Pagini

duminică, 31 decembrie 2017

joi, 14 decembrie 2017

Cum a vândut Gheorghiu Dej pielea ursului din pădure



Marile evenimente se petrec de multe ori în cu totul alte condiţii decât cele pe care ni le imaginăm la prima vedere. De fapt, clipele hotărâtoare din istorie s-au pus la cale în cadru restrâns şi ambianțe inedite. De multe ori soarta şi viitorul unei ţări au fost hotărâte în cluburi selecte, terenuri de golf, cazinouri, loje de diverse rituri sau partide de vânătoare. Evenimentul relatat mai jos nu face excepţie. Datorită lui s-au retras armatele sovietice din România ...

Următoarea întâmplare, dacă nu ar fi adevărată, ar părea, foarte uşor, să ţină de domeniul fantasmagoric. Problema este că a fost atât de adevărată încât autorităţile comuniste au ţinut-o ascunsă nu doar românilor de rând din acea „Epocă” ci şi demnitarilor de rang secund din aparatul de conducere al ţării.
   
     
Toţi românii trebuiau să ştie că retragerea fără incidente a trupelor sovietice rămase în ţară încă din anul 1944 era un gest de clemenţă şi nobleţe a „Marelui Frate de la Răsărit”. Aceasta cvasinecunoscută şi incredibilă întâmplare din istoria României a fost instrumentată de nimeni altul decât conducătorul ţării din acea perioadă, Gheorghe Gheorghiu-Dej.
         

Cu toate că Dej anunatase iniţial că trupele sovietice pot rămâne în România pe aceiaşi durată de timp în care trupele americane vor staţiona în Germania, planurile sale erau cu totul altele.
         
Presat de numeroasele acte de violenţă şi jaf de care se făceau vinovaţi vajnicii soldaţi „eliberatori” ai Armatei Roşii şi încurajat de succesul său în anihilarea elementelor alogene din PMR, Dej se gândise deja la un plan neobişnuit de momire a sovieticilor în afara graniţelor României.

Tovarăşul vânător suprem vine de la Răsărit
După episodul din anul 1952, când deja reuşise epurarea partidului comunist de liderii evrei şi potenţialii rivali precum Ana Pauker (Hannah Rabinsohn), Vasile Luca (Laszlo Luka), Teohari Georgescu (Burah Tescovici) şi Alexandru Nikolski (Boris Grunberg), Dej se credea îndeajuns de abil pentru a se descotorosi de armata sovietică de ocupaţie.
         
În faţa unei prezenţe atât de temute şi redutabile, conducătorilor comunişti ai României le vine o idee bizară la prima vedere, dar care se va dovedi viabilă, vânătoarea! Imediat după moartea lui Stalin, la cârma U.R.S.S. se căţărase după îndelungate lupte intestine aşa-zisul „reformist”, Nikita Hruşciov. La acea vreme era cel mai puternic om al planetei alături de rivalul său american, Dwight Eisenhower. Ucraineanul avea însă un viciu comun tuturor puternicilor vremii. În afară  de politică şi vodca de calitate, Hruşciov era literalmente înnebunit după vânătoare.

Jurnalul olandez şi jertfa ursului din pădure
Au existat puţine mărturii despre vânătoarea de urşi unde s-a hotărât viitorul României şi soarta armatei sovietice staţionate pe teritoriul ţării. Una dintre puţinele surse publicate după 1989 în care se povesteşte episodul cu Hruşciov, Dej şi vânătoarea de urşi, este nota memorabilă a Ambasadorului Olandei în România la acea dată, C.M Hanswlick De Jonge, invitat de vază la acea vânătoare.

Fondul de vânătoare de la Budacu de Sus, din judeţul Bistriţa Năsăud, adăpostea în acea perioadă una dintre cele mai mari populaţii de urşi bruni din România. Zona era situată la înălţimea de 800 de metri, iar pădurile din jur erau înţesate de meri şi peri sălbatici. Pomii fructiferi, o vegetaţie rar întâlnită la acea altitudine, erau explicaţia faptului că în fiecare an, în preajma lunilor septembrie-octombrie, sute de urşi bruni se adunau în pădurile din Budacu de Sus. Acest lucru era deja cunoscut de Gheorghe Maurer, Chivu Stoica și alţi lideri comunişti pasionaţi de vânătoare.

În urma discuţiilor avute cu Gheorghe Gheoghiu Dej, întreg aparatul de conducere al ţării hotărăşte că, din punct de vedere diplomatic, invitarea lui Nikita Hruşciov la o vânătoare de urşi la Budacu de Sus ar fi un act deosebit de bine inspirat. Conducerea României din acea vreme ţintea de fapt mai sus.  În afară de câştigarea favorurilor liderului sovietic şi de detensionarea relaţiilor cu vecinul de la Răsărit, scopul discuţiilor de după partida de vânătoare s-ar fi axat pe retragerea tuturor soldaţilor sovietici din ţară.

În prealabil, Hruşciov mai fusese abordat pe linie politică, în decursul anului 1957, de către Emil Bodnăraş, ministrul roman al Apărării din acea perioadă, tot pe tema retragerii armatelor sovietice.  Vânător maniac, Hruşciov nu rezistă tentaţiei unei vânători de urşi bruni în Munţii Carpaţi. Astfel, în luna octombrie a aceluiaşi an, avionul Tupolev al delegaţiei sovietice, în frunte cu ucraineanul Nikita Hruşciov, aterizează la Bucureşti. Autorităţile române dând dovadă de un exces de zel combinat cu slugărnicie, organizează la cabana de vânătoare din Dealu Negru un adevărat festin medieval de unde nu au lipsit nici o serie de dame de companie din categoria „de lux”, aduse special din Bucureşti. Pe mesele temuţilor oaspeţi se revărsau, la propriu, deliciile ospitalităţii culinare româneşti: ciorba de burtă, cârnaţi de cerb, şuncă de urs, frigărui de căprioară, friptură de fazan, sarmale de mistreţ, mămăliguţă cu ardei iute, vinuri dulci de Lechinţa şi Giurgiu. Evident, în decursul aceleeaşi seri Hruşciov nu avea nici o problemă în a da peste cap pahare integi de ţuică. Elanul băutor al liderului U.R.S.S. a fost temperat brusc de tăria sticlei de horincă, această băutura povocandu-i o adevărată explozie de admiraţie durului dictator.  A doua zi, dis de dimineaţă, două camioane pline cu gonaci, pădurari şi câini de vânătoare porneau la scotocirea pădurii şi stârnirea animalelor. Măcelul avea să înceapă. De jertfa urşilor din Carpaţi depindea soarta României...
Sacrificiul urşilor

