 |
Ceremonialul decorării drapelului de luptă al Batalionului
202 apărare CBRN, comandat cândva și de col. Mitulețu |
Astăzi, prin intervenția B.202 Apărare CBRN (intervenție la dezastre) „general Gheorghe Teleman” Huși, la înlăturarea consecințelor și reducerea riscului contaminării ulterioare a populației municipiului Suceava și a comunelor limitrofe, tocmai i se dă un răspuns la unele întrebări formulate de domnul colonel în articolul de mai jos.
SUNTEM PREGĂTIȚI PENTRU A GESTIONA
O CRIZĂ BIOLOGICĂ?
Col.(rz.) prof. univ. dr. Ion MITULEȚU
Motto:
“Există uneori un dialog al surzilor în care celui ce întreabă i se răspunde
printr-o paradoxală tăcere”.
REGLEMENTĂRI INSTITUȚIONALE PRIVIND CONSECINȚELE
CRIZEI BIOLOGICE
Lumea se confruntă cu o criză de natură biologică fără precedent, care
afectează securitatea locală, regională și globală.
În acest sens, cred că este timpul ca decidenții politici din toate statele și
organismele internaționale să înțeleagă faptul că, nu mijlocul prin care se
utilizează (diseminează) agenții biologici este important (proiectile, rachete,
bombe, aparate de pulverizare, bioterorism sau prin transmiterea naturală de la
animal la om, ulterior de la om la om) sau starea în care se găsesc țările
respective (pace, criză, conflict, război), ci modalitatea în care se transmite
agentul patogen, gradul de virulență și letalitatea contaminării la nivel
local, regional ori global.
Totodată, remarcăm faptul că, deși există diferențe între atacul cu agenți
biologici de luptă listați, care au acțiune letală, incapacitantă, contagioasă
și necontagioasă și anumite tipuri de viruși infecțioși care se transmit pe
cale naturală, în mod direct, de la om la om și indirect, prin diseminare în
mediu, producând îmbolnăviri în masă, epidemii și pandemii la nivel regional
sau global, statele trebuie să fie pregătite pentru a răspunde
interinstituțional, gradual, eficient și credibil la toate amenințările
potențiale sau la crizele de natură biologică.
Evaluarea unei situații biologice potențiale sau reale începe cu identificarea
și cunoșterea principalelor tipuri de agenți biologici care constituie o
amenințare la adresa securității locale, regionale și globale.
În acest scop, sunt activate structurile specializate la nivel
interinstituțional pentru a utiliza bazele de date cu comportamentul și
caracteristicile agenților biologici pentru a identifica riscurile și
amenințările potențiale sau reale și a lua măsurile de alertă și avertizare
timpurie la nivel local și după caz, regional sau global.
O problemă foarte importantă care trebuie avută în vedere la nivelul
structurilor de conducere vizează, concluziile rezultate din analiza
caracteristicilor și comportamentului agenților biologici cu potențial de
manifestare privind stabilitatea (rezistența) acestora la condițiile de mediu,
gradul de contaminare (îmbolnăvire), perioada de incubație, patogenitatea,
gradul de transmitere directă de la o persoană la alta sau indirectă prin
împrăștiere, virulența (severitatea) bolii și rata letalității.
Principalele tipuri de agenți biologici care s-au manifestat în ultimii ani în
diferite regiuni ale lumii și la nivel global au fost: virusul EBOLA; virusul
MERS; virusul HIV; virusul SARS; coronavirusul COVID-19.
În acest sens, voi prezenta sintetic principalele caracteristici ale acestor
tipuri de agenți biologici.
Virusul EBOLA produce o boală infecțioasă virală care se manifestă prin
afecțiuni hemoragice, adesea fatale.
Se propagă prin transmitere interumană ca urmare a contactului direct cu
persoanele infestate sau prin contact indirect cu mediile contaminate.
Perioada de incubație este de 8 zile, cu extreme de 2-21 zile.
Efectele sunt greață, vomă, diaree, tulburări nervoase, iar decesul survine
prin șoc și hemoragii extinse generalizate.
