CONFLICTUL
DINTRE INDIA ȘI PAKISTAN
PRIN
PRISMA UNUI POTENȚIAL CONFLICT NUCLEAR
-
Partea a II-a -
Autor,
Col. Ret. Constantin MOISA
Col. Ret. Constantin MOISA a absolvit
Școala Militară de Ofițeri Activi în 1976, Academia Militară în 1985, când a
devenit licențiat în științe militare, specialitatea chimie militară iar în 1
991 a absolvit cursul post-academic de Protecție ACh.
După anul 1995, și-a reorientat
activitatea ca ofițer de stat major internațional și către finalul carierei
militare către relații internaționale și diplomație militară.
A participat la 3 misiuni
externe: Info-Ops. Ofițer la Cartierul General ONU din Angola, misiunea
UNAVEM III; Ofițer cu Operațiile la Comandamentul NATO SOUTHLANT RHQs și
Atasat militar, aero și naval al României în Portugalia.
A fost consilier al ministrului adjunct și
secretar de stat pentru política de apărare (in foto). A fost primul
co-președinte al Comitetului Executiv Româno-American, înființat conform
Acordului de Cooperare în Domeniul Apărării dintre cele două țări.
|
I.
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA CONFLICTULUI RECENT
INDO-PAKISTANEZ
Conflictul
Indo-Pakistanez, declanșat la 14 februarie 2019 prin atacul terorist al
organizației Jaish-e-Mohammed cu baze în Pakistan, a implicat atacuri aeriene de
răspuns ale Indiei, executate pe teritoriul Pakistanez dar și riposte aeriene ale
acestuia din urmă, inclusiv acțiuni ofensive aeriene executate de către armatele
celor două state nucleare, care au provocat temeri serioase privind o posibilă
escaladare și chiar o confruntare nucleară.
De la bun început, trebuie subliniat că
este pentru prima dată în cei peste 70 de ani de conflict, când India și
Pakistanul angajează acțiuni și lupte aeriene, estímate de experți ca având un
grad ridicat de escaladare nucleară.
Pe scurt,
un atac terorist cu bombă executat la 14 februarie 2019 în Kashmirul controlat
de India, a provocat reacția în lanț. Grupul terorist din Pakistan,
Jaish-e-Mohammed, și-a asumat responsabilitatea pentru atacul care a ucis 40 de
polițiști indieni, cel mai grav atac petrecut în Kașmir în ultimii zece ani.
Pe 25
februarie 2019, avioane pakistaneze JF-17 Thunder ( un
avion de lupta multirol dezvoltat de Pakistan impreuna cu China) s-au ridicat rapid
pentru a intercepta avioanele indiene care intraseră în spațiul
aerian pakistanez, zona Kashmir. Generalul pakistanez Asif Ghafoor a afirmat că
avioanele indiene și-au lansat loviturile
în apropiere de orașul Balakot și s-au retras rapid.
O zi mai
târziu, pe 26 februarie 2019, avioanele indiene au trecut linia de control de
la granița Indiei cu Pakistanul și au bombardat ceea ce New Dehli a descris ca
fiind o tabără de instruire Jaish-e-Mohammed lângă Balakot.
Mass-media
indiană a anunțat că la misiune au participat 12 avioane Mirage 2000 însoțite de un avion
de avertizare timpurie EMB-145, un avion realimentare din aer Il-78 și cel
puțin o dronă Heron (fabricație israeliană).
Raidul aerian
indian a ucis "un număr foarte mare de teroriști JEM", a afirmat
secretarul de d stat pentru afaceri externe al Indiei. Localnici însă, au
declarat pentru Reuters, că doar o persoană a fost rănită în atac și nimeni nu
a murit.
Lovitura
aeriană a fost prima executată după războiul din 1947, când avioane ale Indian
Air Force au trecut linia de control din Kasmir și prima lovitură aeriană de
când ambele state au devenit puteri nucleare.
Islamabad a amenințat că se răzbună. "Vom răspunde și vă vom surprinde", a declarat un purtător de cuvânt al armatei pakistaneze la o conferință de presă. "Răspunsul va veni într-un moment și la timpul/momentul ales de noi.
În aceeași zi cu atacul de de la Balakot, trupele armatei indiene au folosit o rachetă Spyder pentru a doborî o dronă pakistaneză aflată într-o misiune de recunoaștere lângă graniță.
Pe 27 februarie 2019, avioane F-16 pakistaneze
au trecut linia de control pentru a ataca forțele indiene, a afirmat New Delhi.