Pentru Hruşciov, organizatorii au ales un observator de vânătoare situat la înălţime, lângă intersecţia trecătorilor folosite de obicei de animalele mari pentru a străbate pădurea. De acolo, în condiţii de deplină siguranţă şi situaţi la adăpostul oricărui atac al vreunui animal rănit şi furios, obişnuiau să vâneze şi liderii comunişti români. Pentru Hruşciov au avut grijă să aleagă cel mai înalt observator. Temuţii ofiţeri KGB, însărcinaţi cu paza dictatorului sovietic, stăteau la rândul lor cu ochii în patru şi degetele pe trăgaci în cazul unui eventual atac al vreunui urs rănit. Câinii şi gonacii au început să răscolească pădurea în căutarea urşilor. Aerul rece al dimineţii de munte era profanat de lătrături, urlete, zgomote de fiare izbite una de alta şi înjurături. Primul urs străbate în fugă standurile de vânătoare. Gheorghiu Dej trage primul însă ursul nu este nimerit şi scapă fugind în desişuri. Hruşciov îl priveşte nemulţumit...
- Se pare că nu am tras bine, tovarăşe Secretar General, se vede că nu am ochit cum trebuie, bâiguie acesta vizibil încurcat în faţa lui Hruşciov. Hăitaşii îşi continuă larma şi în scurt timp apare un alt urs, mai mare decât primul. Hruşciov trage primul, dar situaţia se repetă şi ursul dispare teafăr.
„Ciort vizmi! – Du-te la dracu!” înjura ucraineanul furios. Cum să se facă de râs tocmai el, marele conducător al Uniunii Sovietice? Ziua continua cu acelaşi spectacol penibilo-grotesc, cu deosebirea că zelul gonaşilor şi larma câinilor au scos din ascunzişurile lor doar cerbi, mistreţi şi lupi. Animale norocoase... Puternicii vremurilor veniseră să vâneze doar urşi...
Disperaţi, conducătorii comunişti ai României de la acea dată ordonă ca pe timpul nopţii să mai fie aduse încă două camioane de gonaci. Satele din jur se golesc de oameni aduşi să hăituiască urşii din codrii seculari ai Năsăudului. În dimineaţa următoare, Hruşciov aştepta deja nerăbdător declanşarea vânătorii, iar aşteptarea să nu avea să dureze mult. La o jumătate de oră de la începerea goanei, câţiva urşi de talie medie au ieşit în fugă din pădure. Cunoscători ai populaţiei locale de urşi, organizatorii români l-au sfătuit pe Hruşciov să nu tragă în ei. Conform datelor vânătorilor locali, în fondul de vânătoare de la Budacu trăiau unele exemplare colosale de urs brun, demne de titlul de record mondial.

Parcă vrând să confirme promisiunile liderilor comunişti români, câteva minute mai târziu, dintr-un luminiş ţâşni în fugă un urs brun de dimensiuni apreciabile. Se opri brusc, ridicat în două labe şi începu să adulmece aerul pentru a identifica direcţia de unde se auzea larma oamenilor şi lătratul câinilor. La 60 metri de el, cocoţat confortabil la înălţime, Hruşciov ocheşte, trage şi nimereşte ursul în dreptul inimii. Sărmanul animal răcneşte furios, cade şi încearcă să fugă împleticit. Un al doilea glonţ curma viaţa ursului. De sus, din observator, Hruşciov zâmbea mândru şi satisfăcut de isprava sa. După estimările vânătoreşti, ursul ucis avea peste 400 de puncte. Asta însemna garanţia unui trofeu aducător de medalie de aur la orice expoziţie internaţională de vânătoare. Gheorghiu Dej care ajunsese deja la faţa locului, sare să-l îmbrăţişeze pe Hruşciov pupându-l pe ambii obraji.
- Tovarăşe Secretar General, aţi avut o împuşcătură extraordinară! Mi-ar plăcea să văd că o ţineţi tot aşa la această vânătoare! Data viitoare o să împuşcaţi un urs şi mai mare, poate un record mondial. Haideţi să ciocnim un păhărel de horincă. Noroc! 
- Zdarovie, spuse Hruşciov şi ciocni repede paharul cu Dej. 

În maşinile de teren ale armatei puse la dispoziţia puternicilor vremii, Hruşciov zâmbea satisfăcut. „Am ce să le povestesc Ninei Petrovna, lui Serghei şi Elenei”. Grupul mixt româno-sovietic al demnitarilor vânători se îndrepta vesel spre cel de al doilea loc de pândă, unde un alt grup de câini şi gonaci începuse deja să răscolească pădurea. Vânătoarea se apropia de apogeu.

Spre mijlocul zilei grupul hăitaşilor reuşeşte să identifice şi să dirijeze spre locurile unde stătea ascuns liderul comunismului mondial un urs de dimensiuni colosale. Comparativ cu el, urşii precedenţi păreau nişte căţeluşi. Hruşciov şi gazdele sale vasale sunt cuprinse de emoţie şi paroxism. Acest uriaş al codrilor româneşti trebuia doborât cu orice preţ. Era cu adevărat cel mai mare urs văzut de demnitarii români. Un adevărat campion. Hăitaşii au reuşit să dirijeze ursul spre locul unde stătea Hruşciov. Ascuns, acesta a ochit şi a tras. Gigantul brun a fost nimerit la baza craniului, dar mai avea forţă şi vitalitate să alerge în desişuri. Hăitaşii şi câinii îl urmăresc, nu fără un preţ. Doi câini sunt ucişi pe loc, iar un biet sătean este rănit destul de grav de urs înainte ca acest rege al pădurii să-şi dea ultima suflare.
Vânătoare sau politică?
A urmat o scenă grotescă. Toată lumea era agitată. Hruşciov zâmbea cu gura până la urechi în timp ce gonaşii şi câinii erau trimişi scurt şi fără explicaţii la casele lor. Cadavrul ursului care zăcea în desişuri este estimat la peste 500 de puncte, cu o greutate probabilă de 380-400 kg, un adevărat record mondial. Născut şi crescut în sălbăticia Carpaţilor, hăituit de comuniştii români şi executat de cel mai temut lider al planetei din acea perioadă... nu e de dorit să te naşti urs pe această planetă...