Virusul MERS (Coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu)
denumit și MERS-CoV produce afecțiuni respiratorii virale.
Se propagă prin transmitere interumană ca urmare a contactului direct cu
persoanele infestate sau prin contact indirect cu mediile contaminate.
Perioada de incubație este de 8 – 12 zile.
Efectele sunt febra, diareea, insuficiența respiratorie acută și în cazuri
grave, decesul.
Virusul HIV (Virusul imunodeficienței umane dobândite) atacă și distruge
progresiv sistemul imunitar al organismului.
Se propagă prin sânge, contact sexual, folosirea mijloacelor infestate.
Produce infecții grave, afecțiuni ale creierului și sistemului nervos central.
Virusul SARS (Sindromul Respirator Acut Sever) produce o formă gravă de
pneumonie, fiind o boală respiratorie contagioasă.
Se propagă prin transmitere interumană, contactul cu suprafețele și obiectele
contaminate sau prin digestie.
Perioada de incubație este de 10 zile.
Efectele sunt febra, diareea, insuficiența respiratorie acută și în cazuri
grave, decesul.
Coronavirusul COVID-19 denumit și pneumonia Wuhan, generează sindromul
respirator acut și sindromul respirator acut sever 2 (SARS-Cov-2), fiind
implicat în epidemia din 2019 și pandemia din 2020.
COVID-19 reprezintă o combinație, în unele cazuri letală, între virușii SARS și
HIV, este contagios, se transmite cu rapiditate pe spații mari, produce
îmbolnăviri în masă, persistă câteva zile pe diferite suprafețe, are un grad de
virulență ridicat și o rată de letalitate moderată (mai ales la persoanele
vârstnice și cu alte boli asociate).
Se propagă prin transmitere pe cale aeriană, de la om la om, prin aerosolii
fixați pe suprafețe și materiale, precum și pe cale digestivă.
Perioada de incubație este de 2-10 zile (OMS) și de 2-14 zile (Centrele de
control pentru prevenirea bolilor-CDC-SUA).
Efectele sunt febra, tuse, dificultăți de respirație, dureri musculare,
oboseală, pneumonie, iar în cazurile grave asociate cu vârsta înaintată și alte
afecțiuni, se produce decesul.
Nu există până în acest moment vaccinuri și alte tratamente eficiente.
Opinia unor specialiști este aceea că, acest tip de virus, COVID-19, este de
fapt o formă de gripă severă și este de 4 la 8 ori mai puternic decât viroza
respiratorie sezonieră.
Pandemia de contaminare cu COVID-19 declarată de OMS a cuprins și România.
Ordonanța de Urgență nr.1/1999 prevede că starea de urgență se poate institui
și în cazul iminenței producerii sau producerea unor dezastre, ceea ce face
necesară, prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor acestora.
În cadrul instituțiilor desemnate să execute acțiuni specifice, se regăsește și
MApN care sprijină cu structuri specializate, la cerere, forțele MAI pentru
limitarea și înlăturarea efectelor crizei biologice.
Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul
României, emis de Președinte, la momentul impus de situația epidemiologică din
țara noastră, cuprinde măsurile legale privind răspunsul interinstituțional
pentru realizarea managementului consecințelor crizei biologice.
Coordonarea integrală a măsurilor de răspuns revine MAI prin Departamentul
pentru situații de urgență în colaborare cu Ministerul Sănătății și celelalte
instituții implicate privind managementul tipurilor de risc.
Astfel, MApN poate participa, la cerere, cu structuri militare pentru
executarea unor misiuni specifice prevăzute în legislație.
Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul situațiilor de risc
identifică tipurile de risc ce se pot produce pe teritoriul României,
stabilește domeniile de acțiune ale autorităților cu responsabilități pentru
prevenirea, pregătirea și răspunsul adecvat incidentului,
refacerea/restabilirea situației și repartizarea funcțiilor de sprijin.
În acest sens, există două tipuri de autorități responsabile pentru
intervenție: cu rol principal, având competențe și responsabilități care
integrează și coordonează acțiunile; cu rol secundar, având competențe și
capabilități adecvate de sprijin.
