Pagini

marți, 15 mai 2018

NOVICIOK „nou venit” ?! în categoria substanțelor neurotoxice?


Noviciok (Novichok / Novochock ) este o substanță chimică neurotoxică de uz militar din categoría armei chimice, mult mai puternică decât cele din clasa substanțelor neuroparalitice ca de pildă VX², sarín sau soman.
Spre deosebire de alte neurotoxine cunoscute, care sunt folosite sub formă de vapori sau în stare lichidă, Noviciok-5 și posibil -7 este utilizat ca pulbere ultra-fină și destinat cel mai probabil acţiunilor serviciilor secrete ruse, această formă chimică obținută neîndeplinind cerinţele pentru a fi folosită pe câmpul de luptă de către unități și mari unități militare. 

Din panoplia armelor chimice
destinate serviciilor secrete ruse

SUBSTANŢA NEUROTOXICĂ NOVICIOK, ÎNTRE MIT ȘI REALITATE
Colonel (r.) Constantin Moisa



Atras încă de tânăr de mirajul dar și necunoscutul carierei militare, a absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi, promoția 1976, arma chimie (șef de promoție), apoi succesiv, a absolvit Academia Militară, promoția 1985, cu diplomă de licență în știință militară, specialitatea chimie militară (șef de promoție), Cursul Post-Academic Protecție Ach. în anul 1991 (primul) și Cursul avansat de limbă engleză în anul 1993. După anul 1995, și-a reorientat activitatea către operațiile internaționale și specialitatea militară “Ofițer de Stat Major”, iar îa finalul carierei militare către relații internaționale și diplomație militară. A urmat peste 12 cursuri de perfecționare organizate de ONU și NATO.
A participat la 3 misiuni externe: Info- Ops. Ofițer la Cartierul General ONU din Angola, misiunea UNAVEM III, Ofițer cu Operațiile la Comandamentul NATO SOUTHLANT RHQs și Ataşat militar, aero și naval al României în Portugalia.
Și-a desfășurat activitatea în comandamente tactice, operative și strategice de la toate eșaloanele, respectiv regiment, divizie, armată și Statul Major General, Departamentul pentru Politica de Apărare, etc.
Activitatea publicistică, include o serie de articole, studii și analize privind evoluțiile recente în domeniul conceptelor și doctrinelor nucleare, chimice și biologice și cele dedicate mediului de securitate, geopolitic și geostrategic din Regiunea Mării Negre, din alte zone de interes pentru țara noastră.

 Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, vineri, 30 martie 2018 că, deși nu știe în cifre exacte, în România ”se simte o prezenţă foarte solidă” a spionajului rusesc, … Ministrul a comentat şi poziţia Ambasadei Rusiei la Bucureşti, care a calificat anunţul MAE privind expulzarea unui diplomat rus drept „manifestarea nebuniei politice colective”, ministrul român afirmând că „o nebunie politică a fost atacul de la Salisbury”.

1. Scurt istoric
Armele chimice și biologice au fost create și folosite încă din cele mai vechi timpuri în toate tipurile de acțiuni militare, sub formele sale rudimentare, cum au fost utilizarea otrăvurilor, a toxinelor, microorganismelor și substanțelor infecțioase (a animalelor moarte sau vii, dar contaminate1 ) și pînă în zilele noastre când au rămas o formă de acțiune militară în câmpul de luptă, dar și o metodă folosită de unele servicii secrete pentru realizarea unor scopuri político-militare și eliminarea adversarilor și opozanților incomozi. 

1 De ex. în secolul 6-lea î.Hr., asirienii au otrăvit fântâni inamice cu o ciupercă, care le cauza delir inamicilor iar în 184 î.Hr., Hannibal a adus din Cartagina vase de lut pline cu șerpi veninoși și i-a instruit pe soldații săi să arunce oalele pe punțile de nave Pergamene. Cronicile istorice din Europa medievală detaliază utilizarea de către mongoli, turci și alte grupuri a carcaselor de animale infectate, pentru a infesta aprovizionarea apei inamicilor. Înainte de epidemia de ciumă bubonică cunoscută sub numele de Moartea Neagră, mongolii și turcii au catapultat cadavre contaminate în orașe asediate. Ultimul incident cunoscut de folosirea cadavrelor contaminate cu ciumă în scopuri de război biologice a avut loc în 1710, când forțele rusești i-au atacat pe suedezi în asediul zidurilor orașului Reval (Tallinn).


Evoluțiile recente care au avut loc în acest domeniu în ultimile 4-5 decenii, deși fără a fi prezente activ pe fluxul informatic sau mediatic important al massmediei, ci mai degrabă absente de pe paginile ştirilor de senzaţie, au cunsocut totuși evoluții spectaculoase, performanțe și realizări ce pot fi apreciate ca periculoase pentru mediul de securitate actual și pentru omenire în general. Aș menționa numai posibilitatea terorismului nuclear, chimic și biologic, dar și folosirea în afara cadrului legislației internaționale a unor substanțe chimice și biologice de către instituții de forță ale unor state neguvernabile, falimentare sau cu politici agresive, revanșarde.
La data de 4 martie 2018, agențiile de presă anunțau iar guvernul britanic confirma că în orașul englez Salisbury a avut loc un atac în încercarea de a ucide fostul ofițer al GRU, Serghei Skripal și fiica acestuia, Yulia. Asupra acestora a fost folosit agentul neurotoxic Novichok. Ulterior, efectele agentului toxic au afectat peste 20 persoane, politişti, medici etc. care au intervenit la locul evenimentului, din care doi în stare gravă.



Poliţia britanică la locul unde a fost găsit
Serghei Skripal şi fiica sa.

