JURĂMÂNTUL LUI CUZA

160 de ani de la cea de-a doua materializare a CONȘTIINȚEI APARTENENȚEI ROMÂNILOR, LA ACELAȘI NEAM!

 La 5 ianuarie, la Iaşi, şi 24 ianuarie, la Bucureşti, a fost  ales domn al Principatelor Unite colonelul    Alexandru Ioan Cuza.

Prin dubla alegere a sa, ca Domn la Iaşi şi Bucureşti, românii au înfăptuit o a doua  unire adevărată şi nu una formală, contrar intereselor marilor puteri. 

JURĂMÂNTUL DE CREDINŢĂ AL DOMNITORULUI PRINCIPATELOR UNITE, ALEXANDRU IOAN CUZA

„Jur să păzesc cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, să fiu credincios Constituţiei, în textul şi spiritul ei, să priveghez la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit şi pe cel ce m-a urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române."  

Ioan Slavici, 171 de ani de la naștere

„SOARELE, PENTRU TOȚI ROMÂNII, LA BUCUREȘTI RĂSARE”. Din păcate, mulți români, ardeleni în special, uită acest slogan, „perlă politico-națională”, rostit și scris de Slavici la sfârșitul secolului XIX.
Astăzi se împlinesc 171 de ani de la nașterea marelui PATRIOT ROMÂN, Ioan Slavici

n. 18.01. 1848, Șiria, Arad, d. 17.08.1925,Ioan Sla Panciu, Vrancea  

Date biografice

Ioan Slavici s-a nascut la 18 ianuarie 1848 in comuna Siria din Muntii Apuseni, judetul Arad, ca fiu al lui Savu Slavici, "maistru cojocar", si al Elenei Borlea. Educatia lui se datoreaza mamei, despre care Slavici scrie cu multa dragoste si respect in opera memorialista "Lumea prin care am trecut", amintindu-si ca ea 1-a invatat dragostea de oameni, fara sa tina seama de barierele dintre natiunile ce conlocuiau in Transilvania acelor ani: romani, unguri, svabi, sarbi, evrei etc.

In perioada 1854-1868 urmeaza cursurile scolii primare din satul natal si gimnaziul la liceul maghiar din Arad, dar bacalaureatul il da la liceul din Satu Mare.

Din cauza lipsurilor materiale, parintii considera ca ajunge cat invatase si ca se putea angaja "scrietor la vreun notar", dar ambitiosul tanar se inscrie in toamna anului 1868 la Facultatea de drept a Universitatii din Budapesta. Aici este uimit de slaba pregatire a profesorilor, care vorbeau stricat limba maghiara, ei fiind in majoritate nemti. Dezamagit de mediul universitar si chinuit de neajunsurile materiale, Slavici se intoarce in Ardeal si se angajeaza la notarul din Cumlaus, sat vecin cu Siria. in aceasta calitate, Slavici are o relatie directa cu oamenii si recunoaste ca: "eu tot am invatat neasemanat mai multe decat la Universitatea din Pesta, caci traiam in cea mai stransa legatura cu lumea cea adevarata si vedeam in fiecare zi lucruri care ma ajutau sa cunosc oamenii si impregiurarile dupa adevarata lor fiinta", experienta ce se va reflecta in intreaga sa opera.

In 1869, printr-o ciudata imprejurare, ajunge la Viena ca student in anul al doilea al Facultatii de drept, facandu-si aici si stagiul militar. il cunoaste pe Mihai Eminescu, de care nu se mai desparti timp de trei ani, pana in 1872, cand poetul paraseste definitiv Viena. intre ei s-a consolidat o prietenie intelectuala, Eminescu descoperind in Slavici un fin observator al sufletului omenesc, indemnandu-1 sa scrie, chiar si in "sirieneasca lui de acasa" si dezvaluindu-i acestuia farmecul unic al limbii romane.

In 1870 Mihai Eminescu il introduce pe Ioan Slavici la "Junimea" si-i face cunostinta cu Titu Maiorescu, iar in 1871, viitorul nuvelist publica in "Convorbiri literare" comedia "Fata de birau", iar in 1872 povestea "Zana Zorilor".

