Mulţumesc, Ică. După o zi agitată, mi-a prins bine această "vizionare". Am ascultat de atâtea ori această melodie, dar de fiecare dată o redescopăr. S-auzim de bine!
Ciprian@ Fii bine venit! Spirtul acesta il am de cand ma stiu! Militarii trebuie sa-l aiba, cu atat mai mult. Eu ascultand acest cantec si vazand imaginile din film, ma gandeam la batalioanele de voluntari romani din Transilvania, care treceau Carpatii sa lupte pentru independenta Romaniei, in anii 1877-1878. Dar si invers in 1916,batalioanele de militari romani treceau Carpatii sa lupte pentru Marea Unire. Apoi mi-am adus aminte de revolutie. Nu-mi pasa de moarte! Ma gandeam ca le va fi bine copiilor mei si tuturor romanilor! Ca s-antamplat altfel, e o alta poveste! Adevaratii romani au acest spirit! Si, cum spui, va iesi, atunci cand va trebui!
biliuta@ Apropo: Macar o pusca sa apuc, Sa vad dusmanii cum se duc, Din calea mea, de frica ei. In laturi derbedei! Iar tu, sageti, da-le o droaie! Otelul lor sa ti-i indoaie, Praful din ei sa se-aleaga. Tara sa ramana intreaga!
Astazi, 2 iunie, de Înălţarea Domnului Iisus Hristos, celebrăm Ziua Eroilor, prilej de recunoştinţă şi cinstire a memoriei eroilor români, căzuţi în Războiul de Independenţă, marile conflagraţii mondiale, dar şi a celor morţi în misiuni di teatrele de operatii din Balcani, Afica, Irak sau Afganistan. În spiritul tradiţiei europene, în România, Zilei Eroilor i s-a conferit prin lege, statutul de sărbătoare naţională.
Știi ce mi se pare nu doar tulburător? mulți dintre noi- copii sau adolescenți fiind- am auzit adevărul din cântecul bătrânesc, pe care tocmai l-am ascultat, de la părinți, bunici, rude, vecini..puțini îi înțelegem mesajul. Și tot mai puțini trăim lecția de istorie adevărată.
Gina@ Bine ai revenit! Ai dreptate, tot mai putini... Totusi, cand il surprind pe fiul meu ascultand Imnul national,ori cantece patriotice si populare, parca imi vine sa cred, ca romanismul se transmite genetic! Altfel, nu-mi explic aceasta tendinta melomanica. Uite, cred ca aveam vreo 5-6 ani, cand mama imi spunea aceasta poezie. La acea varsta, nu stiu de ce, lacrimam cand o ascultam!
Pasarica
Pasarica, pasarea N-ai vazut pe mama mea? Am vazut-o la cismea Scotea apa si plangea, De ce plangi mamica mea? Plang e mine si de voi C-a plecat tata-n razboi... Scoala-te tata din groapa Si ne-ncalta si ne-mbraca Ca mamica e saraca Si n-are ce sa ne faca!
Inspirat de Micutzul.
RăspundețiȘtergereN-am putut sa-ti spun direct, ca era paqina murdara!Imi cer scuze!
A fost odata un spirit romanesc de exceptie! O mai fi? Eu asa cred. Insa, nimic nu face sa iasa la iveala. Va iesi, atunci cand va trebui!
RăspundețiȘtergereMulţumesc, Ică.
RăspundețiȘtergereDupă o zi agitată, mi-a prins bine această "vizionare". Am ascultat de atâtea ori această melodie, dar de fiecare dată o redescopăr.
S-auzim de bine!
Ciprian@ Fii bine venit! Spirtul acesta il am de cand ma stiu! Militarii trebuie sa-l aiba, cu atat mai mult. Eu ascultand acest cantec si vazand imaginile din film, ma gandeam la batalioanele de voluntari romani din Transilvania, care treceau Carpatii sa lupte pentru independenta Romaniei, in anii 1877-1878. Dar si invers in 1916,batalioanele de militari romani treceau Carpatii sa lupte pentru Marea Unire.
RăspundețiȘtergereApoi mi-am adus aminte de revolutie. Nu-mi pasa de moarte! Ma gandeam ca le va fi bine copiilor mei si tuturor romanilor! Ca s-antamplat altfel, e o alta poveste!
Adevaratii romani au acest spirit! Si, cum spui, va iesi, atunci cand va trebui!
biliuta@ La fel traiesc si eu ascultad-o! Parca astept un "ordin de chemare". E straniu. Caut un rastel imaginar!
RăspundețiȘtergereIcă,
RăspundețiȘtergereTu cauţi un rastel imaginar. Eu, deocamdată, mă limitez la... tolba cu săgeţi.
S-auzim de bine!
biliuta@ Apropo:
RăspundețiȘtergereMacar o pusca sa apuc,
Sa vad dusmanii cum se duc,
Din calea mea, de frica ei.
In laturi derbedei!
Iar tu, sageti, da-le o droaie!
Otelul lor sa ti-i indoaie,
Praful din ei sa se-aleaga.
Tara sa ramana intreaga!
Astazi, 2 iunie, de Înălţarea Domnului Iisus Hristos, celebrăm Ziua Eroilor, prilej de recunoştinţă şi cinstire a memoriei eroilor români, căzuţi în Războiul de Independenţă, marile conflagraţii mondiale, dar şi a celor morţi în misiuni di teatrele de operatii din Balcani, Afica, Irak sau Afganistan.
RăspundețiȘtergereÎn spiritul tradiţiei europene, în România, Zilei Eroilor i s-a conferit prin lege, statutul de sărbătoare naţională.
Știi ce mi se pare nu doar tulburător? mulți dintre noi- copii sau adolescenți fiind- am auzit adevărul din cântecul bătrânesc, pe care tocmai l-am ascultat, de la părinți, bunici, rude, vecini..puțini îi înțelegem mesajul.
RăspundețiȘtergereȘi tot mai puțini trăim lecția de istorie adevărată.
Gina@ Bine ai revenit!
RăspundețiȘtergereAi dreptate, tot mai putini...
Totusi, cand il surprind pe fiul meu ascultand Imnul national,ori cantece patriotice si populare, parca imi vine sa cred, ca romanismul se transmite genetic! Altfel, nu-mi explic aceasta tendinta melomanica.
Uite, cred ca aveam vreo 5-6 ani, cand mama imi spunea aceasta poezie. La acea varsta, nu stiu de ce, lacrimam cand o ascultam!
Pasarica
Pasarica, pasarea
N-ai vazut pe mama mea?
Am vazut-o la cismea
Scotea apa si plangea,
De ce plangi mamica mea?
Plang e mine si de voi
C-a plecat tata-n razboi...
Scoala-te tata din groapa
Si ne-ncalta si ne-mbraca
Ca mamica e saraca
Si n-are ce sa ne faca!
Știu poezia!!
RăspundețiȘtergereO recitam în clasele mici!