În orele următoare, premierului britanic, Theresa May prezenta o declarație conform căruia… „fostul spion rus Skripal şi fiica sa au fost otrăviţi cu un produs chimic din grupul agenţilor neuroparalitici sau neurotoxici, cunoscut cu numele „Noviciok”, folosit de serviciile secrete ruse…”, metodă care a reamintit însă și alte incidente similare recente.
Având în vedere gravitatea situației și implicațiile político-militare și diplomatice generate de acest incident, cu efecte și acțiuni încă în plină desfășurare la un nivel ce nu a fost atins nici în perioada Războiului Rece, dintre care sunt de menţionat expulzarea a peste 300 de diplomați și închiderea unor consulate din țările membre UE și NATO, precum și din F. Rusă, la care se adugă și alte sancțiuni impuse de ambele tabere, doresc să prezint o scurtă analiză privind această substanță toxică neuroparalitică și unele considerente privind formele și procedurile prin care aceasta ar putea fi folosită de state care au o atitudine .... să spunem .... neprietenoasă față de NATO, UE și implicit față de țara noastră.
Agenţii neurotoxici din clasa „Noviciok” („nou venit”), precum cel utilizat în 4 martie în orașul Salisbury din sudul Angliei pentru a-l otrăvi pe Serghei Skripal (fost agent dublu rus din Marea Britanie, unde acesta trăia după un schimb de spioni între Moscova, Londra și Washington) și pe fiica sa Iulia, sunt o grupă de substanțe neurotoxice, neuroparalitice, de sorginte rusească, puțin cunoscute și deosebit pe periculoase. Istoria „Noviciok” vine din anii 1970-1980, ultimele decenii ale Razboiului Rece Est-Vest, iar experţii occidentali se pare că știu puține despre aceste arme chimice de temut și cu atât mai puţin despre eventuale antidoturi.
Este interesant de subliniat că, din informațiile analizate, a rezultat că prima victimă a otrăvirii cu neurotoxina din clasa „Noviciok” a fost bancherul rus Ivan Kivelid și secretara acestuia, Zara Ismailova, în anul 1995. Poate că moartea sa ar fi rămas neobservtă în contextul unui șir lung de asasinate care au avut loc printre oameni de afaceri și politicieni din Rusia anilor 90. Dar la numai două săptămâni după otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal, moartea acestui bancher rus influent a apărut din nou la suprafață, ca fiind primul caz recunoscut în mod public în care s-a folosit ”Noviciok”. În anul 1995, în vârstă de 46 de ani, Ivan Kivelid era un bancher influent, proprietar al „Rosbisnesbank“ și președinte al Asociației „Masa rotundă a oamenilor de afaceri din Rusia“.
A fost atât de incomod încât i s-a servit prima porție de Novociok, bine-nţeles substanță imposibil de identificat la vremea respectivă. Iar conform mass-media de la acea vreme, Ministerul rus al Afacerilor Interne a analizat substanța și a anunțat că a fost „un agent nervos de calitate militară bazat pe fosfor” ... „a cărui formulă era strict clasificată”. De asemenea, potrivit lui Nesterov, șeful administrației Shikhany, nu știa că „un singur caz, o doză de otravă a fost vândută ilegal” și a remarcat că această otravă „este folosită de spioni profesioniști”.
Otrăvirea lui Serghei Skripal a readus pe scena politico-militară actuală, și-așa tensionată la maximum, „laboratorul otrăvurilor” şi pentru experții britanici este clar că tentativa poartă semnătura serviciilor secrete ruse, iar în spatele lor ar putea fi chiar preşedintele Vladimir Putin.
Este de remarcat că aproape toate aceste acţiuni de lichidare a persoanelor nedizerabile, incomode sau a agenților care au dezertat au avut loc pe teritoriul Marii Britanii. Sau cel puţin aici, mass-media a dat dovadă de transparență și informare publică oportună, pe principii democratice occidentale.
Regimul sovietic a creat în 1921 un „laborator al otrăvurilor”, numit „Laboratorul 1” şi „Kamera”. Acest misterios laborator avea misiunea de a „combate duşmanii puterii sovietice” şi se pare că a supravieţuit prăbuşirii URSS.

2. Fabricarea Noviciok şi câteva caractristici ale acestuia
2.1. Fabricarea Noviciok
Imediat după folosirea agentului chimic Noviciok / Novichok / Novochock asupra fostului agent rus și a fiicei sale, agențiile internaționale de presă au preluat știrea conform căreia, „…Potrivit mai multor ziare ruseşti, acești agenți Noviciok au fost concepuți de cercetători sovietici de la Institutul public pentru chimie organică și tehnologie GOSNIIOKhT, creat la Moscova în 1924, și clasată destul de recent ca întreprindere strategică prin decret prezidențial în anul 2004. Acest institut s-a specializat în distrugerea stocurilor de arme chimice ruseşti”.
Dar să vedem și declarații ale unor alte surse, inclusiv experți în chimie militară și persoane direct implicate în dezvoltarea și fabricarea neurotoxinei Noviciok. Și poate vom vedea astfel unde începe și unde se termină dezinformarea în formele sale ale Războiului Informațional.
Neurotoxinele din clasa „Noviciok” au fost create și fabricate în Șihanî/ Shikhany, un orășel din centrul Rusiei, situat la 10 km nord de orașul Volsk, unde există un centru de cercetare științifică a armatei, susține expertul în arme chimice Hamish de Bretton-Gordon. Această informație figurează și într-un raport transmis de către Rusia în urmă cu câțiva ani Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW), precizează acesta.
Afirmațiile lui Bretton-Gordon sunt susținute și de chimistul Vill Mirzayanov, unul dintre cei care au contribuit la crearea „Novichok”. În cartea sa „Secrete de stat: Cronica unui insider despre programul rusesc de arme chimice“, acesta a subliniat că „Novichok “ a fost dezvoltat inițial în anii 1971-1973 la Șihanî de către și sub conducerea cercetătorului Petr Kirpicev.
Mirzayanov a furnizat și prima descriere a acestor agenți. Dispersate într-o pulbere ultra-fină în loc de gaz sau aerosoli/vapori, au dovedit calități unice. Ulterior, a fost creat și un agent binar care trebuia să aibă aceleași proprietăți, dar obligatoriu trebuia să fie fabricat folosind materiale care nu sunt substanțe controlate în cadrul Chemical Weapons Convention/CWC și care să fie nedetectabili și de neidentificat prin inspecțiile prevăzute în cadrul Tratatului CWC.
Cei mai puternici compuși din această familie, sunt Novichok-5 și Novichok-7, care se estimează că sunt de aproximativ cinci până la opt ori mai puternici decât VX. Ulterior, denumirea „Novichok” se referă la forma binară a agentului, compusul final fiind menționat prin numărul său de cod (de exemplu, A-232). Se pare că primul compus din seria Novichok a fost de fapt forma binară a unui agent nervos din seria V, cunoscută ca VR, în timp ce agenții Novichok de mai târziu sunt formele binare de compuși cum ar fi A-232 și A-234.
Potrivit unui raport secret al Centrului Național de Informații al Armatei SUA din Military Intelligence Digest datat 24 ianuarie 1997, agentul desemnat A-232 și analogul său etilic A-234 dezvoltat în cadrul programului Foliant, „sunt la fel de toxici ca substanțele tip VX, la fel de rezistent la tratament ca și soman și mai dificil de detectat și mai ușor de fabricat decât VX„. Versiunile binare ale agenților folosesc în mod obișnuit acetonitril și un fosfat organic „care poate fi deghizat ca precursor de pesticide”.
Cercetătorul rus Vladimir Uglev, este de asemenea unul dintre oamenii de știință care au contribuit la realizarea acestei substanțe chimice cu aplicabilitate militară. Între 1972-1988, acesta a lucrat direct la dezvoltarea proiectului Noviciok, ca cercetăror în cadrul GOSNIIOKhT, un centru sovietic pentru studiul chimiei ogranice din orașul Volsk, regiunea Saratov (situat pe malul drept al râului Volga, la 147 km nord-est de Saratov, centru administrativ al districtului Volsk din regiunea Saratov și la numai 10 km sud de Sinhai și de centrul de cercetare al armatei ruse menționat).
Conform Uglev, Noviciok-ul produs în perioada sa de activitate era alcătuit dintr-o mixtură de patru agenți neurotoxici, fiecare denumit, din considerente interne, după anul în care a fost creat: B-1976, C-1976, A-1972 și D-1980. Și tot Uglev precizează că neurotoxinele A-1972 și D-1980 au fost dezvoltate de Piotr Kirpicev, care a condus programul Foliant al ministerului sovietic de apărare, când URSS-ul trebuia să producă o replică pentru arma chimică de proveniență americană VX, în centru armatei sovietice de la Sihani, cel mai probabil al GRU.
Cercetătorul a lucrat în laboratoarele GOSNIIOKhT până în 1994, dată la care rușii lucrau intens, dar nu reușiseră încă să producă un Noviciok printr-un amestec binar de două componente, cum ar fi cazul – până la proba contrarie - acestui tip de neurotoxină folosit împotriva lui Serghei Skripal.
Totusi, declarații și dezvăluiri ulterioare duc la concluzia că cinci variante de Novichok au fost identificate ca arme chimice destinate pentru utilizare pur militară.
În o nouă clasificare, cel mai versatil a fost A-232 (Novichok-5), aceasta mai ales după ce tot Vladimir Uglev, la vremea respectivă unul dintre cei mai buni oameni de știință de arme binare din Rusia, a dezvăluit existența lui A-232/Novichok-5, într-un interviu cu revista Novoye Vremya de la începutul anului 1994 (apoi arestat și condamnat cu suspendare ??? Oare de ce a fost iertat de execuție!?!). Acesta mai confirmă și faptul că doar patru agenți au fost obținuți în variantă militară și instalați pe vectori purtători/arme de transport la țintă și utilizare (probabil Novichok-5, -7, -8 și -9 menționați și de alte surse), din care trei au fost lichide și doar una singură, care a fost dezvoltată după 1980, putea fi transformată într-o pulbere.
Aș putea astfel anticipa și concluziona că, cel mai probabil, cele 2 centre de cercetare și producție menționate au lucrat împreună pentru obținerea și producția agenților neurotoxici din clasa Novociok, centrul GOSNIIOKhT fiind doar o instituție de acoperire.
În cadrul Programului sovietic au fost produse mai multe tone de Noviciok, cífrele vehiculate fiind ușor contradictorii. Foarte probabil unele cu destinație pur militară, cu caracteristici specifice spre a fi folosite în acțiunile militare din câmpul de luptă și destinate a fi întrebuințate de vectori purtători diferiți – de la proiectile, bombe, rachete la aparate de pulverizare etc. – iar altele configurate și destinate spre utilizare de către serviciile secrete, cu mijloace și forme specifice acestora.
În contextul acuzațiilor cauzate de tentativa de asasinat a lui Skripal, Moscova indică faptul că această substanță ar fi fost produsă și depozitată și în alte state ex-sovietice ca Georgia şi Uzbekistan.



