Pensia militara, intre un drept castigat, si unul acordat temporar (?!!!) de catre stat IN LIMITA POSIBILITATILOR SALE ECONOMICE!

Intre timp, am primit acest e-mail din partea unui camarad, ofiter in rezerva, caruia nu i-am cerut voie sa postez ceea ce mi-a scris, de aceea nu-i voi publica numele. Pentru ca observatiile sale sunt corecte, iata textul: "
  Va salut ,

Vazind ca ati preluat si publicat articolul de la SCMD Constanta ...

Principalul argument al acelei functionare , subordonate acelui general , este "lipsa pensiilor de serviciu in toate tarile UE" ...
Deci ... pensii de serviciu ar fi existat (si mai exista si in prezent) numai in Romanica ...
Ca urmare ... statul romanesc fiind pe deplin indreptatit sa faca "ce vrea muschii lui"|  cu acele pensii ...

Va propun sa reamintiti colegilor (dar si acelei functionare subordonate acelui general) ca nu este adevarat ca "Pensia de serviciu este un tip de pensie consacrat exclusiv de legile române, care nu este garantat de nici un principiu  comunitar şi nu se încadrează în nici unul din dintre tipurile de pensie recunoscute  de normele comunitare." .

Neadevarul acelor spuse este subliniat de Documentarul trimis de G.Oprea Parlamentului si mass-media .

Sa auzim de bine ,"

"Juristii" care au dat acest raspuns, or fi militari de cariera? In rest, fara comentarii.

Nu aveţi încredere în angajatorul  M.Ap.N.

      La data de 21.02.2014, Direcţia Pentru Relaţia cu Parlamentul şi Asistenţă Juridică, prin consilierul juridic Comănescu Florina Roxana, aparţinând Asociaţiei Consilierilor Juridici ”Fidelis Legis”, depune la Dosarul nr. 692/3/2014 o Întâmpinare , care naşte multe semne de întrebare asupra modului în care M.Ap.N. înţelege să respecte şi să protejeze interesele pensionarilor militari. Redau un pasaj din acest document:

“ Cu privire la susţinerile reclamantului în ceea ce priveşte încălcarea principiilor ocrotirii drepturilor dobândite şi încălcarea dispoziţiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, înstanţa  nu se poate aprecia decât în sensul respingerii acestor aprecieri.

Învederăm instanţei că, aceste principii nu au fost avute în vedere la acordarea acestui tip de pensie, respectiv acordarea pensiei pe baza contribuţiilor private suplimentare ale reclamantului sau pe baza unei convenţii între angajator şi angajat cu privire la acordarea  unei compensări  pentru asumarea riscurilor profesionale.

Pensia de serviciu este un tip de pensie consacrat exclusiv de legile române, care nu este garantat de nici un principiu  comunitar şi nu se încadrează în nici unul din dintre tipurile de pensie recunoscute  de normele comunitare.

Asumarea funcţiei de cadru militar în Ministerul Apărării Naţionale, nu a fost determinată de prefigurarea unei compensaţii din partea statului constând în acordarea  pensiei de serviciu după retragerea din activitate, neputând reprezenta cauza exercitării funcţiei.

Cu totul alta ar fi fost situaţia dacă, la momentul accederii în profesie, angajatului i-ar fi fost prezentat prin contract, riscurile profesiei şi totodată în considerarea acestui risc, i-ar fi fost garantată o despăgubire viitoare din partea angajatorului sub forma unei prestaţii viitoare lunare , în urma deschiderii drepturilor de pensie. Numai aşa am putea discuta despre existenţa unui drept câştigat.

 Apreciem că, apariţia Legii nr.164/2001  privind pensiile militare de stat poate fi privită ca un act benevol din partea statului, de a-şi asuma anumite cheltuieli din bugetul propriu prin care să contribuie la majorarea drepturilor de pensie pentru anumite categorii profesionale alese după criterii proprii , fără însă a garanta perpetuarea acestui act al său pentru viitor.

 Pe cale de consecinţă, apreciem că în speţă  nu poate fi vorba de un drept câştigat în accepţiunea reclamantului ,ci mai degrabă de un drept acordat temporar de către stat în limita posibilităţilor sale economice.

În ceea ce priveşte nerespectarea principiului neretroactivităţii, suntem în măsură a aprecia că Legea nr. 119/2010 nu dispune pentru trecut şi nu intervine asupra drepturilor deja dobândite, pensiile încasate în temeiul vechii legi nefiind afectate, procesul de recalculare privind doar cuantumul pensiei de care va beneficia reclamantul pe viitor, deci prestaţiile viitoare, nefiindu-le afectate drepturile dobândite în baza unei legi.

Având în atenţie acest principiu, statul poate oricând, interveni, pentru viitor, cum a mai făcut-o de altfel şi în trecut, cu ocazia fiecărei recalculări, de care cu siguranţă a beneficiat şi reclamantul.