Revenindu-şi cu greu Nikita Hruşciov mângâia blana brun închis a ursului, admirându-i dimensiunile enorme.
- Blana sa va împodobi de acum înainte podeaua de piatră a vilei lui din Zavidovo. Gheorghiu-Dej avea întipărit pe figură un zâmbet larg. Cei doi tovarăşi de vânătoare se îmbrăţişează şi se mai pupă o dată pe obraz. Ruseşte şi zgomotos...

Spre seară au mai venit la masa întinsă din cabana de vânătoare şi alţi membri ai Comitetului Central, dintre care se detaşau figurile lui Maurer, tânărul la acea vreme Nicolae Ceauşescu şi Emil Bodnăraş.
- Mai sunt încă 7000 de urşi în România, tovarăşe Secretar General, oricând doriţi dumneavoastră să reveniţi, recita pe un ton slugarnic Gheorghiu-Dej.

Între timp, în jurul cabanei petrecerea şi dezmăţul deja începuseră. Grătarele sfârâiau pline ochi de frigărui de mistreţ, căprioară şi iepure. Vinurile curgeau în valuri.

Hruşciov uitase definitv de masca de lider de piatră, zâmbea, cânta şi înjura de bucurie. În acelaşi timp se lăsa fotografiat în compania oricui.

La lăsarea nopţii, după ce lăutarii i-au cântat cântece ruseşti, Hruşciov dispare împreună cu una dintre damele de companie. Bucuria şi bine dispoziţia ucraineanului au ţinut şi următoarea zi, când trezindu-se dis de dimineaţă îl abordează pe Dej: 
- Ce pot face pentru dumneavoastră tovarăşe? Ce pot face pentru România? Cum mă pot revanşa pentru asemenea primire şi clipe de neuitat?

Dej nu-şi mai încăpea în piele de bucurie. Temutul suveran fusese adus la punctul dorit...
- Aţi putea... vedeţi tovarăşe Secretar General.. ştiţi că România  este o ţară înfrăţită pe veci cu marele nostru frate Uniunea Sovietică. Suntem un aliat de nădejde, cum am dovedit-o şi în timpul crizei din Ungaria. Aici suntem cu toţii leninişti convinşi. Uniunea Sovietică va găsi la noi doar prietenie şi loialitate. De aceea suntem convinşi că staţionarea armatelor sovietice în ţara noastră nu mai este necesară. Pe lângă acest aspect, ştiţi că deseori au loc incidente în care sunt implicaţi soldaţii ruşi. În ciuda înfrăţirii noastre întru comunism, astfel de incidente îi vor face pe români să privescă cu neîncredere Uniunea Sovietică. Dacă s-ar putea face ceva la Moscova, ştiţi.. am fi recunoscători. De partea cealaltă a mesei, Maurer, Ceauşescu şi Bodnăraş dădeau mecanic şi aprobator din cap.

Spre surprinderea tuturor, Hruşciov a stat pe gânduri doar 5 secunde, după care a cuvântat:
- Dragii mei prieteni, în ultimul timp şi noi ne-am gândit la Moscova la această situaţie. Am să comunic la Sovietul Suprem. Pot să vă asigur că, în proporţie de 90%, într-un an de zile trupele noastre vor fi retrase. Iar acum nu mai vreau decât să beau din vinul ăsta al vostru, Gurgulesco, Giurgiulesc sau cum se zice...

În Tupolevul care zbura spre Moscova, au fost încărcate în zilele următoare carnea sărată a 4 urşi, 6 butoaie cu vin de Giurgiu, 2 de horincă şi blănurile preparate ale urşilor.

În mod straniu, ucraineanul s-a ţinut de cuvânt. În anul 1958, primele trupe sovietice au început să se retragă, iar în anul următor, ultimii soldaţi „eliberatori” părăseau România.

Din nefericire, omul este o fiinţă nerecunoscătoare. Sacrificiul urşilor a rămas ţinut sub tăcere... Nici manualele de istorie nu-l amintesc, nici cercetătorii istorici nu-l cunosc. Noroc cu nota ambasadorului olandez.

Urşii au rămas martiri în continuare sub regimul ceauşist, erau vânatul favorit al dictatorului. În zilele noaste sunt ameninţaţi de o populaţie pestriţă care le invadează teritoriul poluându-l cu manele şi resturi alimentare, filmându-i cu celularele şi construindu-şi vile de prost gust în interiorul rezervaţiilor naturale. Pe de altă parte, urşii sunt împuşcaţi pe capete, chiar în prag de secol XXI, de îmbogățiții tranziţiei şi de vânătorii străini care vin aici să-şi îndeplinească viciul sângeros şi absurd al vânătorii.


miercuri, 6 decembrie 2017

Sfântul ierarh NICOLAE


LA MULTI ANI!

CELOR CARE PURTATI PRENUMELE:

Nicolae, Niculai, Neculai, Nicuşor, Niculae, Nic, Nik, Lae, Laie, Nicolăiţă, Niculăiţă, Culaie , Nicolas,Nicholaus, Nicoleta, Nica, Niculina, Nicolina, Niculiţa, Nicol, Nikole Nichi, Nikko, Nika, Nikke, Nikky și Niculăiţa.

SA TRAITI CU NUMELE!
Sfântul ierarh NICOLAE

miercuri, 8 noiembrie 2017

SFINŢII MIHAIL ŞI GAVRIIL

SĂ TRĂIȚI CU NUMELE!

Mihail, Mihai, Mihaela, Gavril, Gavrilă, Gabriel, Gabriela.
LA MULȚI ANI!



SFINŢII MIHAIL ŞI GAVRIIL. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducatorii cetelor de îngeri, având aripi și purtând săbii, ca simbol al biruinței, ei fiind și călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai.
Gavriil a fost trimisul lui Dumnezeu la Fecioara Maria, pentru a-i vesti taina cea mare a întrupării Domnului anunțându-i totodată pe părinții Sfintei, Ioachim si Ana,  vestea  că din ei va să se nască      “ Doamna, Stăpâna noastră, Maria, Născătoarea de Dumnezeu”. Arhanghelul Mihail poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului și veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai traiască. Acesta  păzeste, ca o slugă credincioasă, "credința către Stăpânul său, s-a arătat adevărata căpetenie peste cetele celor fără de trupuri". Că, văzând cum a căzut vicleanul Lucifer, a lăudat cu glas pe Domnul tuturor si a zis: "Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel ce era cu noi: cel ce era lumină, acum întuneric s-a făcut. Că cine este ca Dumnezeu? Mi-ca-El? Că numele de Mihail asta înseamnă: " Cine este ca Dumnezeu".         