Intors acasa, Slavici se angajeaza practician la cancelaria avocatului Mircea Stanescu din Arad, care era si patronul revistei locale "Gura satului"si la care scriitorul ajunge redactor in 1873.
Cu ajutorul societatii "Junimea" si a lui Maiorescu personal, Ioan Slavici se intoarce la Viena pentru a-si termina studiile si a-si da doctoratul, dar se imbolnaveste si sta o perioada lunga in "Spitalul obstesc imperial regal, Sectia studentilor", fiind in pericol sa-i fie amputat bratul stang, dar el refuza cu fermitate. in perioada spitalizarii scrie nuvela "Popa Tanda".
Îinsanatosindu-se, urmeaza sfaturile lui Maiorescu si se intoarce la Iasi in 1874, fiind gazduit in locuinta lui Samson Bogdanescu, impreuna cu Mihai Eminescu si Miron Pompiliu. Mediul artistic si prietenia celor doi il determina pe Slavici sa continuie activitatea literara, astfel incat, citind la "Junimea" nuvela "Popa Tanda" pe care o refacuse, ii determina pe junimisti sa exclame ca "in sfarsit, am dat de un nuvelist".

Incurajat, Slavici continua sa scrie nuvele si publica mai intai in revista "Convorbiri literare" si in ziarul "Timpul"operele: "Scormon", "La crucea din sat" si "Crucile rosii" (1876), "Gura satului" (1878), "Budulea Taichii" (1880), pe care le aduna in volumul intitulat "Novele din popor" in 1881, care cuprinde, printre altele, si "Moara cu noroc".

In 1875 este numit profesor suplinitor de filozofie la Liceul "Matei Basarab" tot cu sprijinul lui Titu Maiorescu, ministru al instructiei publice.

Ca redactor la "Timpul", Slavici militeaza pentru unirea tuturor romanilor intr-o singura tara, pentru ca "Soarele, pentru toti romanii, de la Bucuresti rasare". El il cheama pe Eminescu de la Iasi si poetul se muta fara sovaire la Bucuresti, luand aproape din mers conducerea gazetei (1878), la care il aduce ca redactor si pe  Ion Luca Caragiale. Timp de doi ani, redactia ziarului "Timpul" a beneficiat de o manifestare intelectuala deosebita prin polemici de substanta, prin articole fulminante ("Dorobantii" - Mihai Eminescu; "Sarmanii viteji de la Plevna" - loan SlavicI), unica in publicistica romaneasca.

In 1884, Ioan Slavici accepta oferta de a conduce ziarul "Tribuna" din Sibiu, care se voia un organ al marii burghezii romanesti, asa ca se intoarce in Ardealul natal. Pe manseta primelor numere ale "Tribunei" era imprimata cu litere de-o schioapa urmatoarea maxima a lui Montesquieu: "Nu exista tiranie mai crunta ca cea exercitata la umbra legilor si pastrand aparentele justitiei". Din cauza atitudinii curajoase privind  lupta romanilor impotriva monarhiei bicefale, stradania pentru "o unitate culturala a tuturor Romanilor" are de infruntat trei procese de presa si arestari pentru mai multe luni in inchisoarea imperiala din Vacz (1888). Ioan Slavici schimba maxima de pe manseta ziarului "Tribuna" cu lozinca "Soarele pentru toti Romanii de la Bucuresti rasare". In 1881 i se acorda medalia "Bene-merenti", iar in martie 1882 este ales membru corespondent al Academiei Romane.

Operele scrise in aceasta perioada  ii apar in diverse publicatii ale vremii, "Padureanca" in revista "Tribuna" (1884), iar romanul "Mara" este tiparit mai intai in 24 de numere consecutive ale revistei "Vatra" (1894), apoi in volum abia in anul 1906.

Între 1890-1894, intors in Romania, ocupa postul de director de stuii si profesor de istorie la Azilul "Elena Doamna", dovedind inca o data ca avea o adevarata vocatie pentru profesia de dascal.

in 1892 si, respectiv, 1896, publica volumele I si II de "Nuvele", urmand ca volumele 1II,1V,V,VI sa-i apara postum, in 1926.