Examples of structures claimed
as Novichok agents

Acest lucru a fost însă contestat de analiști și foști participanți la programul Novociok. În plus, deși Rusia afirmă că a distrus toate rezervele de neurotoxină Novociok, Mirzayanov, fără a nega posibila existență a substanței în state ex-sovietice, exclude totuși posibilitatea ca o alta țară să poată fabrica și utiliza aceasta substanța otrăvitoare, deoarece formula „Noviciok” nu a fost niciodată desecretizată de către Rusia. Iar dacă totuși undeva în aceste foste republici mai era „Noviciok” curat, acesta s-a dezintegrat de mult și nu poate fi folosit ca o armă, declara de asemenea expertul în arme chimice Vil Mirzayanov, care menționează că orice agent chimic otrăvitor se descompune și nu există vreun compus care sa-și păstrează proprietățile pentru o perioadă lungă de timp. În primul an se pierde 2%, în al doilea an 3%, iar produsele de descompunere rezultate accelerează procesul de dezintegrare. De aceea, depozitarea și eliminarea substanțelor toxice reprezintă o mare problemă care, în plus, este mai scumpă decât producția.
Pe de altă parte însă, Stephanie Fitzpatrick consultant geopolitic american confirmă că Institutul de Cercetări Chimice din Nukus, în Uzbekistanul Sovietic, a produs agenți Novichok, iar The New York Times a raportat că oficiali americani, sub condiția anonimatului, au declarat că site-ul a fost unul din locurile principale de cercetare și testare pentru agenții Novichok. Acesta menționează că au fost testate mici loturi experimentale ale armei chimice pe platoul Ustyurt din apropiere și de asemenea agenții Novociok ar fi putut fi testați într-un centru de cercetare din Krasnoarmeysk de lângă Moscova.
De asemenea, ulterior, potrivit lui Mirzayanov, în timp ce producția de bază a avut loc la Shikhany, arma a fost testată la Nukus, Ukbekistan, între 1986 și 1989. Probabil și în versiune montată pe vectorii purtători potențiali.
În zilele imediat următoare otrăvirii lui Skripal și fiicei sale, fostul șef al departamentului de securitate GOSNIIOKhT, Nikolay Volodin, a confirmat într-un interviu pentru Novaya Gazeta că au fost efectuate teste la Nukus și a spus că au fost folosiți câini pe timpul acestor teste.
Trebuie însă subliniat faptul că de la independența sa în 1991, Uzbekistanul a colaborat cu guvernul SUA în vederea dezmembrării și decontaminării siturilor unde au fost dezvoltaţi și testaţi agenții Novichok și alte arme chimice. Între 1999-2002, Departamentul de Apărare al SUA a dezmembrat site-ul major de cercetare și testare pentru Novichok la Institutul de Cercetări Chimice din Nukus, în cadrul unui program de reducere a amenințărilor de risc chimic, pentru care a alocat un buget de 6 milioane de dolari.
Dar, conform unor surse OSINT, produsele chimice periculoase au fost fabricate la Centrul Chimic Pavlodar din Kazahstanul Sovietic, care a fost considerat, de asemenea, unul din site-urile de producție a Novichok, până când facilitatea de producție a acestui agent de război chimic, aflată încă sub construcție de extindere, a fost demolată în 1987 din perspectiva viitorului Acord privind arme chimice din 1990 și a Convenției privind armele chimice.
O scurtă remarcă.


Example of a declared Novichok derivative,
researched in Iran in 2016
Și iată că deși formula nu a fost desecretizată, totuși, în anul 2016, chimiștii iranieni au sintetizat cinci agenți Novichok pentru analiză și au produs date detaliate privind spectrul de masă care au fost adăugate la Baza de date centrale a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice. Raportul a fost cunoscut ca Iranian chemists identify Russian chemical warfare agents.
Trebuie subliniat că anterior nu au existat descrieri detaliate ale proprietăților lor spectrale în literatura științifică deschisă/nesecretă, dar și faptul că nu se cunoaște exact cum au ajuns experții iraniei la obținerea acestei substanțe neurotoxice și nici scopurile în care a fost dezvoltat programul.
La data de 15 martie 2018, Serghei Riabkov, ministrul adjunct al Afacerilor externe citat de agenţia Interfax, a afirmat că „Nu există niciun program de dezvoltare de arme chimice cu numele ‘Novociok’, nici sub URSS, nici în Rusia”. No Comment.
Și iată ce găsim pe surse OSINT: informații care demonstrează că facilitatea de la Shikhany / Șihanî era subiect al verificărilor în cadrul Tratatului CWC încă din anul 1987.
În anul 1987, o comisie din cadrul CWC a efectuat o inspecție la Shikhany unde au fost prezentate de cercetători … în uniformă … produsele realizate aici, cu fotografii publicate în mass-media vremii.





A Soviet officer shows off chemical weapons at Shikhany during a tour of the facility by foreign observers in 1987 Photograph: John Thor
Dahlburg/AP
Novociok este o substanță chimică neurotoxică de uz militar din categoría armei chimice, mult mai puternică decât cele din clasa substanțelor neuroparalitice ca de pildă VX², sarín sau soman.
Spre deosebire de alte neurotoxine cunoscute, care sunt folosite sub formă de vapori sau în stare lichidă, Noviciok-5 și posibil -7 este utilizat ca pulbere ultra-fină și destinat cel mai probabil acţiunilor serviciilor secrete ruse, această formă chimică obținută neîndeplinind cerinţele pentru a fi folosită pe câmpul de luptă de către unități și mari unități militare.
Astfel, subliniez că unele variante Novocioc sunt în formă lichidă, de vapori, aerosoli, dar cele tip pulbere fină sunt, se pare, de interes pentru agenții serviciilor secrete ruse.
Scopul dezvoltării cercetărilor, obținerea substanțelor toxice și producția celor din clasa Noviciok, vizau 4 obiective majore:
– de a fi nedectabile în condițiile cerintelor STANAG ale NATO din anii 1970 si 1980;
– de a fi în măsură să pătrundă prin mijloacele de protecție din dotarea trupelor NATO ;
– de a putea fi manevrate și utilizate în condiții de siguranță;
– de a evita/ocoli prevederile Convenției de la Geneva privind armele chimice, lista cu substanțele precursoane și clasele de substante chimice de luptă interzise.
Subliniez că, încă de la conceperea lor, agenţii Novociok au un avantaj sau inconvenient, în funcţie de punctul de vedere, acela că pot fi produși plecând de la componente autorizate, greu sau imposibil de identificat ca arme chimice sau precursori ai acestora.
La data de 26 martie 2018, Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice a indicat că Rusia un a declarat niciodată organizației stocurile sale de agent neurotoxic Niviciok, ştire preluată și prezentată de agenția DPA și Agerpress.