       Mihail Arhanghelul a fost rânduit de Atotputernicul Dumnezeu căpetenie a îngerilor buni și mare folositor și de bine făcător al mântuirii noastre și, luând chip văzut, s-a arătat multora, atât în Legea veche cât și în Legea nouă. 


miercuri, 25 octombrie 2017

ZIUA ARMATEI ROMÂNE




Ziua de 25 Octombrie este Ziua Armatei Romane, o zi de glorie si de cinstire pentru eroismul si jertfele prin care, de-a lungul vremii, armata noastra a dovedit prin  fapte  de arme ca este garantul apararii  unitatii nationale si integritatii teritoriale a Romaniei.
La 25 octombrie 1944, exact in ziua in care Regele Mihai implinea varsta de 23 de ani,( e de mirare cum un guvern comunist nu a tinut cont de faptul ca aceasta zi coincidea cu ziua de nastere a Regelui) Armata Romana elibera Careiul,  ultima localitate romaneasca de dincolo de Carpati, aflata  pana atunci sub  ocupatie straina,  anihilandu-se astfel, prin lupte grele si sangeroase si marete fapte de eroism, efectele  odiosului  dictat de la Viena. Actiunile militare purtate de armata romana in batalia pentru eliberarea Ardealului  alcatuiesc un drum glorios, soldat pe pamantul transilvan cu numeroase jertfe. Mii de militari din cadrul Armatei a IV-a, comandata de generalul Dascalescu, si din trupele Armatei I comandata de generalul  Atanasiu au cazut vitejeste in luptele sangeroase de la Sfantu Gheorghe, Targu Mures, Oarba de Mures, Paulis, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare si Carei, in total peste 50.000 de militari (morti si raniti).


Militari din Forțele Terestre


 Totusi, ca sa ne putem imagina adevaratul spirit de sacrificiu al Armatei Romane, as vrea sa va prezint cateva date statistice referitoare la pierderile suferite de Armata Tarii, de la infiintarea statului roman modern, incepand cu Razboiul de Independenta, astfel:


În Războiul de Independenţă, armata română a pierdut 4.302 militari morţi şi dispăruţi, dintr-un efectiv de circa 100.000 de combatanti, si o populatie de aproape 4,5 milioane de locuitori;
În al Doilea Război Balcanic (1913) nu am avut pierderi in luptele sporadice purtate pe teritoriul Bulgariei, insa armata a avut 1.150 de militari morţi, din cauza  epidemiei de holeră, declanşată în zona muntoasă a Balcanilor, la  un efectiv de circa 500.000 combatanti si o populatie de 7,5 milioane de locuitori;
În Primul Razboi  Mondial (Războiul de Reintregire)1913 ofiţeri şi 96.467 de militari morţi, si identificaţi nominal, 248 de ofiţeri şi 51.425 de militari morţi pe front, în ţară sau străinătate în împrejurări necunoscute; în mare parte ei sunt neindentificaţi, 70.504 de militari  morţi în lagărele de prizonieri. Numărul civililor morţi ca urmare a bătăliilor, rănilor ori tifosului exantematic este apreciat la circa 250.000. Numarul initial al combatantilor (1914) a fost de 562.000, la o populatie de aproximativ 8 milioane de locuitori.
Forțe Navale


În al Doilea Război Mondial, in campania din est armata romana  avut  71.585 de morţi, iar in campania din vest,  21.053 de morţi , aproape 400. 000 de răniţi (243.622 în Est şi 90.344 în Vest.) şi 367.976 de dispăruţi, cei mai mulţi prizonieri, din care 309.533 în Est şi 58.443 în Vest). Este greu de estimat populatia Romaniei in conditiile in care Romania pierduse in urma dictatului de la Viena si a pactului Ribentrop-Molotov, circa  o treime din teritoriu si populatie, adica 99.738 km2 cu o populaţie de 6.821 000 locuitori. Asta inseamna ca populatia Romaniei la  22 iunie 1941 era de aproximativ 13 milioane de locuitori.
Forțe Aeriene


Dintre participantii   la misiunile din teatrele de operatii  din Iraq si Afganistan, Romania are deja 30 de eroi morti,  si cateva zeci de raniti.
Parașutiști


La aceasta mareata sarbatoare, cu ocazia Zilei Armatei Romane, se cuvine ca militarilor activi, in rezerva sau in retragere, sa le uram LA MULTI ANI din inima, iar eroilor neamului si veteranilor de razboi, care au trecut prin vitregiiile razboaielor, celor care si-au dat viata pentru libertatea, unitatea si integritatea Romaniei, sa le aducem un calduros si pios omagiu si sa le transmitem de peste timp ganduri de recunostinta vesnica din partea noastra, a tuturor.

duminică, 6 august 2017

Mărășești, 100 de ani de glorie și eroism



GLORIE ETERNĂ EROILOR ROMÂNI
ȘI ARMATEI ROMÂNE BIRUITOARE!
„Oricum am fi noi, românii, când este vorba de spirit de sacrificiu pentru NEAM și ȚARĂ nimeni nu ne întrece.”„Dacă v-ați putea imagina cum arată iadul, atunci gândiți-vă că la Mărășești a fost ceva mai rău ”
Walter S.
BĂTĂLIA DE LA MĂRĂȘEȘTI 6 august – 3 septembrie 1917
În sectorul de ofensivă de la Mărășești  Armata 9 germană comandată de generalul  Johannes Von Eben  a introdus în operație forțe impresionante care să-i asigure o victorie fulger și să-i „netezească” drumul spre Iași. Valoarea acestora era de aprox.  13 divizii de infanterie cu un total de 102 batalioane, 10 escadroane de cavalerie, 213 baterii de artilerie, 24 companii de pionieri și aveau în dotare 1135 mitraliere, 356 aruncătoare de mine, 59 tunuri de tranșee, 224 tunuri de câmp, 122 guri de foc grele, 86 tunuri antiaeriene, 6 mortiere de 21cm. și două care de asalt.