La 1 ianurie 1894, Slavici, asociat cu I.L.Caragiale si cu George Cosbuc initiaza revista "Vatra", al carei articol-program, intitulat sugestiv "Vorba de acasa", este semnat de cei trei mari scriitori, activitatea revistei desfasurandu-se pana in 1896, apoi Slavici se retrage la Magurele, fiind numit de catre Academia Romana directorul Institutului "Ioan Ottetelesanu", care devine in mai putin de trei ani "o oaza in mijlocul unui pustiu",,

In 1902 publica romanul "Din batrani", cu mentiunea "naratiune istorica", realizat pe baza documentelor ramase de la Hurmuzaki si a altor studii stiinfice contemporane si pentru care primeste premiul "l.Heliade-Radulescu" al Academiei Romane.

La 13 decembrie 1908, intors la Bucuresti, infiinteaza ziarul "Minerva", cu un supliment intitulat "Minerva literara ilustrata", la care colaboreaza o generatie de tineri scriitori, ca Mihail Sadoveanu, St.O.Iosif, Dimitrie Anghel, Emil Garleanu.

Avand sase copii si o situatie materiala precara, scriitorul a fost nevoit ca, in septembrie 1910, sa accepte un post de profesor de limba romana si de geografie la Scoala evanghelica germana din Capitala, iar in 1914 sa conduca o gazeta de orientare pro-germana, "Ziua", care milita pentru ideea "neutralitatii" Romaniei in primul razboi mondial. Ca urmare, in vara anului 1916, Slavici a fost inchis in fortul de la Domnesti impreuna cu alti sustinatori pro-germani, unde a stat pana spre sfarsitul anului. La 18 ianuarie 1919, adica exact in ziua in care implinea 71 de ani, este din nou arestat si judecat de Curtea martiala sub acuzatia de "tradator" si ca ar fi fost platit de straini. Desi Slavici se apara, invocand saracia in care se zbatea, precum si "toate cartile pe care le-am publicat in romaneste", care ar putea dovedi "romanitatea mea", este condamnat la 5 ani de inchisoare si dus la Vacaresti, de unde este eliberat la sfarsitul anului 1919. Amintirile si reflectiileperioadelor de detentie sunt consemnate in impresionanta lucrare memorialistica, intitulata sugestiv "inchisorile mele" si publicata in 1921.

In 1923 publica romanul istoric "Cel din urma armas" si colaboreaza la "Adevarul artistic si literar" si la "Revista copiilor si a tinerimei".

In iunie 1925 i se refuza Premiul national pentru proza in favoarea scriitorului I.Al.Bratescu-Voinesti, presa considerand ca s-a facut o nedreptate.

Ioan Slavici se stinge din viata la 17 august 1925 in locuinta fiicei sale, Lavinia, fiind inmormantat la schitul "Brazi" de langa Panciu.

Opera. Povesti : "Zana-Zorilor", "Florita-din-Codru", "Ileana cea sireata", "Doi feti cu stea in frunte", "Spaima-Zmeilor";

Nuvele : "Popa Tanda", "Scormon", "Gura satului", "Budulea Taichii", "Moara cu Noroc", "Comoara", "Padureanca" etc, adunate in 6 volume de "Novele din popor" (1881);

. Romane: "Mara" (1894), "Din batrani" (1920), "Din doua lumi" (1920), "Cel din urma Armas" (1922);

. Teatru: "Fata de birau" (comedie - 1871), "Gaspar Gratiani"(1888) si "Bogdan-Voda" (postuM) - drame istorice;. Memorii: "inchisorile mele" (1921), "Amintiri" si "Lumea prin care am trecut" (1924). 

OMUL CENTENARULUI

 Cel care a scris acest articol nu nominalizează persoana la care face referire, însă nu este niciun secret pentru cei „inițiați”, că este vorba despre Preafericitul DANIEL.

Catapeteasma și alarul Catedralei Naționale

Așa va arăta anul viitor

1. A tăcut și a făcut. I s-a reproșat mereu că nu comunică, însă a preferat să lase faptele să vorbească pentru el, în comparație cu marii „oratori” politici, care vorbesc non-stop, dar care, concret, nu realizează nimic.

2. Nu a reacționat niciodată la calomniile ce i-au fost aduse, deși a fost hărțuit în permanență. A întors mereu obrazul.

3. A fost singurul om de stat care și-a asumat Centenarul, printr-un program coherent încă de la începerea misiunii de patriarh.