MAI este autoritatea responsabilă cu rol principal în managementul tipurilor de
risc, iar MApN, alături de alte instituții, este autoritate cu rol recundar,
îndeplinind funcția de sprijin.
În situația producerii unor epidemii pe teritoriul României, MApN, prin
structurile specializate, îndeplinește funcția de sprijin a autorităților
responsabile cu rol principal și execută, la cerere, misiuni de înștiințare,
avertizare, alarmare, cercetare și monitorizare, evacuare, cazare și
adăpostire, asistență medicală, evacuarea bolnavilor și tratament medical,
decontaminarea personalului (populației), căilor rutiere, clădirilor și
obiectelor contaminate biologic.
Prin prezentarea succintă a prevederilor acestor documente instituționale am
dorit să identific cadrul legal în care structurile specializate din cadrul
MApN sunt pregătite pentru a sprijini autoritățile centrale și locale pe timpul
intervenției pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea consecințelor crizei
biologice.
La nivelul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, care este
o structură interinstituțională, coordonată la nivelul MAI, pe baza evaluării
cuprinzătoare a situației de criză sunt desprinse concluzii care detaliază
consecințele potențiale ale epidemiei cu agenți patogeni (în acest caz cu coronavirusul
COVID-19), evoluția contaminării (îmbolnăvirilor) în timp și spațiu și modul în
care poate fi afectată securitatea națională.
Structurile cu responsabilități prezintă estimările proprii față de situația
biologică creată, în raport cu domeniul de activitate pe care îl gestionează,
fapt ce asigură formularea opțiunilor de răspuns de către Comitetul Național
pentru Situații Speciale de Urgență.
Opțiunile de răspuns cuprind ansamblul măsurilor de planificare, organizare,
coordonare și conducere operațională a capabilităților implicate în acțiunile
de intervenție operativă pentru limitarea și înlăturarea urmărilor crizei
biologice, până la restabilirea stării de normalitate.
În acest scop, se activează structurile specializate din cadrul instituțiilor
prevăzute în planurile de intervenție (SRI, SIE, STS, poliție, jandarmerie,
poliție de frontieră, IGSU, MApN, medicale, transport, etc), se alocă resursele
necesare, se organizează cooperarea interinstituțională și se dislocă în zonele
de responsabilitate.
Execuția presupune îndeplinirea misiunilor pe baza ordinului de intervenție
(acțiune) primit pe linie de comandă.
După îndeplinirea misiunilor se execută evaluarea acestora pentru a sesiza
eventualele disfuncționalități și necesități, astfel încât, să fie îmbunătățită
planificarea acțiunilor viitoare.
La finalul acțiunilor, când efectele crizei biologice au fost limitate și
situația s-a ameliorat, se trece de la faza de tranziție către starea de
normalitate.
În acest sens, precizez faptul că, instituțiile care sunt coordonate de
Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, poliția, jandarmeria,
poliția de frontieră, IGSU, ISU la nivelul județelor, serviciile de urgență,
spitalele, mijloacele de transport, etc sunt în linia întâi de acțiune în
vederea salvării și protejării vieții oamenilor, limitării răspândirii
contaminării, instituirii izolării și carantinei pentru cei suspecți,
efectuării testelor la cei cu simptome evidente și aplicării tratamentului
adecvat, precum și asigurării resurselor financiare și materiale necesare
intervențiilor.
Plecând de la aceste considerente, nu-mi propun să
analizez activitățile și măsurile luate de către Comitetul Național pentru
Situații Speciale de Urgență, ministerele și instituțiile implicate,
structurile județene, municipale și comunale, ci să exprim un punct de vedere
personal privind gradul de pregătire al structurilor de apărare CBRN din MApN
pentru a participa, la cerere, la managementul consecințelor crizei biologice
în zonele de responsabilitate.
Având în vedere prevederile legale (Ordonanța de Urgență nr.1/1999, Decretul
nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României și
Hotărârea de Guvern nr.557/2016 privind managementul tipurilor de risc) prin
care MApN sprijină, la cerere, autoritățile responsabile pentru limitarea și
înlăturarea efectelor unei epidemii sau pandemii, mă întreb dacă a fost
precizat cu claritate locul și rolul structurilor de apărare CBRN din Armata
României în cadrul sistemului integrat de management al consecințelor crizei
biologice.