Armata 1 română, comandată de generalul Constantin Cristescu,  avea în compunere două corpuri de armată  (C. 6 A. comandat de generalul Eremia Grigorescu și C3. A, comandat de generalul Constantin Iancovescu) , o divizie de cavalerie, o brigadă de călărași și una de grăniceri, care erau dislocate pe un aliniament cu o dezvoltare frontală de cca 60 de km și o adâncime de 20 km. Ca forțe, Armata 1 română dispunea de 58 batalioane, 38 de escadroane, 57 de baterii de artilerie dintre care 8 grele și  totaliza un efectiv de 4466 ofițeri  (3430 combatanți) și 153716 trupă (130823 combatanți).
Acestor forțe li se alăturau C. 7 și C. 8/Armata 4 rusă, cu 7 divizii cu un total de 84 de batalioane, 32 de escadroane, 79 baterii de artilerie (9 grele), și un efectiv de 2361 ofițeri, 83222 trupă, și aveau în dotare 763 mitraliere și 375 tunuri de diferite calibre.


Cu acest raport de forțe, în noaptea de 5/6 august 1917  artileria germană a executat un bombardament cu muniție chimică  asupra dispozitivului D. 34 infanterie ruse  (îndeosebi la Pădurea Neagră și asupra pozițiilor de tragere ale artileriei ruse). În aceeași zi, începând cu ora 4.30,  timp de trei ore, artileria Armatei 9(G.) a executat un bombardament intens  asupra pozițiilor A.4 (Ru.)  dispuse între Făurei și Rădulești.
La ora  7.30 armata germană a trecut la ofensivă străpungând  ușor cele 3 aliniamente ale primei poziții de apărare ale D. 34 I (Ru.) de pe malul drept al Putnei.  În codițiile dezastrului prefigurat în sectorul de apărare al C. 7 A. (Ru) generalul Cristescu îi ordonă generalului Eremia Grigorescu să ia măsuri pentru a împiedica trupele germane să-și continuie ofensiva în raioanele părăsite în dezordine și fără luptă de către trupele rusești aflate într-o  situație de „contaminare bolșevică”. În aceste condiții , generalul Grigorescu dispune introducerea în operație a D.5 I. prin înlocuirea trupelor rusești din sectorul Moara Albă, Moara Roșie, Străjescu, Siret. Practic, această divizie a intrat în luptă imediat, reușind să oprească ofensiva germană în sectorul Moara Albă Moara Roșie, însă, Brigada 9 infanterie română a suferit pierderi  enorme în noaptea acelei zile, din cauza părăsirii câmpului de luptă de către ruși, fără o înștiințare prealabilă. Tot în acea noapte, R.32 Mircea a executat mai multe contraatacuri în direcția Străjescu.

În dimineața de 7 august germanii reiau ofensiva printr-un puternic bombardament asupra pozițiilor D.5 Infanterie care a răspuns la rândul ei printr-un foc concentrat de artilerie executat asupra întregului sector german. Confruntările care au urmat în acea zi au fost îndârjite și sângeroase, ele desfășurându-se cu o violență extremă în sectorul Doaga, Stăjescu, apărat de R.3 Vânători, precum și în sectorul Moara Albă Bizighești, apărat de R. 32 infanterie „Mircea”. Intenția nemților era să cucerească satul Doaga atacând dinspre Străjescu, însă ostașii R. 3 vânători  le-au respins toate atacurile. În după- amiaza aceleiași zile după un bombardament  de artilerie (de două ore și jumătate!) asupra satului Doaga și a tranșeelor săpate în scopul apărării acelui aliniament în care era dispus R. 8 infanterie, trupele germane reiau atacul cu forțele a trei regimente.  Suferind pierderi grele, în urma loviturilor artileriei germane, care a folosit și de această dată substanțe toxice de luptă, cele două regimente s-au retras  în jurul orei 20.30 pe o nouă poziție, la 150 m. sud de pădurea Prisaca.
La flancul drept al trupelor noastre se găseau în apărare unități ale D. 34 ruse, care, atacate de către trei batalioane germane, au părăsit poziția, lăsând descoperit flancul D. 5 I. române. Pe 8 august, la ora 11.30 germanii declanșează un nou bombardament cu artileria de toate calibrele, după care, divizia 76 rezervă germană atacă în valuri în sectorul dintre  Moara Albă și Stăjescu, sector apărat de R. 32 infanterie „Mircea”, al cărui batalion 2 a suportat șocul ofensivei reușind să respingă  inamicul și obligându-l să se retragă pe pozițiile inițiale. În jurnalul de operații al acestui Regiment se consemna: Pierderile noastre sunt simțitoare, dar avem mulțumirea sufletească că  dușmanul, izbindu-se de voința hotărâtă de a păstra cu orice sacrificiu poziția sau de a muri cu toți pe  poziție, se retrage după două lovituri de berbec în pozițiunea inițială, ca  ursul în vizuina lui, pentru a-și linge rănile sângerânde. Mai presus de toate, moralul este ridicat”

După un nou bombardament de artilerie executat la ora 13, divizia 76 rezervă germană reia atacul asupra R. 32 infanterie „Mircea” al cărui comandant, locotenent – colonelul Vasile Stamate, a ordonat introducerea în luptă a batalionului 3 comandat de maiorul Atanase Ionescu, care a executat unui contraatac la baionetă, fără căști și vestoane. Celebrul „contraatac al fantomelor albe” care i-a speriat cumplit  pe nemți.
În acest mod, cu puternice atacuri și contraatacuri, s-au desfășurat acțiunile militare ulterioare  în bătălia de la Mărășești, acțiuni care pot fi structurate în trei etape:
I. 6-12 august; II. 13- 19august (respingerea atacurilor prin care armata germană încerca să-și treacă gruparea principală de forțe la est de Siret); III 20august  - 3 septembrie (oprirea noilor atacuri ale marilor unități din Armata 9 germană între Carpați și valea Siretului.
Pentru cucerirea unui „ teritoriu” cu o adâncime medie de 8 km și un front de cca 30 km,  armata germană  a plătit pe timpul operațiilor de la Mărășești  cu cca 65.000 militari (morți, răniți și dispăruți).

Armata 1 română a pierdut în această bătălie, care a durat 29 de zile, 17592 de militari (morți și răniți) și 9818 dispăruți, iar Armata 4 rusă a pierdut 17483 militari (morți și răniți) și 8167 dispăruți.

Generalul Petin,  fost șef al misiunii militare franceze în România în lucrarea „Drama românească” aprecia că ...„bătălia de la Mărășești a fost evenimentul cel mai strălucitor al anului 1917 în România. Ea a oprit 15 zile ofensiva germană, a închis definitiv porțile Moldovei oricărei încercări de înaintare și a menținut frontul pe pozițiile inițiale”.
Iar generalul Eremia Grigorescu adresându-se luptătorilor de sub comanda sa, la sfârșitul bătăliei, consemna în Ordinul de zi nr. 105: „ Timp de aproape două luni, prin rezistența îndârjită cee ați opus cu piepturile voastre la Mărășești și Muncelu năvălirii dușmanului cotropitor, ați făcut să se întunece visurile de cucerire ușoară a părții ce ne-a mai rămas din scumpa noastră țară.(...) La Siret, în focul urii răzbunătoare, nesocotind risipa sângelui, ați smuls biruința cea mare. Ați  făcut să reînvie în mintea tuturor amintirea glorioasă a faptelor străbunilor noștri. Ați atras admirația lumii întregi. (...) Din sângele vostru se va ridica, curat și măreț o țară românească a tuturor românilor.”

În alte două mari bătălii, cele de la Mărăști și Oituz, eroismul ostașilor români a fost încă o dată evidențiat. Trebuie precizat faptul că în compunerea armatei române erau și câteva mii de voluntari transilvăneni și bucovineni care au luptat cu același spirit de sacrificiu, câteva sute dintre aceștia pierind în lupte. La Mărăști, în operația ofensivă  desfășurată între 24 iulie și 1 august 1917,  Armata 2 română, victorioasă,  a pierdut 4879 militari (morți, răniți și dispăruți) apreciindu-se că sub raportul pierderilor umane, rezultatul Operației a fost unul excepțional fiind pentru prima oară în istoria primului război mondial când forțele aflate în ofensivă au pierderi inferioare celor aflate în apărare.
La Oituz,concomitent cu desfășurarea operației de la Mărășești și după victoria de la Mărăști, Armata 2 a fost angajată într-o nouă confruntare, defensivă,  cu forțe germane și austro-ungare care au întrebuințat și de această dată substanțe toxice de luptă. Luptele s-au purtat între 8 și 22 august 1917 și s-au soldat cu cu un „tribut” plătit de români  cu 1800 de morți, 4850 de răniți și 5700 dispăruți în timp ce forțele austro-ungare au suferit pierderi duble.



joi, 3 august 2017

A patra revoluție industrială?

Unele previziuni sunt exagerate din punct de vedere al timpului estimat, însă tot ceea ce se susține aici este perfect realizabil.
In 1998, Kodak avea 170,000 de angajați și vindea în întreaga lume 85% din hârtia foto. În doar câțiva ani, modelul lor de afacere a dispărut și au dat faliment. Ce s-a întâmplat cu Kodak se va întâmpla cu o  mulțime de industrii, în următorii 10 ani. Si majoritatea oamenilor nu realizeaza acest lucru. Ti-ai fi imaginat, în 1998, că 3 ani mai târziu, nu se vor mai face fotografii pe hartie fotografica? 

 Cu toate acestea, camerele digitale au fost inventate în 1975. Primele au avut doar 10.000 de pixeli, dar a urmat legea lui Moore. La fel ca si cu toate tehnologiile exponențiale, la inceput a fost o dezamăgire pentru o lunga perioada de timp, pana sa devina în doar câțiva ani mult mai avansati si populari. 
La fel se întâmpla acum cu inteligența artificială, sănătatea, automobilele autonome electrice, educația, imprimarea 3D, agricultura și locurile de muncă. Bine ați venit la a patra Revoluție Industrială. Bine ați venit în Epoca Exponentiala.
Software-ul va perturba majoritatea industriilor tradiționale în următorii 5-10 ani.
Uber este doar un instrument software. Nu deține nicio mașinia, dar este acum cea mai mare companie de taxi din lume.
Airbnb este cea mai mare companie hoteliera din lume, cu toate că nu deține niciun fel de proprietăți.
Inteligenta artificiala: Calculatoarele devin exponențial mai bune în înțelegerea lumii. In acest an, un calculator depaseste cel mai bun jucător de Go (un joc strategic si complex, comparat cu sahul) din lume, cu 10 ani mai devreme decât era de așteptat. In SUA, tinerii avocați deja nu primesc locuri de muncă. Datorita IBM Watson (Watson este un sistem computerizat cu inteligență artificială, capabil de a răspunde la întrebări puse în limbaj natural), puteți obține consiliere juridică (până în prezent pentru lucruri mai mult sau mai puțin de bază) în câteva secunde, cu o precizie de 90%, comparativ cu o precizie de 70% atunci când este efectuată de către om. Așa că, dacă studiati dreptul, opriti-va imediat. Vor fi cu 90% mai puțini avocați în viitor, doar specialiștii vor rămâne. Watson ofera deja asistenta medicala in diagnosticarea cancerului, de 4 ori mai precisa decat asistenta medicala umana. Facebook are acum un software de recunoaștere a formelor, care poate recunoaște fețele mai bine decât oamenii. Pana in 2030, computerele vor deveni mai inteligente decât oamenii.
Autovehicule autonome: În 2018 vor apărea public primele masini care se autoconduc. În jurul anului 2020, intreaga industrie va începe să fie perturbata. Nu veti mai dori sa dețineti o mașină. Veti apela o masina cu telefonul, aceasta va apărea la locația dumneavoastră și vă va conduce la destinație. Nu va fi necesar să o parcati, veți plăti doar pentru distanța parcursă și poate fi productiva în timpul conducerii. Copiii noștri nu vor primi un permis de conducere și nu vor deține o mașină. Orasele se vor schimba, deoarece vom avea nevoie de 90-95% mai putine masini decat acum. Vom putea transforma fostul loc de parcare în parcuri. La nivel mondial, 1.2 milioane de oameni mor anual în accidente de autovehicule. Acum avem cate un accident la fiecare 100.000 de km; cu conducere autonomă, numarul va scadea la un accident la fiecare 10 milioane de km. Acest lucru va salva un milion de vieți în fiecare an.
Cele mai multe companii de automobile ar putea ajunge în stare de faliment. Companiile auto tradiționale încearca o abordare evolutivă și construiesc doar o mașină mai bună, în timp ce companiile tehnologice (Tesla, Apple, Google) revoluționează industria construind un calculator pe roti (o masina computerizata).


 Inginerii de la Volkswagen si Audi sunt complet îngroziți de Tesla (companie de masini electrice).
Companiile de asigurări vor avea probleme masive, deoarece fără accidente, politele de asigurare vor deveni  de o suta ori mai ieftine. Modelul lor de afaceri de asigurare auto va dispărea.
Industria imobiliara se va schimba. Dacă se poate lucra în timp ce fac naveta, oamenii se vor muta cu traiul mai departe, pentru a trăi într-un cartier mai frumos.
Masinile electrice vor fi folosite la scara inalta până în 2020. Orașele vor fi mai puțin zgomotoase, deoarece toate masinile vor functiona pe electricitate. Energia electrică va deveni incredibil de ieftina și curata/nepoluanta. 