4. Sub păstorirea sa, a fost construit cel mai important edificiu religios în cei aproape 2000 de ani de creștinism românesc.

5. A salvat onoarea Centenarului, împlinind dorința Regelui Carol I si a Regelui Ferdinand. Catedrala Națională sau Catedrala Mântuirii Neamului a fost dorită inițial de către Regele Carol I, după Războiul de Independență și solicitată apoi de către Regele Ferdinand, după Primul Război Mondial.  

Catedrala este singurul monument din istoria noastră închinat tuturor Eroilor Neamului, ce s-au jertfit de-a lungul timpului pentru făurirea Romaniei Mari. 

6. În paralel cu actvitatea pastoral-misionară, a organizat, în cadrul BOR, cea mai importantă rețea social-filantropică realizată vreodată în România (vezi http://map.patriarhia.ro/).

7. În paralel cu înălțarea Catedralei Naționale, la doar doi pași de ea, la Paraclisul Catedralei, s-a realizat, în ultimii ani, cea mai importantă activitate medicală voluntară organizată vreodată în România, care s-a desfășurat pe trei paliere: 

-Campania de Donare de Sânge, 

-Campania „Sănătate pentru Sate” 

-Campania de Educație și Prevenție.

8. A contribuit la păstrarea identității romănești în diasporă prin intermediul episcopilor și al preoților trimiși pentru a fi alături de români.

Activitatea social-filantropică 2017:

În anul 2017, în lucrarea social-filantropică și medicală a Patriarhiei Române la nivelul structurilor eparhiale și a ONG-urilor au fost implicate un număr de 13.473 persoane, după cum urmează: 28 consilieri eparhiali, 22 inspectori de specialitate și eparhiali, 578 asistenţi sociali, 1.456 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ) şi  11.389 voluntari.

Totodată, în anul 2017, atât în Bucureşti, cât şi în diferite localități din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, au activat 779 instituţii și servicii sociale. Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor, s-a impus o reorganizare integrată a activităţilor pe criterii de competenţă. 

Diagrama aşezămintelor social-filantropice arată astfel: 172 cantine sociale și brutării, 40 instituții ce oferă servicii medicale și farmacii, 110 centre de zi pentru copii, 23 centre de zi pentru vârstnici, 47 centre rezidențiale vârstnici, 24 birouri de asistență socială și centre comunitare, 36 centre de tip familial, 50 grădinițe sociale și afterschool, 13 locuințe protejate, 98 centre de informare, de consiliere și centre de resurse, 15 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenței domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 16 campusuri de tabără, 48 centre educaționale și alte 87 instituții/servicii cu specific diferit.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se află în derulare un număr de 547 proiecte și programe sociale, din care: 28 cu finanțare externă, 86 cu finanțare publică, 380 finanțate din fonduri proprii şi 53 cu finanţare mixtă.

În cadrul aşezămintelor sociale au primit asistență 93.555 beneficiari, după cum urmează: a) 34.691 copii din așezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; b) 5.918 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA; c) 22.662 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 29.412 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale; e) 872 persoane din alte categorii.

Pentru susţinerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică, în anul 2017, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit 110.782.632 lei.

În această sumă nu intră cheltuielile privind o mulțime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.

Asistența religioasă în unitățile militare, penitenciare, spitale şi așezăminte de ocrotire socială este asigurată de un număr de 511 preoți. 

Programul „Masa Bucuriei”, care se desfășoară la nivel național în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry şi Carrefour Romania SA și constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale, a înregistrat, în anul 2017, o valoare a bunurilor donate de 1.050.000 euro. Totodată, în toamna anului 2017, Patriarhia Română a semnat un contract cu Auchan Retail Romania, pentru desfășurarea unui nou program de ajutor alimentar, denumit „Gustul binefacerii”.

De asemenea, grupul voluntarilor de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului a continuat, şi în anul 2017, programele social-filantropice demarate în anul 2013, astfel:

Campania națională „Donează sânge! Salvează o viață!” a Patriarhiei Române, care are ca scop informarea şi conștientizarea cu privire la nevoia reală de sânge pentru transfuzii din spitalele românești, precum şi creșterea numărului donatorilor de sânge din România şi îmbunătățirea stocurilor sanguine naționale, a beneficiat în anul 2017 de sprijinul a 8.500 de voluntari donatori.

Campania „Sănătate pentru Sate” a oferit asistență medicală de specialitate pentru aproximativ 7.800 persoane. 

Campania „Educație şi prevenție pentru Sănătate”, care este o extensie a campaniei „Sănătate pentru Sate”, adresată în special copiilor şi tinerilor adulți, a oferit consiliere şi sfaturi pentru aproximativ 9.500 persoane din 10 județe (București, Ilfov, Prahova, Maramureș, Vrancea, Buzău, Brăila, Olt, Brașov, Cluj). De asemenea, beneficiarii au primit produse de igienă și materiale educative.( SURSA:http://basilica.ro)

Lista unităților medicale înființate de Biserica Ortodoxă Română ( aflate în evidență în anul 2017)!

1. Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie” din Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;

2. Centrul medical „Sfântul Spiridon Vechi”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;

3. Cabinet stomatologic „Sfântul Pantelimon”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;

4. Centrul socio-medical „Sfântul Dorotei”, Mănăstirea Turnu – Arhiepiscopia Bucureştilor;

5. Cabinetul medical „Sf. Cosma şi Damian”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;

6. Policlinica Providența, Iaşi – Arhiepiscopia Iaşilor;

7. Spitalul Providența Iaşi, – Arhiepiscopia Iaşilor;

8. Centrul de recuperare şi îngrijire medicală „Sfânta Ana”, Iaşi – Arhiepiscopia Iaşilor;

9. Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie”, Cluj – Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;

10. Policlinica fără plată „Sf. Pantelimon” – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;

11. Cabinetul medico-social „Sfinţii Apostoli Andrei, Petru şi Pavel”, Bistriţa – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;

12. Serviciul Medical de Îngrijiri la Domiciliu „Sfântul Nectarie”, Bistriţa – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;

13. Centrul de Recuperare Psiho-Neuro-Motorie pentru Copiii cu Handicap „Sf Irina”, Turda – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;

14. Centrul de Recuperare Neuromotorie de tip ambulatoriu pentru adulţi, Turda – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;

15. Serviciul de Îngrijiri Paliative la Domiciliu „Sfântul Nectarie”, Cluj-Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;

16. Serviciul de Îngrijiri socio-medicale la domiciliu „Sfântul Vasile cel Mare”, Cluj-Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;

17. Centrul Social al Parohiei “Tractorul I”, Braşov – Arhiepiscopia Sibiului;

18. Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie de Tip Ambulator – Arhiepiscopia Sibiului;

19. Centrul de Îngrijire si Asistență Socială la Domiciliu, Sibiu – Arhiepiscopia Sibiului;

20. Cabinetul Medical de Medicină de Familie ,,Christiana”, Sibiu – Arhiepiscopia Sibiului;

21. „Centrul de îngrijiri social-medicale la domiciliul pacienţilor cu boli incurabile”, Protopopiatul Braşov – Arhiepiscopia Sibiului;

22. Cabinetul „Sf. Nicolae”, Brăila – Arhiepiscopia Dunării de Jos;

23. Cabinetul „Sf. Spiridon şi Sf. Irina”, Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;

24. Aşezământul Eparhial „Sf. Mc. Pantelimon” – Brăila, Arhiepiscopia Dunării de Jos;

25. Centrul Medical „Sf. Doctori fără de arginți Cosma şi Damian”, Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;

26. Cabinetul „Acoperământul Maicii Domnului”, Brăila, Arhiepiscopia Dunării de Jos;

27. Cabinet medical – Parohia “Sfinții Împărați” Ireasca, com. Gohor, jud. Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;

28. Cabinetele medicale „Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian”, Arad – Arhiepiscopia Aradului;

29. Cabinetul Stomatologic „Sf. Nicolae”, Arad – Arhiepiscopia Aradului;

30. Dispensarul medical „Sf. M. Mc Pantelimon”, sat. Zimbru – Arhiepiscopia Aradului;

31. Cabinet stomatologic la Mănăstirea Dumbrava, com. Unirea, jud. Alba – Arhiepiscopia Alba Iulia;

32. Centru social-medical rezidential vârstnici de la Hârja, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;

33. Unitatea de îngrijire la domiciliu vârstnici, Hârja, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;

34. Cabinet stomatologic, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;

35. Cabinetul Medicina de familie „Sfântul Ierarh Luca al Crimeii”, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;