2.2. Câteva caracteristici ale Noviciok și modul de acțiune
Foarte simplist, agenţii neurotoxici, neuroparalitici atacă și blochează sistemul nervos central sau periferic, în special enzimele care asigura transmiterea impulsurilor nervoase la sistemul muscular, la nivelul sinapselor neuronice.
Ca agenți neurotoxici, agenții Novichok aparțin clasei inhibitorilor de acetilcolinesterază. Sunt compuși chimici care inhibă enzima acetilcholinesteraza, împiedicând acțiunea neurotransmiţătorului acetilcolină. Concentrațiile de acetilcolină cresc apoi la nivelul joncțiunilor neuromusculare și va provoca contracția involuntară și blocarea transmiterii impulsurilor la nivelul sinapselor. Acest lucru duce la stop respirator și cardiac (deoarece mușchiul inimii victimei și al diafragmei nu mai funcționează în mod normal) și, în final, moartea de la insuficiență cardiacă sau sufocare, pe măsură ce secrețiile abundente de lichid umple plămânii victimei.
Utilizarea unui medicament anticholinergic periferic cu acțiune rapidă, cum ar fi atropina, poate bloca receptorii în care acetilcolina acționează pentru a preveni otrăvirea (ca și în tratamentul otrăvirii cu alți inhibitori ai acetilcolinesterazei). Cu toate acestea, atropina este dificil de administrat în condiții de siguranță, deoarece doza efectivă de otrăvire a agentului nervos este aproape de doza la care pacienții suferă efecte secundare severe, cum ar fi modificările frecvenței cardiace și îngroșarea secrețiilor bronșice care umple plămânii unei persoane care suferă de nervi, agravarea agenților, astfel încât să fie necesară aspirarea acestor secreții și alte tehnici avansate de susținere a vieții, în plus față de administrarea atropinei pentru a trata otrăvirea cu agenți nervoși.
După cum se poate observa și în cazul altor otrăviri cu organofosfaţi, agenții din clasa Novichok pot provoca leziuni nervoase de durată, ducând la o dizabilitate permanentă a victimelor, potrivit chiar oamenilor de știință ruși. Efectul lor asupra oamenilor a fost demonstrat de expunerea accidentală a lui Andrei Zheleznyakov, unul dintre oamenii de știință implicați în dezvoltarea lor, la reziduurile unui agent Novichok nespecificat, în timp ce lucra într-un laborator din Moscova, în mai 1987. El a fost rănit critic și a durat zece zile recuperarea după incident. El și-a pierdut abilitatea de a merge și a fost tratat la o clinică secretă din Leningrad timp de trei luni după aceea. Agentul a provocat răni permanente, cu efecte care includ „slăbiciune cronică în brațe, hepatită toxică care a dat naștere la ciroză hepatică, epilepsie, vrăji de depresie severă și incapacitatea de a citi sau concentra care l-au lăsat complet invalid și incapabil de a munci.” El nu s-a recuperat și a murit în iulie 1992, după cinci ani.
Pe baza celor prezentate mai sus, având în vedere locațiile și facilitățile de obținere, testare și producție a Novichok, putem considera că planificarea și conducerea întregului program militar de realizare a acestei substanțe neurotoxice a fost executată de la State Scientific Research Institute of Organic Chemistry and Technology, din Moscova, celelalte locații fiind în subordinea sau în coordonarea acestuia.

3. Mod de acţiune şi efecte primare
Cum acționează această substanță din categoría armei chimice?
În varianta sa binară, Novichoc, este alcătuită din două componente netoxice, care devin toxice în momentul în care sunt amestecate. Cele două componente netoxice nu apar pe lista materialelor interzise exporturilor/importurilor sau controlul armelor chimice și deci pot fi ușor transportate pe orice distanțe transfrontaliere. Iar potrivit aceluiași chimist Mirzayanov, Rusia poate trimite componente ale neurotoxinei oriunde în lume, folosind pentru asta „valiza diplomatica”.

2 Vx este substanța folosită în asasinarealui Kim Jong – nam, fratele vitreg al dictatorului nord-coreean Kim Jong-un, pe aeroportul din Bangkok. Iar sarinul a fost folosit în atentatul terorist de la metroul din Tokyo).

        
  

  State Scientific Research Institute of             Activitatea de detecție și identificare
                 Organic Chemistry and Technology                      a Novociok.

Probleme de securitate a atacatorilor apar în monentul în care cele două componenente binare interacţionează pentru a genera Novichoc și întrebuințarea sa imediată asupra țintei. Aici trebuie avut în vedere că, din declarațiile de mai sus, antidotul nu este identificat, deși este puțin probabil ca cercetatorul și /sau fabricantul să nu fi avut în vedere și o rețetă antidot.
Deși aparent cunoscute ca fiind specifice substanțelor neurotoxoce, datele pur știintifice și modul exact de acţiune al agenţilor Novichok nu sunt deplin înțelese la acest stadiu deoarece este vorba de clasa cea mai recentă de agenți neurotoxici”, arată chimistul şi criminologul Michelle Carlin, de la universitatea Northumbria.
Cum am menționat, agenţii neurotoxici atacă sistemul nervos, în special enzimele care asigură transfreul impulsurilor nervoase și comunicarea cu sistemul nervos și cel muscular. Astfel că blocarea funcțiilor sistemului nervos central şi periferic provoacă moartea. După ce pătrunde în organism, Novichoc perturbă „semnalele” chimice care există între țesuturi și organe, determinând o „supraîncărcare” a acestui proces, fapt care duce la pierderea controlului asupra mușchilor și, treptat, asupra tuturor funcțiilor corporale.
Vil Mirzaianov declara pentru Daily Mail că în ce privește Novichoc: ... „ este o adevărată tortură, imposibil să vă imaginaţi”… și „chiar şi în doze mici durerea este imensă și poate dura săptămâni”.