Producția solară se afla pe o curba ascendenta deja timp de 30 de ani, dar numai acum se poate vedea impactul. Anul trecut, a fost produsa la nivel mondial mai multa energie solara decât energie fosila (neregenerabila). Pretul pentru energia solara va scadea atat de mult, incat toate companiile de cărbune vor iesi din afaceri până în anul 2025.
Energia electrică ieftină va duce la o abundenta de apa ieftină. In cele mai multe locuri, nu lipsa apei e o problema, ci a apei potabile. Imaginați-vă cum va fi, dacă toti vom putea avea oricata apă curată vrem, aproape gratis.


Sănătate:  Sunt in curs de dezvoltare dispositive medicale, care sunt conectate la telefon, avand functia de a scana retina, proba de sânge și respiratia, identificand astfel aproape orice boală. Dotorita pretului mic, în câțiva ani toată lumea va avea acces la medicina de clasă mondială, aproape gratuit.
Imprimare 3D: Prețul unei imprimante 3D a coborât de la $ 18.000 la 400 $ în 10 de ani. În același timp, a devenit de 100 de ori mai rapida. Toate companiile mari de pantofi au început sa printeze pantofi folosind tehnologia 3D. Piese de schimb de avion sunt deja tipărite în 3D. Statia spatiala are acum o imprimantă care elimină necesitatea numărului mare de piese de schimb, folosite în trecut.
La sfârșitul acestui an, noile telefoane inteligente vor avea posibilități de scanare 3D. Va veti putea scana picioarele in 3D și printa acasa pantoful perfect. În China, au printat deja in 3D o clădire de birouri de 6 etaje. Până în 2027, 10% din tot ceea  ce se produce, va fi printat 3D.
Oportunitati de afaceri: Dacă vă gândiți la o nișă pe care vreti să intrati, întrebați-vă: "In viitor, crezi că vom avea așa ceva?" In cazul în care răspunsul este da, atunci cum poți face ca acest lucru sa se intample mai devreme? În cazul în care nu funcționează si pe telefon, uita ideea. Si orice idee proiectata pentru a avea succes în secolul 20 este sortita eșecului în secolul 21.
Locuri de lucru: 70-80% din locurile de muncă vor dispărea în următorii 20 de ani. Vor fi multe noi locuri de muncă, dar nu este clar dacă vor exista suficiente într-un timp atat de scurt. Mai jos dau un singur exemplu  G.
TESLA MODEL 3 a fost lansată. Uite ce dotări are cel mai ieftin model TESLA - GALERIE FOTO
Tesla Model 3 a fost prezentată lumii de către Elon Musk, CEO-ul Tesla Motors. Tesla Model 3 are o autonomie de minim 350 de kilometri, însă Musk a promis că va încerca să o îmbunătăţească până când vor începe livrările. Preţul pentru Tesla Model 3 va începe de la 35.000 de dolari. Producţia va începe spre sfârşitul anului viitor şi primele livrări vor avea loc în 2018. Până acum compania a înregistrat deja 115.000 de precomenzi. Având în vedere că precomanda se face cu o sumă de 1000 de dolari, Tesla are deja un capital substanţial asigurat pentru Model 3. Fiecare persoană poate precomanda doar 2 maşini.Tesla Model 3 va avea următoarele caracteristici: - va putea transporta 5 persoane- plafonul va fi de sticlă- tracţiune integrală sau pe faţă- spaţii de depozitare atât în portbagaj cât şi sub capotă- hardware pentru a se conduce în mod autonom standard- ecranul de 17 inci aşezat tip portrait de pe Tesla S a fost înlocuit cu un ecran de 15 inci aşezat landscape- Tesla Model 3 va atinge 100km/oră în cel mult 6 secunde, Elon Musk declarând şi în trecut că "Tesla nu face maşini lente"Având în vedere preţul de 35.000 de dolari, deschiderea clienţilor pentru maşinile electrice, dar şi succesul de care s-au bucurat modelele Tesla S şi Tesla X (în ciuda preţului ridicat), Tesla Model 3 pare să fie reţeta succesului.În România, având în vedere ecobonusurile oferite de stat, cumulate cu Programul Rabla şi alte facilităţi fiscale oferite proprietarilor de maşini ecologice, preţul unui Tesla Model 3 ar putea ajunge la aproximativ 25.000 de euro. Problema în România rămâne lipsa punctelor de reîncărcare, însă Tesla se află în plin proces de dezvoltare a unei reţele europene, rezultatele fiind deja vizibile în Europa de Vest.

marți, 25 iulie 2017

Mărturii despre strămoșii nostri



 Selecție de citate de o valoare extraordinară pentru istoria și identitatea noastră, adunate de pasionatul cercetător Marius Fincă.V.E.

 1. Sumerologul rus A. Kifisim: „Strămoşii rumânilor au exercitat o influenţă puternică asupra întregii lumi                                                           antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei”.

  2. Pitagora (580 î.H – 495 î.H), face zece referiri la valorile superioare ale geţilor. În „Legea 1143” el spune: „Călătoreşte la geţi nu ca să le dai legi, ci să tragi învăţăminte de la ei. La geţi toate pamânturile sunt fără margini, toate  pamânturile sunt comune.

  3. Homer: „Dintre toate popoarele geţii sunt cei mai înţelepţi.”

  4. Platon (427 – 347 î.H.), elev a lui Socrate şi profesor al lui Aristotel, surprinde în dialogul „CARMIDES” o discuţie între Socrate şi Carmides, în care profesorul îi spune lui Carmides ce l-a învăţat un medic trac când a fost la oaste: „Zamolxe, regele nostru, care este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie a încerca să îngrijim ochii fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit, neţinându-se seama de corp. 
Tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul, şi iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli! 
Pentru că ei nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă căci, toate lucrurile bune şi rele pentru corp şi pentru om în întregul său, vinde la suflet şi de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales şi în primul rând, să tămăduim izvorul răului pentru ca să se poată bucura de sănătate capul şi tot restul trupului.
 Prietene, sufletul se vindecă prin descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase care fac să se nască în suflete ÎNŢELEPCIUNEA”. 
Uimitoare aceasta viziune asupra medicinei lui Zamolxe acum mai bine de 2400 de ani!