36. Centru de permanență medicală, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;

37. Cabinet de protezare auditivă, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;

38. Cabinet de consiliere psihologică, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;

39. Cabinet de logopedie „Zambetul sunetului” Sf. Proroci Moise şi Aaron”, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;

40. Servicii stomatologice – un sprijin pentru bătrâni și copii ce provin din medii defavorizate, municipiul Roman –Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;

41. Cabinet socio-medical stomatologic „Sf. Luca al Crimeii”, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;

42. Centrul de recuperare neuro-motorie „Sf. Vasile cel Mare”, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;

43. Cabinetul medical Sf. Ioan Rusu – Episcopia Giurgiului ;

44. Centrul medico social „Sf. Ierarh Nectarie” – Episcopia Devei şi Hunedoarei.

45. Centrul socio-medical „Sf. Mare Mucenic Mina” – Parohia Tătărani din Arhiepiscopia Bucureştilor;"

Soborul Sfânului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului

Celor peste două milioane de români, blagosloviți cu numele Sfântului Ioan /Ioana/ Ion, sau cu un nume derivat de la acestea; Ionuț, Ionică, Ionica, Ionela, Ionel, Oana,Onuța, Nelu, Nela, Janina, Jana, Janos, Jean, Jeana, Jovanni, Johanna, Juan, Johan, Iana, Ioanichie, Iohanis, Ianoș, Ivan, Ivana, Gianina, Gianni, Giovanni, Yanis, le urez LA MULȚI ANI! SĂ TRĂIȚI CU NUMELE!

Astăzi, 7 ianuarie, creștinii sărbătoresc Soborul Sfăntului Ioan Botezătorul, zi în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut cu șase luni înainte de nașterea lui Hristos, în cetatea Orini, în apropiere de Ierusalim, în familia preotului Zaharia.

Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron (fratele mai mare al lui Moise, implicat și el în coordonarea evreilor pentru  „Fuga din Egipt”.

 Nașterea lui Ioan ("Yohanan"/"Yoannes", până să fie denumit de către  anglofoni „John the Baptiste”, adică, așa cum îl denumim noi astăzi, Ioan Botezătorul), a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său. 

Biserica i-a închinat lui Ioan șase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima și a doua aflare a capului lui (24 februarie) și a treia aflare a capului său (25 mai).

Celor care își serbează astăzi onomastica le urez mulți ani fericiți! 
Vasile, Vasilică, Vasilica, Sile, Sică, Silică, Vasi, Vasilca, Vasila, Sica, Să trăiți cu numele! 

„Pusu-te-a pe tine, Sfinte Vasile, Dumnezeu-Cuvântul, tărie bună Bisericii Sale, cel ce cu tunetul cuvintelor tale amuțești gurile ereticilor; iar noi credincioșii, bucurându-ne, îi cântam lui Dumnezeu: Aliluia!"

Sfântul Ierarh Vasile cel Mare a trait intre anii 330-379, in vremea Sfantului si marelui imparat Constantin. S-a nascut in Cezareea Capadochiei, din parinti dreptcredinciosi si instariti, Emilia si Vasile, tatal sau fiind un luminat dascal in cetate.

A fost inaltat la scaunul de Arhiepiscop al Cezareei in anul 370, in vremuri grele pentru Biserica, atunci cand ereticii lui Arie si Macedonie izbutisera sa aiba de partea lor pe insusi imparatul Valens. Sfantul Vasile a dus o lupta apriga, cu scrisul si cuvantul, luminand crestinatatea si aparand dogma Sfintei Treimi. Si-a atras mania imparatului si a suferit multe prigoniri din partea lui, pentru apararea acestei dogme de capetenie a crestinatatii.

Este cel dintai ierarh care a intemeiat, pe langa Biserica, azile si spitale, in ajutorul celor saraci si neputinciosi, indemnand pe cei insatariti sa foloseasca avutiile lor, ajutand pe cei nevoiasi si lipsiti.

S-a mutat catre Domnul la varsta de 50 de ani, in ziua de 1 ianuarie.