MiG-21
indiene au interceptat avioanele F-16 pakistaneze și potrivit guvernului indian
au doborât unul dintre acestea. Islamabad a susținut că forțele sale au doborât
două MiG-21, dar New Delhi susține că a pierdut doar un singur avion.
Guvernul
pakistanez a difuzat un videoclip care a prezentat un pilot indian capturat.
New Delhi a cerut întoarcerea imediată și sigură a pilotului. India a declarat
că "se opune puternic afișării vulgare a Pakistanului".
Teroriștii
cu baze în Pakistan, au fost mereu o problemă pentru New Delhi. "India a
dat dovadă de reținere în urma atacurilor teroriste recente provenite din
Pakistan", a scris Richard Rossow, consilier senior al Centrului pentru
Studii Strategice și Internaționale din Washington, (n.a. probabil un
susținător al părții indiene). Asta deoarece de ex. în septembrie 2016, forțele
speciale indiene au atacat o tabără teroristă în Kashmirul ocupat de Pakistan, este
drept, raid executat în urma atacului
terorist împotriva bazei militare indiene din Uri; în timp ce această
"lovitură chirurgicală" a primit o mare atenție, atacuri similare
împotriva lagărelor teroriste din Kashmirul adimnistrat de Pakistan au avut loc
anterior, deși la un nivel mai redus dar și fără să fi existat "provocări". Lovitura aeriană a Indiei împotriva țintelor
din Pakistan din 26 februarie 2019,
marchează un răspuns escaladat în câteva moduri. În primul rând, aceasta este
prima dată când India a folosit puterea aeriană împotriva Pakistanului, de când
cele două țări au început eternul război prin luptele din 1947/1948. Au urmat,
tot pentru prima dată și lupte aeriene între aviația de vânătoare a celor două
țări, completate bine-nțeles cu eternul schimb de focuri peste linia de
demarcație. De subliniat că în cele peste șapte decenii de conflict au avut loc
4 războaie Indo-Pakistaneze (1947, 1965, 1971 și 1999), între acestea fiind
adeseori semnalate tensiuni și acuzații,
amenințări și violențe, violări ale spațiuni aerian și maritim, ciocniri și
raiduri precum și schimburi de focuri cu armamentul de infanterie și artileria
terestră peste linia de control/demarcație stabilită de ONU. Sectoare ale
acesteia sunt bine păzie și ilumínate pentru a asigura observarea și
securizarea zidului dintre cele două armate.
Acțiunile
aeriene devin astfel în mod evident relevante, deoarece forțele aeriene se pot
deplasa mult mai repede decât cele terestre - adică, odată ce Pakistanul
identifică faptul că un avion indian trece în spațiul său aerian, liderii
militari vor trebui să decidă rapid de exemplu, dacă India lansează un atac
împotriva unei tabere teroriste lângă graniță sau se îndreaptă spre ținte
militare din Pakistan. Și de aici, măsurile de răspuns.
În al doilea
rând, și poate cel mai important, acest atac aerian indian a lovit ținte pe
teritoriul pakistanez. În schimb, lovitura chirurgicală din 2016 a forțelor
indiene a lovit ținte teroriste de pe teritoriul Kashmirului administrat de
Pakistan și disputat cu India. Statutul contestat al Kashmirului oferă
Pakistanului o mică "frunză de smochin" atunci când planifică un răspuns militar, susținând că
acum nu este încă teritoriul integral al națiunii.
"Angajamentele
și eforturile diplomatice de detensionare a situației se îndreaptă acum către
Pakistan pentru a preveni escaladarea", a scris analistul Alyssa Ayres de
la Washington DC, Consiliul pentru Relații Externe.
În schimb,
Pakistanul a anunțat în mod oficial o întâlnire de urgență pe data de 27
februarie 2019, a Autorității Naționale
de Comandă, agitând efectiv și se pare că și în mod eficient "sabiile
nucleare", pe care acest organism le supraveghează și gestionează. Să nu
uităm că Pakistanul nu are o doctrină nucleară oficială și nici o politică
"no first use".
Am putea
concluziona că Escaladarea Nucleară - cea mai serioasă amenințare și
teamă/preocupare în această regiune - va orienta evoluțiile imediate privind
strategiile militare și politicile externe, în domeniul necunoscutului și
impredictibilului.
II.
ARSENALE COMPARABILE SI EVALUAREA FORȚELOR
Așa cum
anticipam în prima parte, Forțele Armate ale Indiei sunt din punct de vedere numeric
și al dotării tehnice, cu mult superioare și mult mai puternice decât Forțele
Armate ale Pakistanului, dar atenție, ambele
țări dispun de arsenale nucleare comparabile, sensibil egale.
Comparative India versus Pakistan ( 2017 )
|
Country:
|
India
|
Pakistan
|
|
Capital:
|
New Delhi
|
Islamabad
|
|
Population:
|
1 276 267 000
|
199 085 847
|
|
Area:
|
3 287 590
km2
|
796 095
km2
|
|
Nuclear
weapons:
|
110–120
warheads
|
120–130
warheads
|
|
Military
budget:
|
55,9
billion $
|
10,8
billion $
|
|
Percent of
GDP:
|
2,5%
|
2,9%
|
|
Active
personnel:
|
2 140 000
|
653 800
|
|
Reserve
personnel:
|
1 155 000
|
513 000
|
|
Available
for military:
|
319 129 420
|
48 453 305
|
|
Tanks:
|
4 426
|
2 735
|
|
Armoured
fighting vehicles:
|
5 681
|
3 066
|
|
Total
artillery:
|
5 067
|
3 745
|
|
Self-propelled
artillery:
|
290
|
325
|
|
Rocket
artillery:
|
292
|
134
|
|
Total
aircraft:
|
2 216
|
1 143
|
|
Fighter
aircraft:
|
323
|
186
|
|
Multirole
aircraf:
|
329
|
225
|
|
Attack
aircraft:
|
220
|
90
|
|
Helicopters:
|
725
|
323
|
|
Total
naval:
|
214
|
231
|
|
Aircraftcarriers:
|
2
|
0
|
|
Destroyers:
|
11
|
0
|
|
Frigates:
|
15
|
9
|
|
Corvettes:
|
24
|
0
|
|
Submarines:
|
15
|
5
|
Aș aprecia
că raportul de forțe, cantitativ vorbind, cu mici excepții, este de 2 maxim 3
la 1 în favoarea Indiei, ceea ce ar permite Pakistanului, în teoría militară,
ducerea cu succes a operațiilor de apărar. Fară a lua în calcul trecerea la
folosirea armelor nucleare.
Potrivit
unui raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la
Stockholm din 2018 (SIPRI), Pakistanul are 140-150 de focoase nucleare în
comparație cu cele 130-140 focoase nucleare ale Indiei (alte surse indică cifre
apropiate și puțin mai mici, dar interesant, diferența este tot de 10 maxim 12
focoase nucleare). Ele sunt comparabile în sensul că ambele țări au capacitatea
de a lovi în întregime teritoriile adversarului și de a provoaca pierderi
masive de vieți omenești și pagube materiale imense.
De notat
că Pakistanul are mai multe reactoare de producție de plutoniu decât India și
capacitatea de a produce până la 20 de focoase nucleare, cifră de care se
apropie și India în ultimii doi-trei ani.
În
privința mijloacelor de transport la țintă, a vectorilor purători, India are o
superioritate asigurată de capacitățile sale navale. Astfel, India a dezvoltat submarinul cu propulsie nucleară "INS Arihant",
înarmat cu rachete balistice nucleare;
primul a devenit operațional în 2016 iar al doilea este în testele operaționale
finale din 2018, oferind astfel țării o "triadă nucleară" și prin
aceasta, capacitatea de a lansa lovituri
nucleare de pe uscat, din spațiul aerian și cel maritim, ceea ce înseamnă că
dispune de Second Strike Capability.
Pakistanul,
deși dispune de submarine clasa AGOSTA-90B, care au capacitatea de a lansa
rachete nucleare de croazieră/submarine-launched
cruise missile
(SLCM), lucrează încă la
dezvoltarea acestor rachete de croazieră cu lansare de pe mare, pentru a-și finaliza
propria triadă nucleară.
În ceea ce privește
rachetele de toate categoriile, cu capacitate de transport a loviturilor
nucleare, Pakistanul are arme nucleare cu rază lungă de acțiune, cum ar fi
racheta Shaheen III cu o rază de acțiune de 2750 km și care poate atinge Insulele Andaman și Insulele din Asia
de Sud-Est sau alte țări considerate inamice, nominalizând însă numai Israelul.
India derulează programul de dezvoltare a rachetelor
balistice cu rază lungă de acțiune capabile să atingă ținte în toată China și deci și din Pakistan, între
care și Agni-V, estimată la o rază de 8500 km.
