|
Stema capitalei Romaniei |
Daca stiti, nu mai cititi!
Balta Alba -
Aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se ingropau cadavrele
ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba.
Baneasa -
Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.
Berceni -
Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se
intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o
parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful
Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au
oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat
o pauza.
Colentina - Probabil e doar o legenda
(asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la
"colea-n-tina" - cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar
fi urmat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si "Olintina".
Cotroceni - Numele ii vine de la "a
cotroci", "cei care "cotrocesc". Un vechi regionalism care
inseamna "a cotrobai", "a scotoci", "a scormoni".
Crangasi -
Etimologia este evidenta. Candva aici era o prelungire din Codrul Vlasiei - un
crang. Aici traiau, normal, crangasii.
Damaroaia -
aceasta mosie parcelata a apartinut boieroaicei Maria Damaris.
Dealul Spirii
- Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si
"Spirea"), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupestilor o biserica
(Spirea Veche).
Dristor - vine
de la breasla piuarilor care si-au avut satul in aceasta parte a Bucurestilor.
Asezarea mesterilor piuari care se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din
piatra folosita la fabricarea postavului si dimiei. Piuarii fabricau «darste»
si pentru sutele de mori de pe cursul Dambovitei, care timp de sute de ani au
fost prezente cotidiene, de mare relevanta economica pentru targul
Bucurestilor.
Drumul Taberei
- Tudor Vladimirescu, intrand in Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza
aici tabara de panduri.
Ferentari -
paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina
(!!!!) "Ferentarius" - Soldat din infanteria usoara a legiunilor
romane. Dupa unele opinii, aici s-ar fi aflat campul de exercitii al
ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.
Floreasca -
dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii.
Ghencea
- Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din
garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei.
Giulesti - O
proprietate boiereasca: a Julestilor.
Lipscani - din
slava - Lipsk, Lipsko ("locul cu tei"). Acest "loc cu tei"
este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la
targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.
Militari - In
secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O
vreme a functionat aici "Pirotehnia Armatei".
Pantelimon -
isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca "pan"
inseamna "tot" si "éléïmon" inseamna mila. Panteleimon =
cel milostiv, intreg-milostivul.
Rahova - Aici
e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele
cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de
Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si
Calea Dorobantilor.
Salajan - Un
nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si
sub numele de Leontin Salajan.
Titan - isi ia
numele de la fabrica de ciment "Titan" construita la inceputul
secolului XX.
Vitan - De la
D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: "În ocolul orasului, spre nord, este
câmpia Vitanului, unde vitele orasenilor îsi aveau pasciunea".
Stiaţi despre Bucuresti?...
1. Bucurestiul este a 6-a capitală ca mărime din UE.
2. Cea mai veche gară în Bucuresti este Filaret.
3. Primul drum din Bucuresti a fost Drumul de Lemn, astăzi Calea Victoriei. Calea Victoriei era pavată cu trunchiuri de copaci.
4. Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate în Bucuresti în 1840, fiind printre primele orase din Europa care aveau astfel de mijloace de transport
5. Cimitirul Bellu era locul preferat al hoţilor de căciuli de blană. Stăteau cocoţaţi pe zid si le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoară si un cârlig de pescuit. Apoi le vindeau în parcul Tineretului.
6. Intrarea hotelului Novotel este faţada fostului Teatru Naţional. În timpul celui de-al doilea război mondial, mai exact în 26 august 1944, s-a urmărit de catre aviatia germana distrugerea Palatului Telefoanelor, bomba însă a ratat ţinta si a căzut pe Teatrul Naţional.
7. Denumirea veche a parcului Cismigiu era balta lui Dura Neguţătorul, dar în 1779 Alexandru Ipsilanti pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apă a orasului porunceste să se construiască o cismea spre iesirea Stirbei Vodă de astăzi.
8. Numele străzii Lipscani provine de la orasul Leipzig din Germania , lucru ce aminteste de viaţa comercială extrem de dinamică a Valahiei.
9. Orasul Bucuresti este desemnat capitală a Ţării Românesti în 1659 de către domnitorul Gheorghe Ghica.
10. Între 1798 si 1831, populaţia Bucurestiului se dublează. Recensământul din 1798 număra puţin peste 30 mii de locuitori, în timp ce 33 de ani mai târziu se ajunge la 60.587 locuitori. Între 1948 si 1992 populaţia Bucurestiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la 1.025.000 la 2.067.000. La ultimul recensământ, numărul de locuitori ai orasului a fost 1.929.000.
11. Peste 20 de biserici si asezăminte monahale au fost distruse, parţial sau total, în perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crangasi (1564), Biserica Albă- Postăvari (1568), Mânăstirea Mihai Vodă (1591) si altele.
12. Bucurestiul este înfrăţit cu 9 orase din întreaga lume. Cele mai importante sunt Beijing , Atlanta , Budapesta sau Hanovra.
13. Palatul Telefoanelor din Bucuresti a fost construit între 1929-1934 în stilul zgârie-norilor americani si a fost până în anii ‘70 cea mai înaltă clădire din Bucuresti.
14. Unul dintre cele mai cunoscute preparate culinare românesti – mititeii – au fost inventati la sfârsitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului supranumit “La o idee”, care se afla pe strada Covaci. Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletarul si umoristul N.T. Orăsanu, care a compus lista de bucate într-un mod original, pâinea numind-o “o abodantă”, gheata – “cremă de Siberia”, scobitoarea – “o baionetă”, tuica – “o idee”. Cârnatii mici au fost numiti “mititei”, atunci când, fiindcă se terminaseră matele pentru cârnati, Ionescu a folosit doar carnea amestecată cu bicarbonat de sodiu, făcând cârnati mai mici si fără înveliș. Acestia au fost un succes.