  5. Dionisie Periegetul (138 d.H.): „În ceea ce urmează voi scrie despre cea mai mare ţară, care   se întinde din Asia Mică până                                 în Iberia şi din nordul Africii până în SCANDIA, ţara imensă a dacilor.”

  6. Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953), spunea referitor la plăcuţele de la Tărtăria: „Oasele ca şi plăcuţele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Este rândul nostru să gândim că scrierea a început în Europa cu 2000 de ani înaintea scrierii sumeriene. În România avem o comoară imensă, dar ea nu aparţine numai României, ci întregii Europe.”

  7. Friedrich Hayer 1899 – filozof austriac: „Rumunii sunt poporul din Europa care s-a născut creştin” (ambasadorul Vaticanului la Bucureşti spunea în aula Academiei acelaşi lucru, şi asta acum câţiva ani).

  8. Alfred Hofmann 1820 – în Istoria Pământului: „Într-adevăr nicăieri nu vei putea găsi o putere de înţelegere mai rapidă, o minte mai deschisă, un spirit mai ager, însoţit de mlădierile purtării, aşa cum o afli la cel din urmă rumun. Acest popor ridicat prin instrucţie ar fi apt să se găsească în fruntea culturii spirituale a Umanităţii. 
Şi ca o completare, limba sa este atât de bogată şi armonioasă, că s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamânt. Rumania nu este buricul Pământului, ci Axa Universului.

  9. Marija Gimbutas – Profesor la Universitatea California din L.A.-Civilizaţie şi Cultură: „România este vatra a ceea ce am numitVechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.H., axată pe o societate matriarhală, teocrată, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă, care a precedat societăţile indo-europenizate, patriarhale, de luptători din epoca bronzului şi epoca fierului. A devenit de         asemenea evident că această                                     străveche civilizaţie europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană. A fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.”

  10. Louis de la Valle Pousin: 
„Locuitorii de la nordul Dunării de Jos pot fi consideraţi strămoşii Omenirii.”

  11. Gordon W. Childe: „Locurile primare ale dacilor trebuie căutate pe teritoriul României. Într-adevăr, localizarea centrului principal de formare şi extensiune a indo-europenilor trebuie să fie plasată la nordul şi la sudul Dunării de Jos.”

  12. Eugene Pittard: „Strămoşii etnici ai Rumunilor urcă neîndoielnic până în primele vârste ale Umanităţii, civilizaţia neolitică reprezintă doar un capitol recent !?!   din istoria ţării”.

  13. Daniel Ruzzo – arheolog  sud-american:                „Carpaţii sunt într-o regiune a lumii în care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute până în ziua de astăzi”!
  14. William Schiller – arheolog american: „Civilizaţia s-a născut acolo unde trăieşte astăzi poporul rumun, răspândindu-se apoi spre răsărit şi apus”.

  15. John Mandis: „Cele mai vechi descoperiri ale unor semne de scriere au fost făcute la Turdaş şi Tărtăria”.

  16. Olof Ekstrom: „Limba rumună este o limbă-cheie care a influenţat în mare parte limbile Europei”.

  17. Universitatea din Cambridge: –
 În mileniul V î.H. spaţiul carpatic getic era singurul locuit în Europa;

  – Spaţiul carpatic, getic, valah a reprezentat în antichitate OFFICINA GENTIUM/curse 
  INTERNATIONALE care, a (u) alimentat cu populaţie şi civilizaţie India, Persia, Grecia, Italia, Germania, Franța şi aşa-zisul spaţiu slav;

  – VEDELE (RIG VEDA) 
cele mai vechi monumente literare ale umanităţii au fost create în centrul Europei. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a scris că: „Vedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul pământ al Indiei”.
  18. Bonfini: „Limba rumunilor n-a putut fi extirpată deşi sunt asezaţi în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât nu s-ar lupta pentru o viaţă cât pentru o limbă”.

  19. Ludwig Schlozer  (Russische Annalen-sec XVIII): 
„Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi străvechii  seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au  limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane”.

  20. Michelet, Paris 1859, către trimisul lui Cuza: „Nu invidiaţi vechile popoare, ci priviţi pe al vostru. Cu cât veţi săpa mai adânc, cu atât veţi vedea ţâşnind viaţa”.

  21. Andre Armad: 
„Într-adevăr acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa…fie că este vorba de traci, de geţi sau de daci. Locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei şlefuite – până în zilele noastre, susţinând astfel printr-un exemplu, poate unic în istoria lumii continuitatea unui neam”.

  22. D’Hauterive  (Memoriu asupra vechii şi actualei stări a Moldovei, 1902): 
„Limba latinească în adevăr se trage din acest grai (primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna sunt acest grai. 
LATINEASCA este departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc astăzi (aşa zisele limbi latine), aş zice că ea latina, este cea mai nouă dintre toate”.

  23. Huszti Andras: 
„Urmaşii geto-dacilor trăiesc şi astăzi şi locuiesc                                                       acolo unde au locuit părinţii lor, vorbesc în limba în care glăsuiau mai     demult părinţii lor”.                                                 
  24. Bocignolli (1524): „Rumunii despre care am spus că sunt daci”.

  25. L.A. Gebhardi: 
 „Geţii vorbeau aceeaşi limbă ca dacii şi aveau aceleaşi obiceiuri. Grecii dădeau atât geţilor din Bulgaria, cât şi dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi credeau că şi geţii şi dacii provin de la traci”.

  26. Martin Hochmeister (Siebenburgische Provinziaal Blatter, 1808):
 „În cele mai vechi timpuri cunoscute, în Transilvania şi în ţările învecinate locuiau dacii, care mai erau numiţi şi geţi şi de la ei a primit actuala Transilvanie împreună cu Moldova, Muntenia şi regiunile învecinate din Ungaria numele de Dacia”.

  27. Abdolonyme Ubicini (Les  origines de l’histoire roumaine, Paris,    1866):                                                     „Dacii sunt primii strămoşi ai rumunilor de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par să se confunde cu geţii, aceeaşi origine, aceeaşi limbă. Asupra acestui punct de vedere toate mărturiile din vechime concordă”.
  28. Universitatea din Cambridge (1922, The Cambridge History of India): „Faza primară a Culturii Vedice  s-a desfăşurat în Carpaţi, cel mai probabil, iniţial în Haar-Deal”.

  29. Jakob Grimm  (Istoria limbii germane, 1785-1863): „Denumirile dacice de plante, păstrate la Dioscoride (medic grec din perioada împăraţilor Claudius şi Nero) pot fi găsite şi în fondul limbii germane”.