Trebuie
subliniat că expertul R. Chidambaram, care a condus testele nucleare Pokhran-II
din India, a declarat într-un interviu acordat Trustului de presă al Indiei, că
India este capabilă să producă o bombă cu neutroni. Nu sunt alte informații
privind acest program și stadiul de realizare a muniției cu neutroni.
"Cred
că cel mai important lucru pe care trebuie să nu îl uităm în ceea ce privește
capabilitățile nucleare ... este faptul că ambii mențin / au vulnerabilități ,
ceea ce înseamnă că un conflict nuclear în Asia de Sud ar fi devastator",
a declarat Ankit Panda, adjunct al „Federația Americană de Stiință” din
Washington. "Pot să-și lovească reciproc și relativ ușor, centrele urbane
cheie", a mai adăugat el.
Estimarile
unor experți americani, evaluează că pierderile de vieți omenești în zona de
nord a celor două state, în cazul unui conflict chiar limitat, ar fi de cca. 7
milioane de morți și peste 12 milioane răniți, la care se adaugă importante
pierderi materiale.
III.
DOCTRINELE
Doctrina nucleară a Indiei
India și-a
făcut cunoscută Doctrina Nucleară în anul 2003. Prezentase public proiectul
acestei doctrine încă din anul 1998.
Principalele
caracteristici ale Doctrinei Nucleare indiene sunt după cum urmează:
1.
Principiul de bază al doctrinei nucleare a Indiei este "No First Use". Conform acestei
politici, armele nucleare vor fi folosite doar ca represalii împotriva unui
atac nuclear asupra teritoriului indian sau asupra forțelor indiene aflate
oriunde.
2. India
trebuie să construiască și să mențină o Descurajare Minimă Credibilă . Aceasta
include;
(I). Forțe nucleare suficiente și cu capacitatea de a supraviețui primului atac advers, pentru a provoca daune inacceptabile inamicului (în lovitura de răspuns).
(I). Forțe nucleare suficiente și cu capacitatea de a supraviețui primului atac advers, pentru a provoca daune inacceptabile inamicului (în lovitura de răspuns).
(Ii).
Forțele nucleare trebuie să fie pregătite din punct de vedere operațional în
orice moment.
(Iii).
Capabilități eficiente de intelligence
și de avertizare timpurie.
(Iv).
Comunicarea capacității de descurajare a inamicului.
|
India
nuclear-capable Agni-III missile Pak
nuclear-capable Shaheen-III missile
|
Doar că, doctrinele nucleare ale Indiei și
Pakistanului - declarații de politică cu privire la "liniile lor
roșii" de utilizare a armelor nucleare - reușesc să complice elementul
esențial al credibilității, după cum remarcă experții independenți din întreaga
lume. Fundamentale pentru succesul teoriei descurajării sunt două concepte:
dacă o țară "poate" să producă
pierderi majore unei alte țări; și dacă o țară "va" provoca pierderi masive altei țări / altor țări. Lipsa
fricii, a temerilor că o națiune va lansa bombe nucleare asupra țării inamice, ar
putea elimina efectul de descurajare.
Capacitătile Indiei și Pakistanului de a se distruge reciproc cu arsenalul lor nuclear nu au fost niciodată îndoielnice. Dar a existat mult dezacord în fiecare țară cu privire la dacă, sau în ce măsură celălalt stat îi va provoca pierderi masive. În India, deși guvernele succesive nu au reacționat cu violență la atacurile teroriste din Pakistan, temându-se de escaladare și de conflictul nuclear, mulți consideră că temerile sunt exagerate. Și în Pakistan, puțini au crezut că India ar fi într-adevăr pregătită să lanseze lovituri nucleare de răzbunare și să ducă doar un război convențional, de teamă unui conflict nuclear.
Atacurile Indiei din 26 februarie asupra bazei de terorism Balakot ar fi putut servi, în final, voinței de a demonstra că amenințările nucleare ale Pakistanului sunt doar un bluff, dar problema dezechilibrului nuclear dintre cele două țări, atât în ceea ce privește dimensiunea arsenalului, cât și politicile de represalii, rămâne nerezolvată, asta în dezavantajul Indiei.
Analizând succint doctrinele nucleare ale fiecărei țări,
identificăm câteva aspect majore.
În primul rând, Pakistanul refuză să accepte regula
"No-First-Use" (NFU), spre deosebire de India. Acest lucru înseamnă
că Pakistanul își menține alegerea de a fi primul care folosește armele
nucleare. India va folosi armele nucleare numai atunci când și după ce este
atacată cu arme nucleare.
Din 2010, India a vorbit despre o doctrină de război cunoscută drept Cold Start war doctrine, ceea ce înseamnă mobilizarea
rapidă și atacuri rapide asupra Pakistanului, fără a permite acestuia să
execute lovitura nuclear și fără riscul de escaladare nucleară.
Deși la
vremea anilor 2015-2017 oficiali
político-militari indieni au negat existența Cold Start doctrine, ministrul
apărării a recunoscut în anul 2017, că această doctrină este la baza
exercițiilor și aplicațiilor de pregătire a armatei indiene pentru punerea în
aplicare a acesteia.
Dar, în
2015, Pakistanul realizează loviturile nucleare tactice (TNW) performante și
amenință să folosească TNW, rachete nucleare cu rază scurtă de acțiune, asupra
oricăror forțe indiene în poziții avansate. Aceasta pare o idee copiată din
strategia NATO împotriva armatei fostei Uniuni Sovietice.
TNW-urile,
deși nu la fel de periculoase ca armele nucleare mai mari, pot elimina un număr
mare de militari, mai repede și mai
eficient decât armamentul nenuclear, convențional.
Mai mult
chiar, Pakistanul consideră improbabil că India va respecta doctrina actuală și
va răspunde la desfășurarea TNW-urilor cu
represalii și distrugere "masivă" prin vizarea orașelor sale.
O primă concluzie este că India își menține
doctrina declarată în 2003 și aplică politica
de “no first use”, ceea ce
înseamnă că prin aceasta s-a angajat să nu execute prima lovitură nucleară. Scopul său primordial este de a riposta cu lovituri de răspuns, de represalii atât de
puternice încât un adversar să nu mai fie în stare să lovească din nou.
Momentan nu
este clar definit un posibil atac nuclear preventiv, dar este clar stipulat
unul cu mijloace convenționale de precizie și
mare putere, cum a fost cazul conflictului actual.
În plus, de
menționat că Bharat Karnad, un expert indian de securitate națională, declara
că doctrina Indiei ar putea funcționa diferit în realitate decât pe hârtie. În
caz de urgență, vor fi lansate arme nucleare ca lovitură de
"avertisment" - de exemplu la detectarea unui semnal de atac iminent
din Pakistan, - sau "lansat la lansare", dacă cealaltă parte ar fi gata
de a declanșa prima lovitură nucleară, ceea ce ar fi de fapt lovitura
preventivă.
Decidentul
politic care poate ordona executarea loviturii nucleare este Cabinetul
Comitetului de Securitate. Practic “butonul nuclear” este la dispoziţia premierului
indian.
Doctrina nucleară a Pakistanului.
Pakistnul
nu are o doctrină nuclear declarată oficial.
De aceea a Pakistanul a dezvoltat
conceptul doctrinar "Spectrul Complet de Descurajare " adică Pakistan's 'Full Spectrum Deterrence'.
Astfel se
estimează că "política nucleară" a Pakistanului se concentrează în
jurul așa-numitei doctrine " Spectrul Complet de Descurajare ", ceea
ce înseamnă că posedă "toate" tipurile de arme pentru a avea
"toate" țintele indiene în raza de lovire. Pakistanul afirmă că acest
lucru este în concordanță cu politica sa de "Descurajare Minimă Credibilă
și de evitare a cursei înarmărilor".
În 2002,
generalul-locotenent Khalid Kidwai, care era atunci șeful diviziei de planuri
strategice din Pakistan, a enumerat patru circumstanțe în care țara sa,
păstrând în același timp opțiunea de a ataca primul, ar putea lansa un atac nuclear asupra Indiei:
-
când India atacă Pakistanul și ocupă o mare parte din teritoriul său;
-
când India distruge o mare parte din forțele armate ale Pakistanului;
-
când India strangulează economia Pakistanului;
-
când India provoacă destabilizarea politică sau creează subversiune internă în
Pakistan.
Reiterez
faptul că Pakistanul nu a declarat încă oficial o politică nucleară de “no first use” și sunt
prea puține date și informații cunoscute despre doctrina sa nucleară.
"Pakistanul
planifică să-și folosească capacitățile sale nucleare pentru a acționa ca un
mijloc de descurajare pentru orice fel de intervenție militară din partea
Indiei", a declarat Grace Liu, asociat la Centrul James Martin pentru
Studii de Neproliferare.
Decidentul politic privind trecerea la folosirea
armelor nucleare pakistaneze este Autoritatea de Comandă Naţională, care a fost
înfiinţată în anul 2002, aflată sub bagheta primului-ministru Imran Khan. Acesta
prezintă preşedintelui (din septembrie 2018) Arif Alvi, deciziile de dezvoltare şi folosire a
armamentelor nucleare. Practic, “butonul nuclear” este în mâna preşedintelui (spre deosebire de India unde premierul este persoana autorizată).
Daca ar fi să tragem o primă
concluzie privind executarea primei lovituri nucleare, aceasta, foarte probabil,
va fi executată de Pakistan.
Cu toate
acestea, dacă se confruntă cu amenințarea iminentă a unui atac nuclear, cum am atenționat, India
ar putea să lanseze prima lovitură, adică ceea ce se numește lovitura
preventivă, declarând că " am fost permanent provocați până acum și
iminența atacului este clară", opinie împărtășită între alții și de Pervez
Hoodbhoy, proeminent expert în fizica nucleară din Islamabad.
IV.
SCURT ISTORIC PRIVIND ARMELE NUCLEARE
India și Pakistan
au urmat căi diferite pentru a-și dezvolta arsenalele nucleare.
Se estimează că India a dezvoltat capabilități nucleare după înfrângerea sa într-un scurt război de
Se estimează că India a dezvoltat capabilități nucleare după înfrângerea sa într-un scurt război de
frontieră din 1962 cu China. Primul test nuclear indian a avut loc în
mai 1974.
În cazul Pakistanului, experții spun că războiul Indo-Pakistanez
din 1971, care a condus la independența Bangladeshului, s-a dovedit a fi un
punct de cotitură pentru Islamabad și de plecare în programul nuclear
pakistanez.
"Pakistanul consideră armele nucleare ca singura
modalitate de a împiedica repetarea unui eveniment ca cel din 1971, când teritoriul său a fost efectiv
tăiat la jumătate, cu statul Bangladesh creat din ceea ce fuses înainte
Pakistanul de Est", a spus Panda.
La 13 mai 1998 Pakistanul a executat primul sau test
nuclear (cu numele de cod Chagai-I) care a constat din 5 lovituri nucleare
simultane. Testele au fost efectuate la Ras Koh Hills din districtul Chagai din
provincia Balochistan. La 30 mai a urmat al doilea test, o lovitură nucleară, cu
cod name Chagai-II.
De atunci, ambele țări s-au angajat într-o cursă a
înarmărilor convenționale și ne-convențiale, care a depășit rivalități nucleare
tradiționale. "Nu cred că vedem nivelul de dezvoltare a acțiunilor de tip tit-for-tat
(ochi pentru ochi, sau actions done intentionally to punish other people because they have done
something unpleasant to you: done intentionally to punish equivalent
retalaion)...dîntre SUA și Rusia, pe care să îl identificăm în programele și acțiunile dintre India și
Pakistan", a declarat generalul chinez Liu.
V.
NIVELUL
AMBITIILOR
India, a
dezvoltat în ultimii ani, rachete cu combustibil solid în rezervor, care
necesită deja capetele de luptă montate pe rachete, creând o modificare favorabilă evoluției rachetelor
spre țintă. Anterior, a declarat că a
ținut focoasele nucleare separate de rachete.
"Asta
aduce avantaje în utilizarea rapidă a rachetelor indiene dar de asemenea creează
îngrijorări serioase în Pakistan, că
India, cu această superioritate, poate încălca promisiunea ‘no first use’ .
În timp ce
Pakistanul a fost mai vocal cu privire la puterea sa nucleară, spun unii
analiști, India - care construiește noi centrale nucleare pentru generarea de
energie - este mult mai precaută și chiar discretă în propaganda sa nucleară.
Pakistanul
a reușit să dezvolte TNW, ce îi conferă, cel puțim momentan, o ușoară
superiorite în zonele de operații militare din regiunile de frontieră, unde ar
putea începe conflictul. De asemenea Pakistanul va realiza în timp scurt
rachetele de croazieră destinate submarinelor sale prin care va obține triada
nucleară și astfel, second strike capabilities.
VI.
RISCURI DE SECURITATE A FACILITĂȚILOR NUCLEARE
Riscul ca elementele agresive necontrolate, inclusiv actori
nestatali, să dobândească/preia
controlul asupra armelor nucleare, este mult mai mare în Pakistan, care
adăpostește mai multe grupuri militante
paramilitare radicale, inclusiv unele care au atacat facilitățile sale
militare. În conflictul
recent, un astfel de grup este gruparea islamistă Jaish-e-Mohammed.
Deși securizarea facilităților
nucleare ale Pakistanului pare rezonabilă, sunt semnalate încălcări grave de securitate la instalațiile militare
pakistaneze, inclusiv atacuri asupra instalațiilor nucleare din apropierea Dera
Ghazi Khan în 2003 și 2006, și o serie de atacuri asupra bazelor forțelor
aeriene de la Sargodha și Kamra între 2007 și 2012, alte tentative de preluare
a unor nave și aeronave de către elemente teroriste, ceea ce ridică semne de
întrebare și preocupări majore pe acest segment de securitate nucleară.
În ceea ce
privește amenințarea unui război nuclear real, unii experți apreciează că
Pakistanul vede armele sale mai mult ca pe un factor de descurajare pentru a preveni
o situație de escaladare necontrolată în timp și spațiu.
"Obiectivul
principal este de a atrage atenția internațională", a declarat Sadia
Tasleem, profesor de studii de apărare la Universitatea Quaid-i-Azam din
Islamabad. "Este vorba despre trimiterea unui semnal credibil /
convingător că această opțiune este luată în considerare la modul cel mai
serios."
"Armele
nucleare din zilele noastre sunt menținute în principal pentru a evita
asimetria", a afirmat V. Patney, membru al comitetului executiv al
Institutului de Studii și Analiză de Apărare din New Delhi.
Aș concluziona
ca la nivel declarațiv și al abordărilor politice, pozițiile Indiei și Pakistanului
sunt aproape identice/asemănătoare.
OPINIE PRIVIND 'SECOND STRIKE' CAPABILITY
De când
India a anunțat că poate renunța la opțiunea primei lovituri, au apărut
întrebări despre capacitatea țării de a lansa a doua lovitură.
Pentru ca
o țară să lanseze a doua lovitură nucleară, trebuie să rămână cu arme nucleare
suficiente după distrugerile provocate de primul atac al inamicului. La ultima evaluare,
India are 135 de focoase nucleare, iar Pakistanul are 145, dar este recunoscut că Pakistanul are cel mai rapid
ritm de dezvoltare a arsenalului nuclear din lume.
Nu este
surprinzător faptul că Pakistanul continuă cu ostilități față de India, fără teamă de represalii.
Loviturile/schimburile de focuri transfrontaliere, reprezintă o situație
aproape permanentă de-a lungul liniei de
control/demarcație, iar o lovitură teroristă ocazională împotriva Indiei apare
ca o parte integrantă a politicii externe Pakistaneze.
Loviturile chirurgicale din 2016 ale Indiei s-au
dovedit insuficiente. Deși ultimele
raiduri aeriene efectuate de India reprezintă o abordare resonabilă în politica
Indiei de combatere a terorismului, țara va continua să se ocupe de, /
gestioneze, poziția sa de dezavantaj nuclear și de eventuale consecințe ale
escaladării militare a oricăror decizii viitoare de a răspunde și lovi din nou
Pakistanul, la un nivel mai mare decât cel de la Balakot.
Pentru ca
India să iasă din această situație dificilă, amenințarea nucleară a
Pakistanului trebuie să slăbească sau trebuie să se dovedească a nu fi la fel
de puternică cum pare. Un lucru bun este faptul că, potrivit unor experți,
TNW-urile ar putea să nu fie suficiente pentru a distruge complet o armată care
avansează din India. Există unii care subliniază faptul că, dacă Pakistanul le
folosește, poate suferi mai mult de pericolele legate de radiații decât orice
daune pe care le poate provoca în India, deoarece are centre urbane, inclusiv
Lahore, nu departe de graniță.
În același
timp, India își poate reformula și o doctrină nucleară mai putrenică și
credibilă. Reacțiile și sprijinul unor susținători de calibru, ar putea
favoriza India să renunțe la clauza No-First-Use. Programul partidului BJP (Bharatiya Janata Party Indian
People's Party / BJP, unul din cele 2 mari partide politice din India, alături
de Indian National Congres) la alegerile din
2014 a inclus promisiunea de a revizui doctrina nucleară a Indiei și a fost
interpretat de mulți că partidul ar elimina clauza dacă ar veni la putere. Dar după
ce a preluat funcția de premier, Narendra
Modi a exclus orice schimbare.
VII.
CONCLUZII
NOTA: În
prímele zile din martie 2019, continuă raidurile aeriene indiene și riposte ale
forțelor aeriene pakistaneze precum și raiduri terestre și schimburi de focuri
peste linia de control.