4. Scurtă analiză privind substanțele folosite de serviciile secrete ruse
Ce substanțe toxice au fost folosite de serviciile secrete ruse.
Substanțele toxice și radiologice par să reprezinte arma predilectă a Kremlinului, deoarece pot fi detectate cu greu, declara Bob Seely, membru în Comisia pentru afaceri externe al parlamentului britanic, care a trăit timp de patru ani în ţări din fosta URSS. Potrivit acestuia, există dovezi că Rusia a dezvoltat noi toxine. Referindu-se la „surse bine informate”, parlamentarul britanic susţine că există un departament special în FSB, iar în acest sens, conform BBC.ru., „Noile otrăvuri nu lasă urme şi, prin urmare, sunt extrem de utile pentru desfăşurarea unor forme secrete de război şi pot fi folosite în mod deschis şi demonstrativ pentru a transmite un semnal“, a mai declarat parlamentarul britanic pentru The Times. Unele surse consideră că sunt aplicabile și în varianta războiului hybrid.
La această dată, pe baza evenimentelor similare din ultimile două decenii, au fost identificate trei tipuri cunoscute de substanțe toxice folosite de serviciile secrete ruse.
Prima categorie include opioide puternice, cum ar fi fentanilul. Se crede că aerosolul pe bază de fentanil a fost folosit de forţele speciale ruse atunci când au neutralizat teroriştii ceceni care au deţinut 900 de ostatici în teatrul de pe Dubrovka din Moscova, în 2002. Experții consideră că cei aproximativ 130 de ostatici au murit, pentru că nu au primit un antidot.
Cea de-a doua categorie de de substanţe folosite sunt toxinele radioactive, cum ar fi poloniul-210, după cum a fost otrăvit mortal în 2006 fostul spion FSB/KGB, Aleksandr Litvinenko. Alexandr Litvinenko a murit în noiembrie 2006 după ce a fost otrăvit cu poloniu radioactiv, substanţă care i-a fost administrată cu trei săptămâni înainte de moartea sa, în ceaiul servit la Hotelul Millenium din capitala Marii Britanii, în compania foşilor spioni ruşi Andrei Lugovoi şi Dmitri Kovtun.
A treia categorie sunt dioxinele, utilizate în tentativa de asasinare a fostului preşedinte ucrainean, Viktor Iuşcenko, în 2004. El a supravieţuit, dar faţa lui a fost desfigurată. Puritatea dioxinei folosite era așa de mare, că a fost difícil de identificat laboratorul unde aceasta a fost preparată, categoric însă un unul de duzină.
Apariția Novichoc adaugă, în panoplia substanțelor chimice folosite de serviciile ruse, o a patra categorie - cea a neurotoxinelor.

5. Procedee de folosire
Procedeele vehiculate de jurnaliști britanici, citând surse din Scotlandyard etc. care au dorit să păstreze anonimatul, prezintă posibile metode și forme de acțiune folosite pentru lichidarea lui Skripal. Chiar și așa, acestea au la bază posibile scenarii și procedee care pot fi ușor considerate ca metode ce pot fi folosite în mod real de serviciile GRU, FSB și SVR.
Jurnaliștii au prezentat că Novichok a fost folosit împotriva lui Serghei si Iulia Skripal, în instalaţia de climatizare a maşinii, apoi o altă variantă ar fi fost - în bagajul mașinii, o a treia variantă pe volanul maşinii și ultima variantă - pe uşa de acces la locuinţă. Oricum, novichok a fost identificată în toate aceste locuri, diferind doar concentrația găsită de experții britanici.
Cititorii revistei noastre, experți în domeniu, înțeleg cu ușurință că există și alte metode de utilizare a acestei substanțe, în care imaginația joacă un rol important în realizarea misiunii și succesul acesteia. De la cosmetice la sprayuri, de la haine impregnate la materiale de birotică, de la diverse cadouri la scrisori sau pachete postale etc, etc.

O scurtă retrospectivă ne aminteşte de alte exemple de eliminare a opozanţilor politici ruşi, în special prin otrăvire.
Una dintre afacerile celebre ale epocii rămâne cea a umbrelei bulgare, în 1978, în plin Război Rece, când dizidentul bulgar George Markov a fost „înţepat” într-o staţie de autobuz din Londra de un trecător care a abandonat o umbrelă. Markov a murit după trei zile şi autopsia a dezvăluit că a fost otrăvit cu ricin, otravă mai puternică decât cianura. Doi transfugi ai KGB au furnizat umbrela şi otrava, de asemenea creeată la un laborator al KGB.
În 2006, opozantul rus, ex-agent KGB, Alexandre Litvinenko a fost otrăvit cu poloniu într-un restaurant din centrul Londrei de doi foşti agenţi FSB, ex-KGB şi a murit la spital în chinuri. O anchetă oficială a acuzat FSB de implicare - „o operaţiune aprobată de Patruşev (ex-şef al FSB) şi poate chiar de preşedintele Putin”.
Şi morţile suspecte ale unor opozanţi ruşi refugiaţi în Marea Britanie legate de Rusia au continuat.
Fostul spion al KGB-ului Boris Karpichkov a fost victima a două atacuri chimice în noiembrie 2006, în aceeași săptămână în care dezertorul Alexander Litvinenko a fost otrăvit cu Poloniu-210. „Un cerșetor de pe stradă s-a apropiat de mine și mi-a pulverizat în față o substanță. Am simțit cum pământul începe să se învârtă cu mine și am avut simptome asemănătoare cu cele de gripă. În câteva luni am slăbit peste 30 de kilograme și mi-a căzut tot părul de pe corp.” Dosarul medical al lui Karpichkov arată că medicii au suspectat că acesta ar fi fost otrăvit, dar nu au reușit să dovedească acest lucru și să identifice substanța toxică. În martie 2007, Karpichkov a ajuns din nou în stare gravă la spital, după ce covorul din locuința acestuia a fost stropită cu o substanță toxică. Testele toxicologice din Noua Zeelandă și Marea Britanie nu au reușit însă nici acum să identifice substanța.
În decembrie 2017, ginerele oligarhului rus Boris Berezovski, Georgi Șuppe, 46 de ani, s-a prăbușit fără cunoștință în vila sa din Oxshott, Surrey. Și atunci s-a bănuit folosirea unei substanțe toxice necunoscute, dar ancheta s-a încheiat după externarea lui Șuppe. Acum, acesta este convins că asupra lui s-a folosit aceeași substanță ca în cazul lui Skripal.
Fără a detalia, alte cazuri celebre.
Lechi Ismailov, un comandant rebel cecen, condamnat în Rusia timp de nouă ani de închisoare, a murit în septembrie 2002, după o încercare nereușită de a-l recruta ca informator de către FSB. La scurt timp după ce a fost transferat din închisoarea Lefortovo într-o închisoare regulată, a avut o ceașcă de ceai „de bun rămas” cu ofițerul FSB, după care a căzut grav bolnav, și-a pierdut părul și a murit la scurt timp după aceasta.
Roman Igorevich Tsepov a fost un om de afaceri din Sankt Petersburg și confident al lui Vladimir Putin în timpul activității lui Putin la Administrația orașului Sankt Petersburg. Ulterior, Tsepov a fost suspectat de activitate penală și de corupție. La 11 septembrie 2004, Tsepov şi-a vizitat colegii la un birou local al FSB, unde a servit o ceașcă de ceai. În aceeași zi s-a simțit rău, după care a apărut o boală foarte gravă, cu simptome precum vărsături, diaree și scăderea bruscă a celulelor albe din sânge. Tratat în Spitalul din Sankt Petersburg, a murit pe 24 septembrie. O anchetă postmortem a găsit o otrăvire cu un material radioactiv nespecificat. El a avut simptome similare cu Aleksander Litvinenko.
Amir Khattab, líder militar cecen, a fost otrăvit de un „agent de nervi cu acțiune rapidă, eventual de sarin sau de derivat”, disumulat/impregnat într-o scrisoare emisă de un curier recrutat de FSB. A fost ucis în noaptea de 19-20 martie 2002, când un mesager din Dagestan, angajat de FSB, care i-a dat lui Khattab o scrisoare otrăvită.
Ultimile exemple au fost citate pentru a demonstra că Moscova nu are prejudecăți și poate folosi procedeul otrăvirii celor incomozi și pe teritoriul național.
Sunt mai multe ipoteze legate de felul în care au fost otrăviți fostul ofițer GRU și Iulia Skripal.
a. Cea mai recentă ipoteză legată de felul în care au fost otrăviți cei doi este aceea că neurotoxina ar fi fost introdusă în sistemul de ventilație al mașinii lui Serghei Skripal, potrivit unor surse din serviciile secrete americane.
b. O a doua ipoteză lansată de The Telegraph, citând surse sub protecția anonimatului forțelor anti-tero britanice, a scris că neurotoxina ar fi fost plantată în bagajul Iuliei Skripal. Novichok ar fi fost impregnată într-un articol de îmbrăcăminte sau într-o trusă de cosmetic, iar cei doi s-ar fi contaminat atunci când fiica fostului agent și-a desfăcut bagajul în casa din Salisbury a lui Skripal.
c. O a treia ipoteză este că pe ușa casei lui Skripal a fost identificată cea mai mare concentrație de Novichok și deci contaminarea ar fi avut loc aici „... pe uşa de la intrarea acestui domiciliu”, a făcut cunoscut poliţia într-un comunicat oficial.
Acestea au fosat cele mai vehiculate posible metode folosite, deși media a prezentat și altele, fară a aduce detalii și alte surse.
Toate sursele indicate descriu însă că substanța neurotoxică folosită în atacul asupra lui Serghei Skripal ca fiind de consistența „prafului”.