LOCUL ȘI ROLUL STRUCTURILOR DE APĂRARE CBRN ÎN CADRUL
SISTEMULUI DE INTERVENȚIE
Având în vedere cei trei piloni – prevenire, protecție, managementul
consecințelor CBRN– care constituie fundamentul principiilor și acțiunilor în
domeniul apărării CBRN, consider ca fiind obligatorie integrarea structurilor
de specialitate din Armata României în planurile de intervenție
interinstituțională, elaborate la nivelul MAI (prin Departamentul pentru
situații de urgență) pentru gestionarea unei crize biologice pe teritoriul
național.
Până în acest moment, nu cunosc gradul de implicare al structurilor de apărare
CBRN din Armata României în sprijinul autorităților responsabile pentru
managementul consecințelor crizei biologice, ordinele emise pe linie de
autoritate ierarhică, ce tipuri de subunități au fost desemnate să participe la
intervenție, în ce zone și ce misiuni vor fi executate.
Însă, indiferent de situația în care se află structurile de apărare CBRN din
Armata României (specialiștii CBRN din cadrul comandamentelor, elementele
sistemului de supraveghere, avertizare și raportare CBRN, unitățile și
subunitățile de apărare CBRN, Centru de Cercetări Științifice pentru Apărare
CBRN și Ecologice, etc), integrarea acestora în planurile interinstituționale
de intervenție, pregătirea și înzestrarea corespunzătoare pentru a îndeplini
gradual și la cerere funcția de sprijin a managementului consecințelor crizei
biologice, au caracter obligatoriu.
Rezolvarea acestei probleme are la bază colaborarea dintre personalul de
conducere din MApN desemnat să facă parte din Comitetul Național pentru
Situații Speciale de Urgență și cel din MAI.
Dar oare, structurile de apărare CBRN sunt pregătite și înzestrate adecvat
pentru a participa, la cerere, la gestionarea consecințelor unei crize
biologice?
În acest sens, fără a aduce vreo atingere prestigiului MApN și structurilor de
apărare CBRN de la toate nivelurile de conducere și fără a dori altceva decât o
abordare realistă a situației actuale, îmi permit să formulez următoarele
întrebări:
Există la nivelul Statului Major al Apărării o strategie (concepție) de
intervenție a structurilor specializate (inclusiv de apărare CBRN) pentru
gestionarea unei crize de natură biologică?
Dacă există o astfel de strategie sunt evidențiate activitățile, acțiunile și
misiunile executate de specialiștii CBRN de la toate nivelurile de conducere,
de către elementele componente ale Sistemului de supraveghere, avertizare și
raportare CBRN, precum și de unitățile (subunitățile) de apărare CBRN pentru
managementul consecințelor crizei biologice?
Există planuri de cooperare interinstituțională pentru intervenție între
structurile cu responsabilități în managementul consecințelor unei crize
biologice (MAI și MApN) și extrase din aceste planuri la unitățile și
subunitățile de apărare CBRN?
Există o planificare a unor exerciții desfășurate în teren sau prin simulare
constructivă, la care să participe structuri de apărare CBRN ale MApN și MAI
(IGSU) pentru intervenție în situația producerii unei crize biologice?
Au fost elaborate scenarii particularizate pentru fiecare agent biologic în
parte, deoarece au caracteristici diverse privind capacitatea de
automultiplicare a acestora (bacterii, virusuri, fungi, etc) care determină
apariţia de focare secundare la distanţă, prin împrăștierea microbilor de către
bolnavi, purtători aparent sănătoşi (contaminaţi), animale, obiecte etc?
S-au desfășurat în ultimii 5 ani exerciții de intervenție pentru prevenirea,
limitarea și înlăturarea efectelor unei crize biologice potențiale la care să
participe structuri de apărare CBRN din MApN?
