai, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
Elena, Ileana, Lenuţa, Constanţa, Constantina, Leana şi Nuţi, Constantin, Costel, Costică, Costin, Costinel, Costi şi Costeluş, SĂ TRĂIŢI CU NUMELE!

Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena

Sfantul Constantin a fost fiul imparatului Constantius Chlorus si al Elenei. S-a nascut la 27 februarie 272, in cetatea Naissus (astazi, Nis, in Serbia). Dupa moartea tatalui sau din 304, a fost proclamat imparat. Intra in conflict cu Maxentiu, fiul imparatului Maximian, pentru ca acesta dorea sa ocupe functia pe care el o detinea.
In ziua premergatoare luptei cu Maxentiu, in anul 312, Constantin a vazut pe cer o cruce luminoasa si o inscriptie: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, in vis, i se descoperea Hristos si-l indeamna sa puna semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va iesi biruitor din lupta.
In anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea crestinilor si astfel, crestinismul devine religie permisa in imperiu. Religia crestina va deveni religie de stat, in vremea imparatului Teodosie cel Mare (379-395).
În vremea imparatului Constantin s-a tinut primul Sinod Ecumenic, la Niceea in anul 325, unde a fost inlaturata erezia lui Arie si s-au alcatuit primele articole din Crez.
Imparatul Constantin a murit in anul 337, la zece ani de la trecerea la cele vesnice a mamei sale.
Imparateasa Elena, mama sfantului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost rastignit Hristos. A zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri.

joi, 9 mai 2013

9 MAI, ZIUA INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI


Pentru aniversările   de azi, INDEPENDENŢA ROMÂNIEI şi  ziua Europei, dar şi pentru Ziua  Eroilor  ce se va celebra  în ziua de 13 mai, cu gândul la prietenii mei ardeleni şi la ardeleni, în general, la toţi românii şi la toţi EROII neamului nostru, public mai jos două  poezii mai puţin cunoscute. Pentru MARESAL vedeti si aici: http://victorvis55.blogspot.ro/2011/05/cantec-pentru-eroi.html



TE VREM   ÎN ARDEAL, MAREŞALE

Azi Mureşul în ţara lui străină,
Din ferecate temniţe suspină:
            Plânge poporul de-amar şi de jale,
            Te vrem în Sătmar, Mareşale!

Năvalnice Crişuri în fiecare seară,
Se tânguie în ruga lor amară:
            Geme poporul de-amar şi de jale,
            Te vrem în Sălaj, Mareşale!

Someşul, târziu în noapte spune,
În obidita lui durere fără nume:
            Tânjeşte poporul de-amar şi de jale,
            Te vrem la Feleac, Mareşale!

Şi mamele toate, copiii şi morţii,
În vaier te cheamă din ghearele sorţii:
            Se frânge poporul de-amar şi de jale,
            Te vrem la Bihor, Mareşale!

Codrul şi munţii cu fruntea plecată,
Povara ruşinii o cer răzbunată:
            Se stinge poporul de-amar şi de jale,
            Te vrem la Bicaz, Mareşale!

Gorunul lui Horia şi-al Iancului fluier,
Îţi cântă revolta, necazul ţi-l şuier’:
            S-aprinde poporul de-amar şi de jale,
            Te vrem la Vişeu, Mareşale!

Vijelios Arhanghel să muţi hotarul iară,
Peste trufii vrăjmaşe la margine de ţară:
               
Căci arde poporul de-amar şi de jale,
La Tisa te vrem, Mareşale!

Grigore POPA, (n. 31 iulie 1910, Podeni, judeţul Cluj – m. 24 septembrie 1994, Bucureşti)











O, DOINA NOASTRĂ AŞA ÎNCEPE

O, doina noastra asa incepe
 Si trece munte, trece deal, -
 Am cucerit intinse stepe
 Dar dorul tot ne e'n Ardeal.

 Bat brandturi iurese de schije,
 Turbati si darzi si val de val
 Ne'ntampina dusmanii crucii
 Dar dorul tot ne e'n Ardeal.

 Odese rosii, Balaclave
 Si Sevastopoluri si mal
 De stanci si moarte vom infrange
 Dar dorul tot ne e'n Ardeal.

 Crimei, Cubanuri si Caucazuri
 Cuprinde-vom pe branci, pe cal,
 Vom fi mai repezi ca eretii
 Dar dorul tot ne e'n Ardeal.

 Pe Don, pe Dvine si pe Volge
 Legat-am poduri spre Ural,
 Ca viforul suntem napraznici
 Dar dorul tot ne e'n Ardeal.

 Prin tundre joase si Siberii
 Dela Aral pana'n Iamal
 Purta-vom steagul biruintii
 Dar dorul tot ne e'n Ardeal.

 De-ar fi sa trecem prin nisipuri
 Din Astrahan pana'n Baical,
 Suntem ca gandul si otelul
 Dar dorul tot ne e'n Ardeal.

 Priviti-l nu mai, sangereaza
 El, rastignitul, ca'ntr'un Gral,
 Precupetim ceva? - Nimica!
 Dar dorul tot ne e'n Ardeal.

 Nu poate pururea sa stee
 In inima acest pumnal
 Infipt in zi de neagra Vineri
 Dar dorul tot ne e'n Ardeal!

Traian Chelariu  (n.  21 iulie 1906, satul Hatna, comuna Dărmănești, județul Suceava – d. 4 noiembrie 1966, Suceava)

sâmbătă, 4 mai 2013

Sacrificiul Fiului


SARBATORI PASCALE LUMINATE!
Sacrificând pe unicul Său Fiu, Dumnezeu si-a manifestat, în chipul cel mai elocvent posibil, interesul şi dragostea pe care EL o poartă omenirii.
SE CUVINE SĂ CINSTIM CUM SE CUVINE PATIMILE ŞI ÎNVIEREA MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS!