Pagini

joi, 21 mai 2020

LA MULȚI ANI, CONSTANTIN, LA MULȚI ANI, ELENA!


Urez LA MULŢI ANI, celor aproape 10 procente dintre români care îşi sărbătoresc onomastica astăzi, 21 mai, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
Elena, Ileana, Lenuţa, Constanţa, Constantina, Leana şi Nuţi, Constantin, Costel, Costică, Costin, Costinel, Costi şi Costeluş, SĂ TRĂIŢI CU NUMELE!

Sfantul Constantin a fost fiul imparatului Constantius Chlorus si al Elenei. S-a nascut la 27 februarie 272, in cetatea Naissus (astazi, Nis, in Serbia). Dupa moartea tatalui sau din 304, a fost proclamat imparat. Intra in conflict cu Maxentiu, fiul imparatului Maximian, pentru ca acesta dorea sa ocupe functia pe care el o detinea.
In ziua premergatoare luptei cu Maxentiu, in anul 312, Constantin a vazut pe cer o cruce luminoasa si o inscriptie: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, in vis, i se descoperea Hristos si-l indeamna sa puna semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va iesi biruitor din lupta.
In anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea crestinilor si astfel, crestinismul devine religie permisa in imperiu. Religia crestina va deveni religie de stat, in vremea imparatului Teodosie cel Mare (379-395).
În vremea imparatului Constantin s-a tinut primul Sinod Ecumenic, la Niceea in anul 325, unde a fost inlaturata erezia lui Arie si s-au alcatuit primele articole din Crez.
Imparatul Constantin a murit in anul 337, la zece ani de la trecerea la cele vesnice a mamei sale.
Imparateasa Elena, mama sfantului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost rastignit Hristos. A zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri.
Tot astazi, este pomenit Sfantul Mucenic Pahomie.

joi, 23 aprilie 2020

23 aprilie, ziua în care îl sărbătorim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe


Celor care purtati acest nume sfânt, ori unul din derivatele sale,
George, Georgel, Georgeta, Georgi, Georgiana, Geo, Geta, Gheorghies, Gheorghina, Gheorghița, Gheorghiță, Gherghina, Ghiorghe,Ghiorghi, Ghiorghiță, Gica, Gigi, Gigica, Gina, Gianina, Gelu, Geluța, Geluțu, Gyuri,
 vă urez din inimă LA MULȚI ANI, SĂ TRĂIȚI CU NUMELE!

LA MULȚI ANI FORȚELOR TERESTRE ALE ARMATEI ROMÂNIEI!
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe/George s-a născut în anul 280 d. Hr. in Lydda,  Capadocia, (Palestina) într-o familie crestina a trăit în timpul domniei împăratului Diocletian, si a murit la 23 aprilie 303 in Nicomedia (Turcia). 
S-a înrolat în armata romana și, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Diocletian în 303 Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința crestina. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Loviri cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.

Sfantul Gheorghe este ocrotitoruFortelor Terestre ale Armatei României, ale orașelor românești, Băilești, Botoșani, Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Hârlău și Timișoara, precum si a numeroase localitati din aproape intreaga Europă,  Orientul Apropiat si cel Mijlociu. De asemenea, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, este ocrotitorul următoarelor state și regiuni: Anglia , Aragon, Catalonia, Etiopia, Georgia, Grecia, Lituania, Malta, Moldova, Muntenegru, Palestina, Portugalia, Rusia, și Serbia.


vineri, 3 aprilie 2020

COVID - 19 din perspectiva unui chimist militar


Ceremonialul decorării drapelului de luptă al Batalionului
202 apărare CBRN, comandat cândva și de col. Mitulețu