Vă las pe
dumneavoastră să decideți care sunt evoluțiile în domeniul geopoliticii și
geostrategiei nucleare ale Indiei și Pakistanului prin prisma celor prezentate
în partea I, o analiză la vremea anilor 2007 și datele prezentate în partea a
II-a, o trecere în revistă a ultimului conflict din februarie 2019 care a avut
loc în Kasmir.
Aș sublinia
doar cateva aspecte:
India și
Pakistanul își continuă cursa înarmării nucleare, conform perceptelor
doctrinare naționale, oficiale sau mai puțin oficiale.
Deși nu au
cunoscut modificări majore, doctrínele și/sau conceptele celor două state au
fost detaliate și mai bine conturate spre indeplinirea misiunilor stabilite
pentru folosirea armamentelor nucleare, devenind mai agresive și mai subtile în
mesajele de comunicare mass-media.
India
menține opțiunea doctrinară No-First-Use,, deși a devenit mai flexibilă privind
executarea unei lovituri preventive în anumite condiții de securitate națională
imediată.
Pakistanul
nu și-a prezentat o doctrină oficială, dar a dezvoltat conceptul doctrinar
"Spectrul Complet de Descurajare " și situațiile în care va trece la
folosirea armelor nucleare.
Vectorii
purtători ale ambelor tabere au fost perfecționați prin noi rachete de
croazieră sau balistice, cu lansare terestră, aeriană și de pe platforme
maritime, asigurând Indiei realizarea triadei nucleare și probabil, în viitorul
apropiat, și a Pakistanului.
Deși
distanța dintre țara noastră și cele două state nucleare este suficient de mare
pentru a garanta o marjă de siguranță, sa nu uităm efectele contaminărilor
radioactive provocate de cele două accidente nucleare: Cernobâl și Fukușima. De
aceea, prezenta unor ofițeri români în misiunea United Nations
Military Observer Group in India and Pakistan (UNMOGIP) reprezintă oportunitatea unei avertizări din timp, în
caz de escaladare nucleară și apariția riscului declanșării unui conflict
nuclear cu perspective de escaladare și extindere, cu efecte ce pot deveni
globale.
BIBLIOGRAFIE
https://en.wikipedia.org/wiki/Kashmir_conflict, Kashmir conflict
https://en.wikipedia.org/wiki/India_and_weapons_of_mass_destruction, India and weapons of mass destruction
https://www.nti.org/learn/countries/india/nuclear/, Nuclear India, Last Updated: August, 2016
https://en.wikipedia.org/wiki/Cold_Start_(military_doctrine), Cold Start (military doctrine)
https://en.wikipedia.org/wiki/Pakistan_and_weapons_of_mass_destruction, Pakistan and WMD
https://www.nti.org/learn/countries/pakistan/nuclear/, Nuclear Pakistan
https://nationalinterest.org/blog/buzz/why-so-called-limited-nuclear-war-between-india-and-pakistan-would-devastate-planet-46532, Why a
So-Called "Limited" Nuclear War Between India and Pakistan Would
Devastate the Planet, Sebastien Roblin
https://evz.ro/inarmare-india-submarin-rusesc-reactie-sua.html, Înarmare fără precedent în India. Submarin cu
propulsie nucleară. de Lucian Ionescu
| vineri, 08 martie 2019
https://www.rumaniamilitary.ro/india-si-arma-nucleara, India Si Arma Nucleara analiza din 3 mai 2012 -
https://www.almasdarnews.com/article/the-daily-brief-2019-03-02/#_author_permlink_401022, Indian,
Pakistani forces suffer heavy casualties after clashes in Kashmir region,
documentar de News Desk
in World-News, din 2019-03-02
și Indian
jets return to Pakistan border amid rising tensions in Kashmir region (video),
documentar de News Desk
in World-News, din 2019-03-02
https://inhomelandsecurity.com/india-pakistan-nuclear-arsenals/, articol Looming Behind The India-Pakistan Tensions: Two Growing Nuclear Arsenals,
de Niha Masih
http://mostpowerfulmuslimcountry.blogspot.com/2013/06/pakistans-deadliest-weapon-babur-cruise.html, articol
Pakistan's Deadliest Weapon
https://defenceupdate.in/530-2/, articol Shaheen-3 missile will be able not only strike on Indian’s Andaman and
Nicobar island but also pakistan another enemy Israel, din 23 December 2 2015
