Ciuperca nuclera |
Inainte de a citi ce e scris mai jos trebuie sa “ascultati” o poveste. O poveste adevarata. Era prin 1982,
cam prin luna mai, intr-un “poligon” improvizat, pe prundisul unui rau care strabatea
marginea de est a unei localitati din centrul Ardealului, localitate care
gazduia o unitate de elita a armatei Romaniei. In acea zi, una dintre subunitati
avea o sedinta de antrenament de distrugeri,
scop in care militarii erau instruiti sa plaseze o incarcatura exploziva de
trotil in “zona sensibila” a unui obiectiv ce trebuia distrus, sa o
amorseze si sa o detoneze. Nu era prima sedinta de acest
fel. Mai fusesera destule, si fara incidente. Numai ca, in acea zi, ofiterul
responsabil cu aceasta activitate, a decis ca niste calupuri ramase la sfarsitul sedintei, cam un kg, sa
fie detonate simultan. Locul de desfasurare era situat cam la 7- 8 sute de
metri de primele case. Explozia acestui kg de trotil a fost atat de puternica,
incat a produs spargerea geamurilor unor locuinte din localitate, plasate in acest
perimetru. Firesc, ofiterul a platit contravaloarea pagubelor, dar se putea
sfarsi mult mai rau pentru el. De ce am
vrut sa amintesc de acest episod? Pentru ca azi, 6 august 2013, pe langa praznicul, Schimbarii la Fata a Mantuitorului,
se comemoreaza si victimele efectelor primului atac nuclear din istoria
omenirii, lansarea de catre bombardierul
american B 29, supranumit Enola Gay, a bombei “atomice” cum se numea pe acea
vreme, botezata Little Boy, la 6 august 1945, asupra orasului japonez
Hirosima. Echivalentul in trotil a
acestei prime incarcaturi nucleare, a fost de 15 kilotone. Aici am vrut sa
ajung. V-am aratat efectele unui kg de trotil ( TNT sau trinitrotoluen, cum mai
este cunoscuta aceasta substanta). Imaginati-va aceste efecte multiplicate de 15 milioane de
ori! Sau imaginati-va 15 mii de tone. Ca
sa le transporti ai avea nevoie de 750 de vagoane a cate 20 de tone fiecare, adica 15 trenuri
cu cate 50 de vagoane! Si asta nu-i tot. Echivalentul in trotil al acestei prime bombe
nucleare se situeaza la limita inferioara fata de ceea ce avea sa se produca dupa aceea,
mai ales pe timpul razboiului rece. Mai puteti face un efort de imaginatie? Sa
zicem ca atat rusii, cat si americanii detin incarcaturi nucleare cu un
echivalent ce depaseste 10 megatone. Adica, 10 milioane de tone de trotil!
Adica 500 de mii de vagoane, sau 25 de mii de trenuri cu cate 50 de vagoane
fiecare, a cate 20 de tone!!!
Enola Gay |
Acum, pentru a intelege mai bine
prin ce au trecut victimele exploziilor nucleare de la Hirosima si Nagasaki, am
sa va povestesc, in cateva cuvinte, despre
factorii distructivi ai acestor explozii. In primul rand, imediat dupa
declansarea exploziei, cu precadere in cazul exploziilor nucleare aeriene inalte
dar si la joasa altitudine sau chiar la suprafata solului, apare o zona
luminoasa sferica, in al carei centru temperatura poate ajunge pana la 10 milioane de grade, o temperatura mult superioara
celei de la suprafata soarelui (cca 6 mii de grade!!!) sau plasmei din coroana
solara, unde temperatura nu depaseste 6 milioane de grade. Aceasta sfera
luminoasa arata chiar ca un soare si se manifesta cateva secunde, timp in care
topeste solul de la suprafata de contact si, odata cu racirea sa, vaporii
formati se ridica, ating norul initial al exploziei, formand ciuperca
nucleara. Acest prim fenomen al exploziei este cunoscut ca “emisiunea de lumina”
si “consuma” cca 30 % din energia degajata in procesul reactiilor nucleare. Efectele
emisiunii de lumina sunt impresionante pentru moralul personalului si sunt
materializate prin arsuri de diferite grade si chiar prin orbire. La Hirosima si
Nagasaky, persoanele neadapostite aflate la 1-2 km de epicentru au suferit
arsuri de gradele 2 si 3, (3 fiind cel mai grav, mortal in majoritatea
situatiilor) iar cei care au avut “norocul” sa se afle la distante situate
intre 2 si 4 km, au suferit arsuri de gradele 2 si intai.
Acum,
din cauza temperaturii enorme dezvoltate de explozie, pe langa sfera de foc
apare si o presiune foarte mare generata de miscarile bruste ale straturilor de
aer incalzite, dinspre centrul exploziei, care le comprima si deplaseaza pe cele inconjuratoare, formandu-se astfel “unda de soc” Viteza de propagare a undei de soc este atat
de mare in apropierea centrului exploziei, incat aceasta depaseste de cateva
ori viteza sunetului! E uluitor! Cam 2000 km pe ora, cand cel mai devastator
uragan atinge in jur de 300 km pe ora! Sa nu va inchipuiti insa, ca aceasta viteza ramane constanta. Pe masura
ce se departeaza de centrul (epicentrul) exploziei, viteza scade, parcurgand in
functie de calibru, cum a fost cazul celei de la Hirosima spre exemplu, 1000 de
metri, in primele doua secunde, 2000 de metri, dupa 5 secunde, si 3000 de metri, dupa 8 secunde. Efectul
devastator al undei de soc se stinge dupa aproximativ 10 secunde de la
declansare. Ce efecte poate produce? Ganditi-va la viteza de deplasare si comparati
cu dezastrele produse de uragane! Este suficient sa va spun ca la Hirosima si
Nagasaky, aproape 70 la suta dintre victimele exploziilor au avut rani
deschise, taieturi de tesuturi iar cca 20 %, fracturi si contuzii severe, iar
la Hirosima, 50% din cazurile mortale au fost cauzate de unda de soc.
Fluxurile de neutroni si raze
gama emise in procesul reactiilor nucleare si al dezintegrarii fragmentelor de fisiune
constituie “radiatia penetranta” Cu alte cuvinte, radiatia penetranta este o
emisiune invizibila de raze gama si neutroni, formata pe timpul reactiei de fisiune
a nucleelor de uraniu si plutoniu, sau,
in cazul reactiilor termonucleare, pe timpul reactiei de fuziune ale izotopilor
de hidrogen, (protiu, deuteriu si tritiu). Actiunea radiatiei penetrante este
relativ redusa in timp, cam 10 -15 secunde din momentul declansarii exploziei,
aceasta fiind determinata in special de razele gama pentru ca neutronii emisi in zona reactiilor
nucleare au o durata de viata de cateva sutimi de secunda. Ca efecte, radiatia
penetranta patrunzand in corpul uman, ionizeaza
atomii moleculelor care, odata ionizati isi modifica proprietatile chimice initiale ducand
la aparitia unor substante noi, care nu mai pot prelua functiile metabolice ale
substantelor substituite, astfel aparand o boala numita boala de iradiatie. Gravitatea
acestei boli depinde de doza de radiatie absorbita de organism. Sunt 3 astfel de
grade ale bolii de iradiatie. Gradul 3 este cel mai periculos, se produce
atunci cand doza de radiatie depaseste 300 roentgeni si se manifesta prin
dureri mari de cap, tempertura ridicata, somnolenta, lipsa poftei de mancare, caderea parului (unii spun ca
temporara) ulceratia buzelor, hemoragia organelor interne, etc. La Hirosima si
Nagasaky 15 % dintre victime au murit din cauza radiatiei penetrante. Acestea
se aflau expuse descoperite la o
distanta de cca 800 de metri de epicentru. Cei care s-au aflat la peste 2000 de
metri de epicentrul, nu au avut urmari grave din cauza radiatiei penetrante.
“Contaminarea radioactiva” este data de cantitatea impresionanta de
substante devenite radioactive ca urmare
a “implicarii” in exploziile nucleare si care se depun pe urma norului
radioactiv , contaminand la randul lor substantele, materiile, materialele cu
care vin in contact. Gradul de contaminare radioactiva se masoara in roentgeni pe ora. Un roentgen
pe ora inseamna acel nivel de radiatie in care o persoana ramane in zona
contaminata timp de o ora, si primeste o doza de radiatie egala cu un roentgen, adica o densitate de contaminare
egala cu aprox. 40 milioane de dezintegrari intr-un minut, pe cm. p.
Cam asta a fost introducerea
despre ceea ce inseamna puterea si efectele unei explozii nucleare.
Hirosima Azi, si atunci |
Acum cititi despre cum s-a ajuns
acolo, si ce s-a intamplat efectiv .
Ultimatum
Aparitia avionului n-a speculat factorul
surprindere. Dimpotriva, aliatii au procedat "fair play" cu inamicul,
trimitandu-i la 26 iulie 1945 un ultimatum, conceput la conferinta de la
Potsdam. Ultimatumul fusese redactat de Truman, Atlee si Jiang Jieshi, aprobat
in secret si de Stalin. Textul era simplu, dar categoric:
"Somam guvernul sa ordone capitularea
neconditionata a tuturor fortelor armate si sa ofere garantiile necesare ca
actioneaza cu buna credinta. In caz contrar, intreaga Japonie va fi transformata
in ruine".
Este putin pobabil ca cineva si-ar fi
inchipuit ca Japonia va ceda la asemenea provocare, cu atat mai mult, cu cat
informatiile pe care le-ar fi putut avea despre nimicitoarea arma secreta nu
puteau fi decat foarte vagi. Japonia n-a reactionat.
Little Boy |
Ca urmare, 11 zile mai tarziu, la ora 7,30 ora
locala, in orasul Hiroshima a sunat alarma aeriana. Orasul nu prea cunoscuse
bombardamente in timpul razboiului, iar populatia s-a indreptat relativ calma
spre adaposturi, ca la un exercitiu de rutina.
Dezastrul
La putin dupa ora 8,00, deasupra orasului a
aparut un bombardier B-29, singur. Cine a trait anii razboiului, stie ca
bombardamentele nu erau opera unui avion izolat. Nici faptul ca, de la o
oarecare distanta, mai zburau inca doua bombardiere identice, nu spunea mare
lucru. Rolul lor nu era de a bombarda. Era sa repereze si sa inregistreze
efectele primului bombardament atomic din lume. Toate trei se gaseau la 9.000
metri inaltime - foarte mare pentru acele timpuri.
Pentru comparatie, putem retine ca
bombardamentele asupra Romaniei se faceau de la o inaltime de 4.000 - 4.500
metri, suficienta pentru a nu se afla in "bataia" artelieriei
antiaeriene.
Lansata in cadere libera de la cei 9.000
metri, bomba a explodat la o inaltime de 600 metri, conform calculelor,
deasupra centrului orasului. Efectul a fost apocaliptic, orasul fiind practic
ras de pe suprafata pamantului.
Peste 75.000 persoane au murit pe loc, alte
50.000 in zilele care au urmat si inca circa 125.000 in perioada urmatoare,
indeosebi din cauza radiatiilor. Numarul exact al victimelor nu s-a
aflat nici pana astazi, dar se stie ca, din cele 90.000 de cladiri au
fost total distruse 62.000, iar pe o raza de 500 metri , in zona epicentrala, n-a ramas nici o fiinta vie.
Nagasaki
La Tokio, nu s-a produs imediat deruta. Nici
comandatii militari, nici chiar imparatul nu erau convinsi ca informatiile care
le parvin sunt corecte. Cand acestea se confirma, apare
spaima, dar nu si descurajarea. Dimpotriva, armata hotaraste sa-si stranga
randurile si sa-si intensifice atacturile in Oceanul Pacific.
A urmat cea de a doua bomba a carei victima
cadea orasul Nagasaki. De data acesta, a aparut deruta. Imparatul insusi si-a
dat seama ca trebuie sa ia in serios ultimatumul de la Potsdam, conform caruia
"intreaga Japonie va fi transformata in ruine".
Nici el nici generalii nu stiau insa ca
aliatii nu avusesera dectat doua bombe atomice. N-o aveau si pe a treia.
In seara de 9 august, premierul Suzuki convoaca o Conferinta Nationala, cu acordul imparatului, in buncarul din
Palat, aflat la 15 metri sub pamant.
Hotararea imperiala nu putea fi
comentata
Atunci s-a pus pentru prima oara problema de a
raspunde ultimatumului, cu alte cuvinte de a capitula. Membrii guvernului au
sovait, generalii s-au impotrivit si, pana noaptea tarziu, nu s-a luat nicio hotarare.
Hotararea, prin care nu s-a luat o decizie, a
fost comunicata imparatului Hirohito, care a taiat nodul gordian in termeni
simpli: "Continuarea razboiului ar insemna distrugerea natiunii". Cu
aceste cuvinte, s-a incheiat ultimul capitol al celui de al doilea razboi
mondial.
Desi parerile erau impartite, desi
sentimentele japoneze fata de patrie sunt greu de explicat, hotararea
impartatului nu putea fi si nu poate fi comentata.
Singura replica au dat-o cativa generali, care, fara sa conteste hotararea imperiala, au acceptat-o exprimandu-si durerea prin
gestul de harakiri, implinit chiar in salile palatului.
Paul Tibbets, în vârstă 92 de
ani, a pilotat bombardierul B-29, supranumit Enola Gay, care a lansat bomba
atomică la Hiroshima, la 6 august 1945.
Această bombă a provocat moartea
instantanee a zeci de mii de persoane şi a permis grăbirea încheierii celui
de-al doilea război mondial, ducând la capitularea Japoniei.
"Dacă Dante ar fi fost cu
noi în avion, ar fi fost terifiat", a povestit un an mai târziu Paul
Tibbets. "Oraşul pe care l-am văzut clar în lumina zilei era acum acoperit
de un praf oribil. Totul a dispărut sub această pătură înspăimântătoare de fum
şi foc", a adăugat el.