Astăzi, prin intervenția B.202 Apărare CBRN  (intervenție la dezastre) „general Gheorghe Teleman” Huși, la înlăturarea consecințelor și reducerea riscului contaminării ulterioare a populației municipiului Suceava și a comunelor limitrofe, tocmai i se dă un răspuns la unele întrebări formulate de domnul colonel în articolul de mai jos.
SUNTEM PREGĂTIȚI PENTRU A GESTIONA
O CRIZĂ BIOLOGICĂ?
Col.(rz.) prof. univ. dr. Ion MITULEȚU
Motto:
“Există uneori un dialog al surzilor în care celui ce întreabă i se răspunde
printr-o paradoxală tăcere”.
REGLEMENTĂRI INSTITUȚIONALE PRIVIND CONSECINȚELE
CRIZEI BIOLOGICE
Lumea se confruntă cu o criză de natură biologică fără precedent, care afectează securitatea locală, regională și globală.
În acest sens, cred că este timpul ca decidenții politici din toate statele și organismele internaționale să înțeleagă faptul că, nu mijlocul prin care se utilizează (diseminează) agenții biologici este important (proiectile, rachete, bombe, aparate de pulverizare, bioterorism sau prin transmiterea naturală de la animal la om, ulterior de la om la om) sau starea în care se găsesc țările respective (pace, criză, conflict, război), ci modalitatea în care se transmite agentul patogen, gradul de virulență și letalitatea contaminării la nivel local, regional ori global.
Totodată, remarcăm faptul că, deși există diferențe între atacul cu agenți biologici de luptă listați, care au acțiune letală, incapacitantă, contagioasă și necontagioasă și anumite tipuri de viruși infecțioși care se transmit pe cale naturală, în mod direct, de la om la om și indirect, prin diseminare în mediu, producând îmbolnăviri în masă, epidemii și pandemii la nivel regional sau global, statele trebuie să fie pregătite pentru a răspunde interinstituțional, gradual, eficient și credibil la toate amenințările potențiale sau la crizele de natură biologică.
Evaluarea unei situații biologice potențiale sau reale începe cu identificarea și cunoșterea principalelor tipuri de agenți biologici care constituie o amenințare la adresa securității locale, regionale și globale.
În acest scop, sunt activate structurile specializate la nivel interinstituțional pentru a utiliza bazele de date cu comportamentul și caracteristicile agenților biologici pentru a identifica riscurile și amenințările potențiale sau reale și a lua măsurile de alertă și avertizare timpurie la nivel local și după caz, regional sau global.
O problemă foarte importantă care trebuie avută în vedere la nivelul structurilor de conducere vizează, concluziile rezultate din analiza caracteristicilor și comportamentului agenților biologici cu potențial de manifestare privind stabilitatea (rezistența) acestora la condițiile de mediu, gradul de contaminare (îmbolnăvire), perioada de incubație, patogenitatea, gradul de transmitere directă de la o persoană la alta sau indirectă prin împrăștiere, virulența (severitatea) bolii și rata letalității.
Principalele tipuri de agenți biologici care s-au manifestat în ultimii ani în diferite regiuni ale lumii și la nivel global au fost: virusul EBOLA; virusul MERS; virusul HIV; virusul SARS; coronavirusul COVID-19.
În acest sens, voi prezenta sintetic principalele caracteristici ale acestor tipuri de agenți biologici.
Virusul EBOLA produce o boală infecțioasă virală care se manifestă prin afecțiuni hemoragice, adesea fatale.
Se propagă prin transmitere interumană ca urmare a contactului direct cu persoanele infestate sau prin contact indirect cu mediile contaminate.
Perioada de incubație este de 8 zile, cu extreme de 2-21 zile.
Efectele sunt greață, vomă, diaree, tulburări nervoase, iar decesul survine prin șoc și hemoragii extinse generalizate.
Virusul MERS (Coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu) denumit și MERS-CoV produce afecțiuni respiratorii virale.
Se propagă prin transmitere interumană ca urmare a contactului direct cu persoanele infestate sau prin contact indirect cu mediile contaminate.
Perioada de incubație este de 8 – 12 zile.
Efectele sunt febra, diareea, insuficiența respiratorie acută și în cazuri grave, decesul.
Virusul HIV (Virusul imunodeficienței umane dobândite) atacă și distruge progresiv sistemul imunitar al organismului.
Se propagă prin sânge, contact sexual, folosirea mijloacelor infestate.
Produce infecții grave, afecțiuni ale creierului și sistemului nervos central.
Virusul SARS (Sindromul Respirator Acut Sever) produce o formă gravă de pneumonie, fiind o boală respiratorie contagioasă.
Se propagă prin transmitere interumană, contactul cu suprafețele și obiectele contaminate sau prin digestie.
Perioada de incubație este de 10 zile.
Efectele sunt febra, diareea, insuficiența respiratorie acută și în cazuri grave, decesul.
Coronavirusul COVID-19 denumit și pneumonia Wuhan, generează sindromul respirator acut și sindromul respirator acut sever 2 (SARS-Cov-2), fiind implicat în epidemia din 2019 și pandemia din 2020.
COVID-19 reprezintă o combinație, în unele cazuri letală, între virușii SARS și HIV, este contagios, se transmite cu rapiditate pe spații mari, produce îmbolnăviri în masă, persistă câteva zile pe diferite suprafețe, are un grad de virulență ridicat și o rată de letalitate moderată (mai ales la persoanele vârstnice și cu alte boli asociate).
Se propagă prin transmitere pe cale aeriană, de la om la om, prin aerosolii fixați pe suprafețe și materiale, precum și pe cale digestivă.
Perioada de incubație este de 2-10 zile (OMS) și de 2-14 zile (Centrele de control pentru prevenirea bolilor-CDC-SUA).
Efectele sunt febra, tuse, dificultăți de respirație, dureri musculare, oboseală, pneumonie, iar în cazurile grave asociate cu vârsta înaintată și alte afecțiuni, se produce decesul.
Nu există până în acest moment vaccinuri și alte tratamente eficiente.
Opinia unor specialiști este aceea că, acest tip de virus, COVID-19, este de fapt o formă de gripă severă și este de 4 la 8 ori mai puternic decât viroza respiratorie sezonieră.
Pandemia de contaminare cu COVID-19 declarată de OMS a cuprins și România.
Ordonanța de Urgență nr.1/1999 prevede că starea de urgență se poate institui și în cazul iminenței producerii sau producerea unor dezastre, ceea ce face necesară, prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor acestora.
În cadrul instituțiilor desemnate să execute acțiuni specifice, se regăsește și MApN care sprijină cu structuri specializate, la cerere, forțele MAI pentru limitarea și înlăturarea efectelor crizei biologice.
Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, emis de Președinte, la momentul impus de situația epidemiologică din țara noastră, cuprinde măsurile legale privind răspunsul interinstituțional pentru realizarea managementului consecințelor crizei biologice.
Coordonarea integrală a măsurilor de răspuns revine MAI prin Departamentul pentru situații de urgență în colaborare cu Ministerul Sănătății și celelalte instituții implicate privind managementul tipurilor de risc.
Astfel, MApN poate participa, la cerere, cu structuri militare pentru executarea unor misiuni specifice prevăzute în legislație.
Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul situațiilor de risc identifică tipurile de risc ce se pot produce pe teritoriul României, stabilește domeniile de acțiune ale autorităților cu responsabilități pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul adecvat incidentului, refacerea/restabilirea situației și repartizarea funcțiilor de sprijin.
În acest sens, există două tipuri de autorități responsabile pentru intervenție: cu rol principal, având competențe și responsabilități care integrează și coordonează acțiunile; cu rol secundar, având competențe și capabilități adecvate de sprijin.
MAI este autoritatea responsabilă cu rol principal în managementul tipurilor de risc, iar MApN, alături de alte instituții, este autoritate cu rol recundar, îndeplinind funcția de sprijin.
În situația producerii unor epidemii pe teritoriul României, MApN, prin structurile specializate, îndeplinește funcția de sprijin a autorităților responsabile cu rol principal și execută, la cerere, misiuni de înștiințare, avertizare, alarmare, cercetare și monitorizare, evacuare, cazare și adăpostire, asistență medicală, evacuarea bolnavilor și tratament medical, decontaminarea personalului (populației), căilor rutiere, clădirilor și obiectelor contaminate biologic.
Prin prezentarea succintă a prevederilor acestor documente instituționale am dorit să identific cadrul legal în care structurile specializate din cadrul MApN sunt pregătite pentru a sprijini autoritățile centrale și locale pe timpul intervenției pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea consecințelor crizei biologice.
La nivelul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, care este o structură interinstituțională, coordonată la nivelul MAI, pe baza evaluării cuprinzătoare a situației de criză sunt desprinse concluzii care detaliază consecințele potențiale ale epidemiei cu agenți patogeni (în acest caz cu coronavirusul COVID-19), evoluția contaminării (îmbolnăvirilor) în timp și spațiu și modul în care poate fi afectată securitatea națională.
Structurile cu responsabilități prezintă estimările proprii față de situația biologică creată, în raport cu domeniul de activitate pe care îl gestionează, fapt ce asigură formularea opțiunilor de răspuns de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență.
Opțiunile de răspuns cuprind ansamblul măsurilor de planificare, organizare, coordonare și conducere operațională a capabilităților implicate în acțiunile de intervenție operativă pentru limitarea și înlăturarea urmărilor crizei biologice, până la restabilirea stării de normalitate.
În acest scop, se activează structurile specializate din cadrul instituțiilor prevăzute în planurile de intervenție (SRI, SIE, STS, poliție, jandarmerie, poliție de frontieră, IGSU, MApN, medicale, transport, etc), se alocă resursele necesare, se organizează cooperarea interinstituțională și se dislocă în zonele de responsabilitate.
Execuția presupune îndeplinirea misiunilor pe baza ordinului de intervenție (acțiune) primit pe linie de comandă.
După îndeplinirea misiunilor se execută evaluarea acestora pentru a sesiza eventualele disfuncționalități și necesități, astfel încât, să fie îmbunătățită planificarea acțiunilor viitoare.
La finalul acțiunilor, când efectele crizei biologice au fost limitate și situația s-a ameliorat, se trece de la faza de tranziție către starea de normalitate.
În acest sens, precizez faptul că, instituțiile care sunt coordonate de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, poliția, jandarmeria, poliția de frontieră, IGSU, ISU la nivelul județelor, serviciile de urgență, spitalele, mijloacele de transport, etc sunt în linia întâi de acțiune în vederea salvării și protejării vieții oamenilor, limitării răspândirii contaminării, instituirii izolării și carantinei pentru cei suspecți, efectuării testelor la cei cu simptome evidente și aplicării tratamentului adecvat, precum și asigurării resurselor financiare și materiale necesare intervențiilor.
Plecând de la aceste considerente, nu-mi propun să analizez activitățile și măsurile luate de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, ministerele și instituțiile implicate, structurile județene, municipale și comunale, ci să exprim un punct de vedere personal privind gradul de pregătire al structurilor de apărare CBRN din MApN pentru a participa, la cerere, la managementul consecințelor crizei biologice în zonele de responsabilitate.
Având în vedere prevederile legale (Ordonanța de Urgență nr.1/1999, Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României și Hotărârea de Guvern nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc) prin care MApN sprijină, la cerere, autoritățile responsabile pentru limitarea și înlăturarea efectelor unei epidemii sau pandemii, mă întreb dacă a fost precizat cu claritate locul și rolul structurilor de apărare CBRN din Armata României în cadrul sistemului integrat de management al consecințelor crizei biologice.
LOCUL ȘI ROLUL STRUCTURILOR DE APĂRARE CBRN ÎN CADRUL SISTEMULUI DE INTERVENȚIE
Având în vedere cei trei piloni – prevenire, protecție, managementul consecințelor CBRN– care constituie fundamentul principiilor și acțiunilor în domeniul apărării CBRN, consider ca fiind obligatorie integrarea structurilor de specialitate din Armata României în planurile de intervenție interinstituțională, elaborate la nivelul MAI (prin Departamentul pentru situații de urgență) pentru gestionarea unei crize biologice pe teritoriul național.
Până în acest moment, nu cunosc gradul de implicare al structurilor de apărare CBRN din Armata României în sprijinul autorităților responsabile pentru managementul consecințelor crizei biologice, ordinele emise pe linie de autoritate ierarhică, ce tipuri de subunități au fost desemnate să participe la intervenție, în ce zone și ce misiuni vor fi executate.
Însă, indiferent de situația în care se află structurile de apărare CBRN din Armata României (specialiștii CBRN din cadrul comandamentelor, elementele sistemului de supraveghere, avertizare și raportare CBRN, unitățile și subunitățile de apărare CBRN, Centru de Cercetări Științifice pentru Apărare CBRN și Ecologice, etc), integrarea acestora în planurile interinstituționale de intervenție, pregătirea și înzestrarea corespunzătoare pentru a îndeplini gradual și la cerere funcția de sprijin a managementului consecințelor crizei biologice, au caracter obligatoriu.
Rezolvarea acestei probleme are la bază colaborarea dintre personalul de conducere din MApN desemnat să facă parte din Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență și cel din MAI.
Dar oare, structurile de apărare CBRN sunt pregătite și înzestrate adecvat pentru a participa, la cerere, la gestionarea consecințelor unei crize biologice?
În acest sens, fără a aduce vreo atingere prestigiului MApN și structurilor de apărare CBRN de la toate nivelurile de conducere și fără a dori altceva decât o abordare realistă a situației actuale, îmi permit să formulez următoarele întrebări:
Există la nivelul Statului Major al Apărării o strategie (concepție) de intervenție a structurilor specializate (inclusiv de apărare CBRN) pentru gestionarea unei crize de natură biologică?
Dacă există o astfel de strategie sunt evidențiate activitățile, acțiunile și misiunile executate de specialiștii CBRN de la toate nivelurile de conducere, de către elementele componente ale Sistemului de supraveghere, avertizare și raportare CBRN, precum și de unitățile (subunitățile) de apărare CBRN pentru managementul consecințelor crizei biologice?
Există planuri de cooperare interinstituțională pentru intervenție între structurile cu responsabilități în managementul consecințelor unei crize biologice (MAI și MApN) și extrase din aceste planuri la unitățile și subunitățile de apărare CBRN?
Există o planificare a unor exerciții desfășurate în teren sau prin simulare constructivă, la care să participe structuri de apărare CBRN ale MApN și MAI (IGSU) pentru intervenție în situația producerii unei crize biologice?
Au fost elaborate scenarii particularizate pentru fiecare agent biologic în parte, deoarece au caracteristici diverse privind capacitatea de automultiplicare a acestora (bacterii, virusuri, fungi, etc) care determină apariţia de focare secundare la distanţă, prin împrăștierea microbilor de către bolnavi, purtători aparent sănătoşi (contaminaţi), animale, obiecte etc?
S-au desfășurat în ultimii 5 ani exerciții de intervenție pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor unei crize biologice potențiale la care să participe structuri de apărare CBRN din MApN?
Specialiștii CBRN de la nivel militar-strategic (SMAp), operativ (CFI, SMFT, SMFA, SMFN, CLÎ) și tactic (MU și U din toate categoriile de forțe ale armatei) au primit misiuni de sprijin a intervenției pentru managementul consecințelor crizei biologice?
Ca urmare a instituirii stării de urgență, s-a avut în vedere trecerea în diferite stări ale pregătirii de luptă a Sistemului de supraveghere, avertizare și raportare CBRN și a fost stabilit pachetul de forțe de apărare CBRN destinat intervenției?
Unitățile și subunitățile de apărare CBRN, conform extraselor din planurile de cooperare pentru intervenție la managementul situațiilor de risc, au primit misiuni de sprijin pentru limitarea și înlăturarea urmărilor contaminării biologice?
În această perioadă, s-au actualizat și completat planurile de intervenție la dezastre (epidemie, pandemie, etc) în cadrul comandamentelor, marilor unități și unităților de apărare CBRN?
Înainte de instituirea stării de urgență, s-au executat antrenamente și exersări de către structurile de apărare CBRN pentru intervenție la criza biologică (întocmirea și transmiterea rapoartelor CBRN BIO, prelevarea probelor biologice și identificarea pericolelor, monitorizarea zonelor de responsabilitate, pregătirea sistemelor de protecție colectivă CBRN pentru a fi ocupate, antrenarea subunităților în executarea procedeelor de decontaminare biologică, transportul și depozitarea deșeurilor rezultate din procesul de decontaminare, transportul persoanelor contaminate la spital, etc)?
Sunt stabilite procedee de acțiune pentru modulul “Sprijinul medical CBRN” și pentru managementul victimelor contaminate biologic?
Există în înzestrarea structurilor de apărare CBRN, sisteme și echipamente de detecție biologică (senzori pentru detecția agenților biologici dintr-un punct fix, aparate de detecție biologică de la distanță, kituri de identificare biologică, echipamente de prelevare și identificare a agenților biologici - SIBA)?
Există în înzestrarea unităților de apărare CBRN, laboratoare de analiză CBRN, dislocabile, destinate evaluării probelor biologice pentru identificarea și confirmarea prezenței pericolelor de natură biologică?
Există în Armata României, în organica comandamentelor, marilor unități și unități, sisteme de protecție colectivă CBRN operaționale?
Există în Armata României, echipamente de protecție împotriva acțiunii agenților biologici de tip SARS, COVID-19, etc?
Sunt stabilite procedee de acțiune pentru evacuarea personalului militar, organizarea izolării, carantinei, spitalizării și tratamentului medical?
Este stabilit regimul apei, alimentelor și hranei în situația contaminării biologice?
Sunt stabilite procedee de acțiune pentru managementul deșeurilor rezultate din procesul decontaminării biologice?
Până la această data, există consemnat în Jurnalul acțiunilor de luptă al structurilor de apărare CBRN, ce misiuni de intervenție la criza biologică au fost executate, ce subunități au acționat, în ce zonă, pentru ce perioadă, cu cine au cooperat și dacă s-au întocmit și înaintat cereri de asigurare a echipamentelor și materialelor specifice?
Există în dotarea structurilor de apărare CBRN substanțe și soluții pentru decontaminarea biologică a personalului, comunicațiilor, clădirilor, materialelor, etc?
Până la această dată, au fost întocmite cereri privind asigurarea unor echipamente și materiale necesare intervenției pentru gestionarea crizei biologice?
Scopul acestor întrebări se dorește a fi constructiv și vizează evaluarea și aprecierea situației reale a armei apărare CBRN din Armata României, care nu mai poate fi ascunsă sub sloganul “nu dispunem acum de echipamente și materiale de apărare biologică, dar cu siguranță, în caz de război, le vom avea”, pentru că nu facem altceva decât să ne păcălim și să batem pasul pe loc de atâția ani.
Pentru a depăși aceste lipsuri și disfuncționalități într-o perioadă de timp rezonabilă, apreciez că este nevoie de sprijin și susținere din partea decidenților politico-militari și de un efort intelectual și fizic consistent al specialiștilor CBRN de la toate eșaloanele pentru a îmbunătăți lucrurile în domeniul apărării CBRN, mai ales în situația intervenției în cazul producerii unor epidemii pe timp de pace.
Numai în acest mod, îndeplinirea funcției de sprijin de către structurile de apărare CBRN, la cerere, poate asigura succesul intervenției pentru managementul consecințelor crizei biologice.
În acest scop, voi prezenta măsurile ce pot fi executate gradual, la cerere, de către structurile de apărare CBRN pentru limitarea și înlăturarea urmărilor crizei biologice.
Managementul consecințelor contaminării biologice vizează un ansamblu de măsuri precizate în planurile de intervenție, la care participă și structurile de apărare CBRN pentru evitarea zonelor contaminate, controlul diseminării contaminării prin procedee de reducere a deplasărilor, controlul expunerii şi decontaminarea RBC.
Controlul pericolului constă în evitarea şi reducerea efectelor imediate sau reziduale ale contaminării, cercetarea CBRN, emiterea mesajelor de avertizare privind pericolul contaminării indirecte sau reziduale, alegerea rutelor ocolitoare zonelor contaminate, redislocarea forţelor supuse contaminării, controlul dispersiei/împrăştierii contaminării prin restricţionarea deplasărilor şi managementul deşeurilor, decontaminarea biologică a personalului (populației), căilor rutiere importante, clădirilor și obiectelor contaminate, decontaminarea medicală, decontaminarea îmbrăcămintei, echipamentelor de protecție și altor materiale sensibile.
Controlul pericolului presupune ansamblul măsurilor desfășurate imediat după producerea incidentului biologic (producerea epidemiei) şi continuă şi în faza derulării crizei până când sunt limitate şi înlăturate efectele contaminării biologice.
Evitarea pericolului biologic se realizează prin marcarea raioanelor/zonelor contaminate pe niveluri de risc (scăzut, mediu, crescut), avertizarea personalului (populației), planificarea rutelor/itinerarelor ocolitoare, controlul deplasărilor şi transporturilor şi redispunerea forţelor în afara zonelor afectate (cu epidemie).
Marcarea zonelor/raioanelor contaminate RBC (intrărilor și ieșirilor) are ca scop evitarea intrării personalului în acestea şi astfel, prevenirea contaminării lor.
În acest scop, se execută detecția, identificarea, prognoza, avertizarea și raportarea pericolelor în scopul evitării sau minimizării efectelor imediate ori reziduale ale contaminării biologice.
Totodată, evitarea contaminării se realizează prin supravegherea și monitorizarea zonelor expuse prin observare, folosind senzori pentru detecția biologică.
De regulă, probele de mediu, aer, vapori, apă, sol şi vegetaţie se prelevează de către subunităţile de cercetare CBRN, conform unor proceduri standard, iar probele biomedicale, de către personalul medical specializat. Probele biologice prelevate se trimit laboratorului de analiză CBRN, dislocabil sau către laboratoarele civile, precizate prin misiune.
Laboratoarele execută analiza detaliată a probelor prelevate în scopul identificării agentului biologic.
Rapoartele CBRN BIO se transmit prin procedurile stabilite în cadrul Sistemului de supraveghere, avertizare și raportare CBRN, de la sursele de informare către centrele (subcentrele) de analiză și prognoză CBRN, centrul de control și centrul de coordonare CBRN.
Rapoartele SITREP BIO se transmit, de regulă, la sfârșitul fiecărei zile, către eșaloanele superioare, conform procedurilor de stat major stabilite.
Totodată, se verifică periodic sistemele de protecție colectivă CBRN pentru a asigura funcționarea acestora în locurile contaminate biologic.
Planificarea rutelor presupune stabilirea unor căi de ocolire/varientare a zonelor expuse epidemiei.
Redislocarea forţelor vizează două opţiuni: dispunerea forţelor în raioane aflate în afara pericolului; menţinerea locaţiei prin aplicarea măsurilor de control a mişcării, limitării accesului în/din zona de pericol.
Astfel, persoanele aflate în zona de pericol sau în imediata vecinătate sunt redislocate în raioane aflate în afara pericolului, stabilindu-se, după caz, măsuri de izolare sau de carantină. Rotirea forţelor care acționează în zona de pericol este o alternativă pentru a limita expunerea personalului la contaminare.
Controlul deplasărilor şi transporturilor vizează reducerea deplasărilor în interiorul zonei contaminate şi controlul personalului, tehnicii și materialelor la intrarea şi ieşirea în/din aceasta.
Controlul se aplică tuturor persoanelor, vehiculelor, echipamentelor şi victimelor care se deplasează şi transporturilor de orice fel.
Pentru prevenirea răspândirii contaminării trebuie stabilite limite de demarcare a contaminării (stânga, dreapta, faţă, spate) şi punctele de control a acesteia.
Redispunerea constă în mutarea forţelor din zonele cu pericol şi a celor din apropierea acestora în raioane curate; rotaţia forţelor prin zona periculoasă nu constituie o alternativă, şi în acest sens, raioanele/zonele periculoase/contaminate, de regulă, trebuie evitate.
Controlul răspândirii contaminării vizează luarea unor măsuri în vederea limitării împrăştierii contaminării prin reducerea răspândirii, restricţionarea deplasărilor, limitarea pericolului şi gestionarea deşeurilor.
Limitarea răspândirii/dispersiei vizează controlul riguros al forțelor care se deplasează în afara zonei de risc şi decontaminarea acestora, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic.
Restricţionarea deplasărilor are în vedere măsurile necesare pentru a controla orice răspândire a bolilor cauzate de pericolele biologice transmisibile (de regulă prin izolare și carantină).
Limitarea pericolului vizează în special activitatea structurilor de geniu şi de logistică pentru restrângerea fizică a contaminării şi controlul răspândirii pericolului prin folosirea unor bariere, containere, mijloace de acoperire şi etanşare, precum şi a unor modalităţi de îngropare.
Decontaminarea biologică a personalului se execută conform procedeelor specificate în documentele de specialitate în scopul neutralizării sau eliminării contaminării biologice.
De asemenea, se execută decontaminarea comunicațiilor rutiere, căilor de acces către obiectivele importante, decontaminarea clădirilor, materialelor, decontaminarea medicală, decontaminarea îmbrăcămintei și echipamentelor de protecție. Totodată, se furnizează apă pentru nevoile tehnice ale altor structuri cu care se cooperează.
Managementul deşeurilor constuie procesul prin care reziduurile rezultate din procesul de decontaminare sunt containerizate/ambalate, marcate şi transportate la locurile de depozitare a acestora, conform procedurilor standard.
Procedeele utilizate în acest sens vizează închiderea deşeurilor în containere, marcarea acestora ca reziduuri periculoase şi depozitarea lor în spaţii amenajate, astfel încât, să nu existe posibilitatea contaminării mediului ambiant sau afectarea forţelor proprii.
De regulă, este interzisă arderea deşeurilor contaminate, deoarece pot produce vapori cu concentraţie periculoasă, iar îngroparea acestora poate afecta pânza freatică.
Aceste măsuri de sprjin a intervenției pentru managementul consecințelor crizei biologice se execută la nivelul comandamentelor și de către structurile specializate ale MApN, iar unitățile și subunitățile de apărare CBRN au un rol important în executarea misiunilor de limitare și înlăturare a urmărilor contaminării.
Sprijinul și contramăsurile medicale servesc la prevenirea îmbolnăvirii personalului din cauza expunerii la agenții biologici. În acest scop se execută supravegherea medicală și se aplică tratamentul preventiv, post-tratamentul, managementul victimelor și evacuarea bolnavilor în condiții de siguranță.
Scopul măsurilor medicale vizează reducerea propagării rapide a epidemiei printr-un înalt standard de igienă personală, de depozitare a alimentelor și hranei, precum și de pregătire adecvată a spațiilor de servire a hranei, de cazare, de lucru și de odihnă.
Victimele contaminate biologic necesită sprijinul medical pe timpul evacuării, fiind necesară protecția și decontaminarea acestora, înainte de a intra în facilitatea medicală. În acest sens, starea de sanătate a personalului afectat se monitorizează continuu, se colectează și se analizează rapoartele referitoare la tipul bolilor și se stabilesc schemele adecvate de tratament.
Privind sprijinul logistic, se continuă aprovizionarea echipamentelor și materialelor necesare pentru intervenția biologică.
CONCLUZII
Măsurile prezentate au în vedere faptul că, structurile de apărare CBRN care sprijină, la cerere, intervenția pentru gestionarea crizei biologice, sunt pregătite, antrenate și înzestrate corespunzător situației, însă, în realitate, constatăm nivelul redus de dotare și instruire a acestora, de aceea, apreciez că, întrebările formulate au un fundament credibil.
În aceste condiții, când se constată lipsuri evidente în înzestrarea și instruirea structurilor de apărare CBRN, apreciez faptul că, se impune cât mai repede cu putință sau chiar și după ce scade în intensitate criza biologică, consituirea unui colectiv de lucru la nivel militar-strategic (SMAp, CNMC), la care să participe specialiștii CBRN din sistemul de comandă și control al Armatei României, unde după o analiză temeinică, să fie elaborat Planul integrat cu măsurile de răspuns pentru managementul consecințelor unei crize biologice produsă pe teritoriul național, care să cuprindă: un extras (sub formă de sinteză) din planul de intervenție interinstituțională pentru gestionarea unei crize biologice; măsurile stabilite pe linia apărării CBRN la nivelul sistemului de conducere al armatei; acțiunile de răspuns executate gradual de structurile de apărare CBRN din Armata României; procedeele de cooperare între entitățile participante la intervenție; modul de participare la realizarea sprijinului medical CBRN; perioadele și tematica orientativă a exercițiilor de intervenție la dezastre, la care participă structurile de apărare CBRN; cerințele de înzestrare a structurilor de apărare CBRN cu echipamente și materiale de detecție, identificare și monitorizare, de protecție individuală și colectivă, de decontaminare biologică, etc.
După aprobare, extrasele din planul integrat cu măsurile de răspuns, să fie distribuite către comandamente și structurile de apărare CBRN, iar necesarul de achiziție a echipamentelor și materialelor de natură biologică, să fie trimis către departamentul care coordonează acest domeniu de activitate.
Planul integrat cu măsurile de răspuns trebuie să permită redefinirea locului și rolului armei apărăre CBRN și să asigure revitalizarea și îmbunătățirea pregătirii structurilor de apărare CBRN pentru participarea la intervenție, în situația producerii unei crize biologice.
Totodată, consider că este momentul să înțelegem că, militarii din arma apărare CBRN, alături de specialiștii din celelalte instituții cu responsabilități, sunt în prima linie a intervenției pentru limitarea și înlăturarea consecințelor contaminării biologice.
Dacă nici din această criză, care a generat o pandemie globală, afectând grav securitatea statelor, inclusiv securitatea României, nu învățăm nimic, și nu ne străduim să înțelegem necesitatea dezvoltării și îmbunătățirii performanțelor capabilităților de apărare CBRN pentru intervenția eficientă în managementul consecințelor contaminării biologice, atunci înseamnă că am ratat și ultima șansă, ne-am resemnat și am pierdut iremediabil lupta, înainte de a fi începută.
La final, apreciez că îmbunătățirea pregătirii și înzestrării structurilor de apărare CBRN pentru a oferi un răspuns eficient, presupune desfășurarea continuă a unui proces de reflecție lucid, credibil și transparent asupra viitorului Apărării CBRN în Armata României, deoarece există formulate opinii care atestă faptul că, situația de criză biologică s-ar putea repeta oricând, cu agenți patogeni mult mai agresivi.


vineri, 24 ianuarie 2020

Unirea, Națiunea a făcut-o!


                                            24 ianuarie, 1859 - 24 ianuarie, 2020

L5 ianuarie, la Iaşi, ş24 ianuarie,1859, la Bucureşti, a fost ales domn al Principatelor Unite, colonelul    Alexandru Ioan Cuza
Prin dubla  sa alegere, ca domn la Iaşşi Bucureşti, românii au înfăptuit o unire adevărată şi nu una formală.

JURĂMÂNTUL DE CREDINŢĂ AL DOMNITORULUI PRINCIPATELOR UNITE, ALEXANDRU IOAN CUZA

„Jur să păzesc cu sfinţenie drepturile şi interesele Patriei, să fiu credincios Constituţiei, în textul şi spiritul ei, să priveghez la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit şi pe cel ce m-a urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române."  



miercuri, 15 ianuarie 2020

170 de ani de nemurire românească!

...„ Și când propria ta viață singur n-o știi pe de rost,
O să-și bată alții capul s-o pătrundă cum a fost?”...
Mihai Eminescu, Scrisoarea I

...„De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumva
Famenii din ziua de-astăzi să mă-nceapă-a lăuda:
Dacă port cu ușurință și cu zâmbet a lor ură
Laudele lor desigur m-ar scârbi peste măsură.”...
Mihai Eminescu, Scrisoarea II

vineri, 10 ianuarie 2020

Munții noștri...

"Munții noștri aur poartă,
Noi cerșim din poartă-n poartă."
        (Avram Iancu,  n. ViS)
De-am închide-a Țării poartă,
Alții ne-ar cerși la Poartă!
Însă Hoții-s chiar din Țară
Trădători la cei de-afară!
Doamne Iartă-i! Ești în Drept!
Însă Du-i hăt în deșert!
Doamne, Dă-i la Neam unire
Și Dă-i demnă cârmuire.
Că-i prea mult blajin și laș
Și supus stă la borfași!
O Neam românesc din Daci
Nu mai cerși doar pozmaci
Ci Ridică-te creștin
Ca să scapi de cel Hain!

Octavian Goga