Specialiștii CBRN de la nivel militar-strategic (SMAp), operativ (CFI, SMFT,
SMFA, SMFN, CLÎ) și tactic (MU și U din toate categoriile de forțe ale armatei)
au primit misiuni de sprijin a intervenției pentru managementul consecințelor
crizei biologice?
Ca urmare a instituirii stării de urgență, s-a avut în vedere trecerea în
diferite stări ale pregătirii de luptă a Sistemului de supraveghere, avertizare
și raportare CBRN și a fost stabilit pachetul de forțe de apărare CBRN destinat
intervenției?
Unitățile și subunitățile de apărare CBRN, conform extraselor din planurile de
cooperare pentru intervenție la managementul situațiilor de risc, au primit
misiuni de sprijin pentru limitarea și înlăturarea urmărilor contaminării
biologice?
În această perioadă, s-au actualizat și completat planurile de intervenție la
dezastre (epidemie, pandemie, etc) în cadrul comandamentelor, marilor unități
și unităților de apărare CBRN?
Înainte de instituirea stării de urgență, s-au executat antrenamente și
exersări de către structurile de apărare CBRN pentru intervenție la criza
biologică (întocmirea și transmiterea rapoartelor CBRN BIO, prelevarea probelor
biologice și identificarea pericolelor, monitorizarea zonelor de
responsabilitate, pregătirea sistemelor de protecție colectivă CBRN pentru a fi
ocupate, antrenarea subunităților în executarea procedeelor de decontaminare
biologică, transportul și depozitarea deșeurilor rezultate din procesul de
decontaminare, transportul persoanelor contaminate la spital, etc)?
Sunt stabilite procedee de acțiune pentru modulul “Sprijinul medical CBRN” și
pentru managementul victimelor contaminate biologic?
Există în înzestrarea structurilor de apărare CBRN, sisteme și echipamente de
detecție biologică (senzori pentru detecția agenților biologici dintr-un punct
fix, aparate de detecție biologică de la distanță, kituri de identificare
biologică, echipamente de prelevare și identificare a agenților biologici -
SIBA)?
Există în înzestrarea unităților de apărare CBRN, laboratoare de analiză CBRN,
dislocabile, destinate evaluării probelor biologice pentru identificarea și
confirmarea prezenței pericolelor de natură biologică?
Există în Armata României, în organica comandamentelor, marilor unități și
unități, sisteme de protecție colectivă CBRN operaționale?
Există în Armata României, echipamente de protecție împotriva acțiunii
agenților biologici de tip SARS, COVID-19, etc?
Sunt stabilite procedee de acțiune pentru evacuarea personalului militar,
organizarea izolării, carantinei, spitalizării și tratamentului medical?
Este stabilit regimul apei, alimentelor și hranei în situația contaminării
biologice?
Sunt stabilite procedee de acțiune pentru managementul deșeurilor rezultate din
procesul decontaminării biologice?
Până la această data, există consemnat în Jurnalul acțiunilor de luptă al
structurilor de apărare CBRN, ce misiuni de intervenție la criza biologică au
fost executate, ce subunități au acționat, în ce zonă, pentru ce perioadă, cu
cine au cooperat și dacă s-au întocmit și înaintat cereri de asigurare a
echipamentelor și materialelor specifice?
Există în dotarea structurilor de apărare CBRN substanțe și soluții pentru
decontaminarea biologică a personalului, comunicațiilor, clădirilor,
materialelor, etc?
Până la această dată, au fost întocmite cereri privind asigurarea unor
echipamente și materiale necesare intervenției pentru gestionarea crizei
biologice?
Scopul acestor întrebări se dorește a fi constructiv și vizează evaluarea și
aprecierea situației reale a armei apărare CBRN din Armata României, care nu mai
poate fi ascunsă sub sloganul “nu dispunem acum de echipamente și materiale de
apărare biologică, dar cu siguranță, în caz de război, le vom avea”, pentru că
nu facem altceva decât să ne păcălim și să batem pasul pe loc de atâția ani.
Pentru a depăși aceste lipsuri și disfuncționalități într-o perioadă de timp
rezonabilă, apreciez că este nevoie de sprijin și susținere din partea
decidenților politico-militari și de un efort intelectual și fizic consistent
al specialiștilor CBRN de la toate eșaloanele pentru a îmbunătăți lucrurile în
domeniul apărării CBRN, mai ales în situația intervenției în cazul producerii
unor epidemii pe timp de pace.
Numai în acest mod, îndeplinirea funcției de sprijin de către structurile de
apărare CBRN, la cerere, poate asigura succesul intervenției pentru
managementul consecințelor crizei biologice.
În acest scop, voi prezenta măsurile ce pot fi executate gradual, la cerere, de
către structurile de apărare CBRN pentru limitarea și înlăturarea urmărilor
crizei biologice.
Managementul consecințelor contaminării biologice vizează un ansamblu de măsuri
precizate în planurile de intervenție, la care participă și structurile de
apărare CBRN pentru evitarea zonelor contaminate, controlul diseminării
contaminării prin procedee de reducere a deplasărilor, controlul expunerii şi
decontaminarea RBC.
Controlul pericolului constă în evitarea şi reducerea efectelor imediate sau
reziduale ale contaminării, cercetarea CBRN, emiterea mesajelor de avertizare
privind pericolul contaminării indirecte sau reziduale, alegerea rutelor
ocolitoare zonelor contaminate, redislocarea forţelor supuse contaminării,
controlul dispersiei/împrăştierii contaminării prin restricţionarea deplasărilor
şi managementul deşeurilor, decontaminarea biologică a personalului
(populației), căilor rutiere importante, clădirilor și obiectelor contaminate,
decontaminarea medicală, decontaminarea îmbrăcămintei, echipamentelor de
protecție și altor materiale sensibile.
Controlul pericolului presupune ansamblul măsurilor desfășurate imediat după
producerea incidentului biologic (producerea epidemiei) şi continuă şi în faza
derulării crizei până când sunt limitate şi înlăturate efectele contaminării
biologice.
Evitarea pericolului biologic se realizează prin marcarea raioanelor/zonelor
contaminate pe niveluri de risc (scăzut, mediu, crescut), avertizarea
personalului (populației), planificarea rutelor/itinerarelor ocolitoare,
controlul deplasărilor şi transporturilor şi redispunerea forţelor în afara
zonelor afectate (cu epidemie).
Marcarea zonelor/raioanelor contaminate RBC (intrărilor și ieșirilor) are ca
scop evitarea intrării personalului în acestea şi astfel, prevenirea
contaminării lor.
În acest scop, se execută detecția, identificarea, prognoza, avertizarea și
raportarea pericolelor în scopul evitării sau minimizării efectelor imediate
ori reziduale ale contaminării biologice.
Totodată, evitarea contaminării se realizează prin supravegherea și monitorizarea
zonelor expuse prin observare, folosind senzori pentru detecția biologică.
De regulă, probele de mediu, aer, vapori, apă, sol şi vegetaţie se prelevează
de către subunităţile de cercetare CBRN, conform unor proceduri standard, iar
probele biomedicale, de către personalul medical specializat. Probele biologice
prelevate se trimit laboratorului de analiză CBRN, dislocabil sau către
laboratoarele civile, precizate prin misiune.
Laboratoarele execută analiza detaliată a probelor prelevate în scopul identificării
agentului biologic.
Rapoartele CBRN BIO se transmit prin procedurile stabilite în cadrul Sistemului
de supraveghere, avertizare și raportare CBRN, de la sursele de informare către
centrele (subcentrele) de analiză și prognoză CBRN, centrul de control și
centrul de coordonare CBRN.
Rapoartele SITREP BIO se transmit, de regulă, la sfârșitul fiecărei zile, către
eșaloanele superioare, conform procedurilor de stat major stabilite.
Totodată, se verifică periodic sistemele de protecție colectivă CBRN pentru a
asigura funcționarea acestora în locurile contaminate biologic.
Planificarea rutelor presupune stabilirea unor căi de ocolire/varientare a
zonelor expuse epidemiei.
Redislocarea forţelor vizează două opţiuni: dispunerea forţelor în raioane
aflate în afara pericolului; menţinerea locaţiei prin aplicarea măsurilor de
control a mişcării, limitării accesului în/din zona de pericol.
Astfel, persoanele aflate în zona de pericol sau în imediata vecinătate sunt
redislocate în raioane aflate în afara pericolului, stabilindu-se, după caz,
măsuri de izolare sau de carantină. Rotirea forţelor care acționează în zona de
pericol este o alternativă pentru a limita expunerea personalului la
contaminare.
Controlul deplasărilor şi transporturilor vizează reducerea deplasărilor în
interiorul zonei contaminate şi controlul personalului, tehnicii și
materialelor la intrarea şi ieşirea în/din aceasta.
Controlul se aplică tuturor persoanelor, vehiculelor, echipamentelor şi
victimelor care se deplasează şi transporturilor de orice fel.
Pentru prevenirea răspândirii contaminării trebuie stabilite limite de
demarcare a contaminării (stânga, dreapta, faţă, spate) şi punctele de control
a acesteia.
Redispunerea constă în mutarea forţelor din zonele cu pericol şi a celor din
apropierea acestora în raioane curate; rotaţia forţelor prin zona periculoasă
nu constituie o alternativă, şi în acest sens, raioanele/zonele
periculoase/contaminate, de regulă, trebuie evitate.
Controlul răspândirii contaminării vizează luarea unor măsuri în vederea
limitării împrăştierii contaminării prin reducerea răspândirii, restricţionarea
deplasărilor, limitarea pericolului şi gestionarea deşeurilor.
Limitarea răspândirii/dispersiei vizează controlul riguros al forțelor care se
deplasează în afara zonei de risc şi decontaminarea acestora, dacă acest lucru
este posibil din punct de vedere tehnic.
Restricţionarea deplasărilor are în vedere măsurile necesare pentru a controla
orice răspândire a bolilor cauzate de pericolele biologice transmisibile (de
regulă prin izolare și carantină).
Limitarea pericolului vizează în special activitatea structurilor de geniu şi
de logistică pentru restrângerea fizică a contaminării şi controlul răspândirii
pericolului prin folosirea unor bariere, containere, mijloace de acoperire şi
etanşare, precum şi a unor modalităţi de îngropare.
Decontaminarea biologică a personalului se execută conform procedeelor
specificate în documentele de specialitate în scopul neutralizării sau
eliminării contaminării biologice.
De asemenea, se execută decontaminarea comunicațiilor rutiere, căilor de acces
către obiectivele importante, decontaminarea clădirilor, materialelor,
decontaminarea medicală, decontaminarea îmbrăcămintei și echipamentelor de
protecție. Totodată, se furnizează apă pentru nevoile tehnice ale altor
structuri cu care se cooperează.
Managementul deşeurilor constuie procesul prin care reziduurile rezultate din
procesul de decontaminare sunt containerizate/ambalate, marcate şi transportate
la locurile de depozitare a acestora, conform procedurilor standard.
Procedeele utilizate în acest sens vizează închiderea deşeurilor în containere,
marcarea acestora ca reziduuri periculoase şi depozitarea lor în spaţii
amenajate, astfel încât, să nu existe posibilitatea contaminării mediului
ambiant sau afectarea forţelor proprii.
De regulă, este interzisă arderea deşeurilor contaminate, deoarece pot produce
vapori cu concentraţie periculoasă, iar îngroparea acestora poate afecta pânza
freatică.
Aceste măsuri de sprjin a intervenției pentru managementul consecințelor crizei
biologice se execută la nivelul comandamentelor și de către structurile
specializate ale MApN, iar unitățile și subunitățile de apărare CBRN au un rol
important în executarea misiunilor de limitare și înlăturare a urmărilor contaminării.
Sprijinul și contramăsurile medicale servesc la prevenirea îmbolnăvirii
personalului din cauza expunerii la agenții biologici. În acest scop se execută
supravegherea medicală și se aplică tratamentul preventiv, post-tratamentul,
managementul victimelor și evacuarea bolnavilor în condiții de siguranță.
Scopul măsurilor medicale vizează reducerea propagării rapide a epidemiei
printr-un înalt standard de igienă personală, de depozitare a alimentelor și
hranei, precum și de pregătire adecvată a spațiilor de servire a hranei, de
cazare, de lucru și de odihnă.