6. Câteva considerente privind urmările evenimentului și posible evoluții
De la debutul cazului otrăvirii fostului ofițer GRU Serghei Skripal în Marea Britanie, Moscova a negat orice implicare, aruncând vina pe cei care acuzau Kremlinul și calificând drept „propagandă” acuzaţiile asupra rolului Rusiei în atac.
Nu voi detalia măsurile părților implicate, bine cunoscute și încă în … aplicare. De la expulzări de diplomați la închiderea unor consulate, înghețarea relațiilor diplomatice etc.
Voi sublinia însă că Rusia, ca de obicei, nu a ripostat imediat, cu excepția declarațiilor oficiale, dar după câteva zile, conform anunțului inițial: „măsurile ce vor fi aplicate vor fi cele de tip în oglindă„.
Este de așteptat ca măsurile să continue și că Moscova va riposta în continuare; altfel își va pierde credibilitatea și va da impresia că se simte vinovată, ceea ce Rusia nu poate accepta.
În funcție de rezultatul analizei „nivelului de ostilitate” în lucru la Kremlin, este posibil ca Moscova să ia măsuri mai dure, nu numai de „replică”. Totul depinde de echilibrul puterilor de la Kremlin. Un lucru este sigur – această nouă confruntare cu Occidentul creşte popularitatea lui Putin în Rusia.
El a sesizat de la începutul preluării puterii că opinia rusă îşi doreşte o revanșă asupra Occidentului şi nu a făcut decât să plutească pe valul acestei aspiraţii legată de nostalgia URSS. Atacul asupra Georgiei, dar mai ales lovitura de forţă asupra Crimeii, acum patru ani, l-a făcut foarte popular, iar Occidentul cu sancţiunile impuse l-au întărit.
Analiştii politici subliniază că Putin urmează o linie clară, cea a unei revanşe istorice, evidenţiată de confruntarea preşedintelui rus cu Ocidentul după 2012. S-a ajuns la un „nou Război Rece”, mai dur decât cel precedent.
Se pare că Putin urmărește divizarea statelor occidentale, un „revizionism” faţă de ordinea internaţională moştenită la sfârșitul Războiului Rece. Pentru a-şi lua revanşa pentru căderea URSS şi a creşte puterea Rusiei, Putin urmăreşte slăbirea adversarului său. Tot ce este bun pentru a-l diviza este utilizat: propaganda, reţele sociale, ingerinţe politice, susţinerea forţelor protestatare, fie de extrema-dreaptă, fie de stânga.
De regulă, Putin ia decizii rapide, este înclinat spre asumarea riscurilor, dă lovituri, profită de oportunităţi şi apoi observă consecinţele. Cum este cazul Siriei, care de mai multe ori a fost adevărata şansă a lui Putin pentru a se relansa. Şi apreciez că nu va ezita să se folosească şi de „afacerea Skripal”.
Chiar dacă instrumentarul spionajului modern s-a diversificat dramatic, incluzând atacurile cibernetice şi spionajul din satelit, SUA a recunoscut recent că are o mare problemă şi că pierde războiul spionilor cu Federaţia Rusă. Spionajul clasic a atins un nivel mai important decât în timpul Războiului Rece, iar resursele şi capacităţile necesare pentru a contracara acest aflux de spioni acoperiţi diplomatic sau civili în SUA depăşeşte cu mult resursele FBI. Un oficial FBI a confirmat pentru publicaţia americană The New Yorker că spionii ruşi au inundat SUA şi au drept ţintă infiltrarea Guvernului, afacerilor şi lumii academice. Nu mai este vorba aici de vechile conserve din perioada sovietică şi urmaşii lor, expulzaţi la precedentele scandaluri de acum 10 ani din SUA, aceştia fiind tineri născuţi în SUA din părinţi implicaţi în legături cu serviciile secrete ruse civile şi militare – SVR şi GRU. Acum vorbim despre infiltrarea unor noi categorii de spioni care s-au instalat relativ recent în interiorul establishmentului american.
Iar Moscova nu acceptă dezertările și drept urmare foștii agenți ruși vor fi pedepsiți mai devreme sau mai târziu… pare să fie mesajul acestei acțiuni de pedepsire/executare a lui Skripal și a acţiunilor anterioare prezentate pe scurt, prin și cu folosirea substanțelor chimice supertoxice ce produc decesul în chinuri și dureri greu de imaginat.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Articolul Neurotoxina folosită în „cazul Skripal”, obținută în laboratorul serviciilor secrete ruse, publicat pe pagina http://romanialibera.ro/international/neurotoxina-folosita-in-cazul-skripal-obtinuta-in-laboratorul-serviciilor-secrete-ruse-715576
Articolul Cum acționează „novicioc”, neurotoxina extrem de puternică cu care a fost otrăvit fostul spion rus, publicat pe pagina https://www.digi24.ro/stiri/externe/cum-actioneaza-novicioc-neurotoxina-extrem-de-puternica-cu-care-a-fost-otravit-fostul-spion-rus-894193
Articolul Neurotoxina „Noviciok” a fost produsă doar ăn Rusia, publicat pe 15 martie 2018 pe pagina www.paginaderusia.ro/expert-britanic-neurotoxina-noviciok-s-a-produs-doar-in-rusia/
Articolul, Unul din creatorii ”Noviciok”: ”La Moscova erau siguri că nu li se va da de urmă” publicat pe 16 martie 2018 pe pagina web http://www.paginaderusia.ro/unul-din-creatorii-noviciok-la-moscova-erau-siguri-ca-nu-li-se-va-da-de-urma/ si linkuri relationate de pe această pagină.
Articolul Unul dintre „părinții” neurotoxinei Noviciok rupe tăcerea: „Nu există antidot pentru Serghei Skripal și fiica lui” publicat pe pagina https://www.digi24.ro/stiri/externe/unul-dintre-parintii-neurotoxinei-noviciok-rupe-tacerea-nu-exista-antidot-pentru-serghei-skripal-si-fiica-lui-899259
Articolul Un cercetător rus susţine că a participat la programul ‚Noviciok’ publicat pe pagina https://www.agerpres.ro/politica-externa/2018/03/20/cazul-skripal-un-cercetator-rus-sustine-ca-a-participat-la-programul-noviciok--76323
Articolul Expulzarea diplomatilor - o masura fara precedent dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Este inceputul unui nou Razboi Rece? publicat pe pagina http://www.ziare.com/europa/marea-britanie/expulzarea-diplomatilor-o-masura-fara-precedent-dupa-cel-de-al-doilea-razboi-mondial-este-inceputul-unui-nou-razboi-rece-1507803
Articolul Novichok: nerve agent produced at only one site in Russia, publicat pe pagina https:// www.theguardian.com/world/2018/mar/14/nerve-agent-novichok-produced-russia-site-expert
Articolul “History of Russia’s chemical weapons” publicat pe pagina http://archiv.uni-nke.hu/ downloads/aarms/docs/Volume6/Issue1/pdf/15vasa.pdf
Articolul Nerve agent was used in 1995 murder, claims former Soviet scientist, de pe pagina https://www.theguardian.com/uk-news/2018/mar/23/nerve-agent-was-used-in-1995-claims-former-soviet-scientist
Articolul Poliția: Skripal și fiica s-au contaminat de la ușa locuinței fostului agent dublu, publicat pe pagina http://www.paginaderusia.ro/politia-skripal-si-fiica-s-au-contaminat-de-la-usa-locuintei-fostului-agent-dublu/
Articolul Ce sunt agentii neurotoxici din clasa Novociok, care ar fi fost folositi pentru otravirea fostului spion rus Serghei Skripal publicat pe pagina https://www.hotnews.ro/stiri-international- 22339516-sunt-agentii-neurotoxici-din-clasa-novociok-care-fost-folositi-pentru-otravirea-fostului-spion-rus-serghei-skripal.htm
Articolul Cazul Skripal.Şeful diplomaţiei ruse afirmă că Londra vrea să distragă atenţia de la Brexit articol publicat pe pagina
http://www.infoziare.ro/stire/17523173/Cazul+Skripal+%C5%9Eeful+diploma%C5%A3iei+ ruse+afirm%C4%83+c%C4%83+Londra+vrea+s%C4%83+distrag%C4%83+aten%C5%A3ia+de+la+ Brexit
Analiza Novichok agent, de pe pagina web https://en.wikipedia.org/wiki/Novichok_agent si paginile link relationate pe aceasta pagina

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Daca aveti ceva de spus, exprimati-va aici: