Salonul de carte de la Paris

Am citit undeva ca zece artiști (români și străini!!??) au protestat la „Salonul de Carte de la Paris”, împotriva actualei conduceri a Institutului Cultural Român,  care, chipurile, prin politica promovată, a determinat refuzul unor scriitori români “de anvergură” de a participa la acest important eveniment cultural mondial.

Cei zece au purtat măști cu chipurile lui Mircea Cărtărescu, Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu și au împărțit manifeste pe care scria „ICR off”. Acum nu ştiu dacă aceştia purtau pe rând doar cele trei măşti, sau fiecare purta masca favoritului. Cert este că au făcut ceva gălăgie, suficientă pentru a atrage atenţia unor jandarmi care, pentru că era aşteptată  vizita președintelui Franței, Francois Hollande,  au intervenit brutal, i-au scos din spaţiul standului românesc, şi i-au legitimat. Acţiunea a fost atât de rapidă, încât Andrei Marga, preocupat cu primirea preşedintelui francez şi a celor 1000 de vizitatori, nici nu a observat  protestele.

Poate că vă întrebaţi ce am vrut să spun cu asta. Păi am vrut să spun că, pentru cel puţin  şapte milioane şi jumătate de români, obedienţii băsescului, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu şi fostul director Horia Pata ∏ Evici nu sunt altceva decât nişte pupincurişti, a căror “valoare” nu poate trece peste cea “dovedită”  de  mezina, la fel de cunoscută, elucubranta EBA.  

Aşa că măi pleşilor, cărtărăştilor, liicenilor, patapievicilor şi care mai sunteţi supăraţi că vi s-a tăiat macaroana bănoasă de la ICR, mergeţi la tătucu’, temeniţi-vă cu  o osana şi cereţi-i să intervină pe lângă CCR (ăsta e în stare s-o facă!) pentru a vă repune în drepturi ciubucurile şi peşcheşurile pierdute după debarcarea cocostârcului patibular. Dacă stau bine şi mă gândesc, până şi Postelnicu avea mai multă demnitate decât voi. Poate că şi talent. Mai ştii? Nu m-ar mira ca unul dintre voi să fie garantul  tezei de doctorat pe care se pregăteşte s-o “elaboreze” fătuca lu’ tătuca. Să vedeţi atunci adevărată lucrare de doctorat.  Sută la sută concepţie proprie, “fraze editate” ca la carte, succesuri garantate. Dar pentru favorurile marinarului, - care n-a citit ce-i drept,  nimic din sclifoselile voastre exagerat promovate prin şantaj şi leprăreală,- sunteţi în stare să susţineţi că merită  să îi fie   acordată  distincţia “summa cum laude”.

Din cauza asta mi-e o scârbă de voi, aproape la fel de intensă ca şi cea pe care o am faţă de mentorul  vostru politic, şi uzurpatorul nostru, ăla de se crede preşedintele României. Culturnicilor!