Victimele contaminate biologic necesită sprijinul medical pe timpul evacuării,
fiind necesară protecția și decontaminarea acestora, înainte de a intra în
facilitatea medicală. În acest sens, starea de sanătate a personalului afectat
se monitorizează continuu, se colectează și se analizează rapoartele
referitoare la tipul bolilor și se stabilesc schemele adecvate de tratament.
Privind sprijinul logistic, se continuă aprovizionarea echipamentelor și materialelor
necesare pentru intervenția biologică.
CONCLUZII
Măsurile prezentate au în vedere faptul că, structurile de apărare CBRN care
sprijină, la cerere, intervenția pentru gestionarea crizei biologice, sunt
pregătite, antrenate și înzestrate corespunzător situației, însă, în realitate,
constatăm nivelul redus de dotare și instruire a acestora, de aceea, apreciez
că, întrebările formulate au un fundament credibil.
În aceste condiții, când se constată lipsuri evidente în înzestrarea și
instruirea structurilor de apărare CBRN, apreciez faptul că, se impune cât mai
repede cu putință sau chiar și după ce scade în intensitate criza biologică,
consituirea unui colectiv de lucru la nivel militar-strategic (SMAp, CNMC), la
care să participe specialiștii CBRN din sistemul de comandă și control al
Armatei României, unde după o analiză temeinică, să fie elaborat Planul
integrat cu măsurile de răspuns pentru managementul consecințelor unei crize
biologice produsă pe teritoriul național, care să cuprindă: un extras (sub formă
de sinteză) din planul de intervenție interinstituțională pentru gestionarea
unei crize biologice; măsurile stabilite pe linia apărării CBRN la nivelul
sistemului de conducere al armatei; acțiunile de răspuns executate gradual de
structurile de apărare CBRN din Armata României; procedeele de cooperare între
entitățile participante la intervenție; modul de participare la realizarea
sprijinului medical CBRN; perioadele și tematica orientativă a exercițiilor de
intervenție la dezastre, la care participă structurile de apărare CBRN;
cerințele de înzestrare a structurilor de apărare CBRN cu echipamente și
materiale de detecție, identificare și monitorizare, de protecție individuală
și colectivă, de decontaminare biologică, etc.
După aprobare, extrasele din planul integrat cu măsurile de răspuns, să fie
distribuite către comandamente și structurile de apărare CBRN, iar necesarul de
achiziție a echipamentelor și materialelor de natură biologică, să fie trimis
către departamentul care coordonează acest domeniu de activitate.
Planul integrat cu măsurile de răspuns trebuie să permită redefinirea locului
și rolului armei apărăre CBRN și să asigure revitalizarea și îmbunătățirea
pregătirii structurilor de apărare CBRN pentru participarea la intervenție, în
situația producerii unei crize biologice.
Totodată, consider că este momentul să înțelegem că, militarii din arma apărare
CBRN, alături de specialiștii din celelalte instituții cu responsabilități,
sunt în prima linie a intervenției pentru limitarea și înlăturarea consecințelor
contaminării biologice.
Dacă nici din această criză, care a generat o pandemie globală, afectând grav
securitatea statelor, inclusiv securitatea României, nu învățăm nimic, și nu ne
străduim să înțelegem necesitatea dezvoltării și îmbunătățirii performanțelor
capabilităților de apărare CBRN pentru intervenția eficientă în managementul
consecințelor contaminării biologice, atunci înseamnă că am ratat și ultima
șansă, ne-am resemnat și am pierdut iremediabil lupta, înainte de a fi
începută.
La final, apreciez că îmbunătățirea pregătirii și înzestrării structurilor de
apărare CBRN pentru a oferi un răspuns eficient, presupune desfășurarea
continuă a unui proces de reflecție lucid, credibil și transparent asupra
viitorului Apărării CBRN în Armata României, deoarece există formulate opinii
care atestă faptul că, situația de criză biologică s-ar putea repeta oricând,
cu agenți patogeni mult mai agresivi.