Prin urmare ,modificările privind cuantumul pensiei nu afectează dreptul  de proprietate,”bunul garantat”, fiind dreptul la pensie, nu cuantumul acesteia”.

Acest document este elaborat de Direcţia Pentru Relaţia cu Parlamentul şi Asistenţă Juridică din M.Ap.N. , condusă de gl. bg. dr.Florin Maciu.

Acesta după o experienţă de 9 ani comandant de subunitate şi ofiţer cu activitatea de personal la un batalion de transmisiuni(1981-1990), odată cu absolvirea  Facultăţii de Drept a avut o carieră ascendentă, ca  jurist, numai la  eşaloanele superioare ale Armatei Române. A fost avansat general de brigadă, completând lotul  format din  eminenţi  jurişti, intendenţi, finanţişti, medici (chirurgi, stomatologi, oftalmologi, etc.) cu care s-a pricopsit armata română, după 1990. Deosebit de semnificativ este faptul că în perioada 2010-2012, atunci când s-a declanşat ofensiva decisivă împotriva  “nesimţiţilor” de pensionari militari, a fost detaşat în funcţia de director adjunct la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Domnul ministrul  Gabriel Oprea  ştie de ce. Pentru faptele sale de arme  a fost decorat  în anul 2004 cu Ordinul naţional “Steaua României, în grad de cavaler”. În acelaşi an, ca o coincidenţă,  a fost decorată cu acelaşi  înalt ordin şi  gl. bg. Maria Lupu, o altă  personalitate militară de excepţie. Aici s-ar impune totuşi o întrebare – de ce nici un comandant de batalion care a acţionat cu deosebit profesionalism în teatrele de operaţii  din Irak sau Afganistan,  făcând  cinste ţării , nu a fost decorat cu acest ordin?

 Documentul elaborat de subordonaţii gl. bg. Maciu Florin este ruşinos pentru M.Ap.N. şi într-o armată normală el ar trebui urmat de demiterea acestuia de urgenţă.

Prin acest document se recunoaşte existenţa unui standard dublu  în relaţia angajator(M.Ap.N.) şi angajat (cadrele militare).  Cadrelor militare - aflate permanent în slujba naţiunii, 24 de ore din 24, singura categorie profesională care era obligată să îşi sacrifice  viaţa atunci când apărarea ţării o cere – au fost obligate să îşi respecte integral  obligaţiile asumate. Orice abatere se sancţiona cu  îndepărtarea din sistemul militar.Pentru angajator situaţia este cu totul alta. Conducerea politică a statului , prin M.Ap.N. ca angajator, poate oricând schimba regulile privind asigurarea dreptului la pensie. Aceasta poate benevol, potrivit acestui document, să mărească pensile, care ulterior pot fi scăzute funcţie de interesele unui grup politic,  aflat întâmplător/ accidental la putere.Prevederea conform căreia statul poate garanta doar pensia militară, nu şi cuantumul acesteia este profund imorală. Aşa cum obligaţiile cadrelor au fost respecate integral, nu benevol, tot aşa şi statul român trebuie să respecte îndatoririle asumate referitoare la cei mai oneşti cetăţeni ai săi.

Prevederea conform căreia  pensia militară este un bun câştigat, doar dacă angajatorul ar fi garantat o despăgubire viitoare sub forma unei compensaţii vitoare lunare , ca o recunoaştere riscurilor profesiei, este hilară. Oare de ce M.Ap.N. nu a făcut un astfel de demers?  Am vrea să ştim cine a împiedicat M.Ap.N.  să acţioneze cu onestitate în favoarea angajaţilor săi. Poate juristul gl. bg. dr. Maciu Florin  ne va lămuri.

Eu ştiu un singur lucru, că în naivitatea şi idealismul meu, la începutul carierei militare când am semnat singurul contract cu M.Ap.N, nici nu m-am gândit la perspectiva pensiei militare. Eram bucuros pentru profesiunea aleasă şi speram că buna mea credinţă va fi recompensată aşa cum se cuvine de către cei din conducerea M.Ap.N .La fel au gândit şi colegii mei. Realitatea, atunci când am părăsit sistemul militar,  s-a dovedit a fi o mare mizerie, în care statul, oricând şi oricum, după opinia subordonaţilor gl. bg. dr. Maciu Florin, îmi poate diminua sau mări aleatoriu un drept care are în spatele lui mulţi ani plini  de împliniri profesionale, dar şi de sacrificii personale.

După anul 2002 conform art.41din Legea 80/1995, modificată prin O.U.G. nr.90/2001 s-au încheiat noi contracte care în esenţă prevedeau:

-         Perioada contractului;

-         Posibilitaea înoirii sau nu a contractului;

-  Pe timpul executării contractului părţile au drepturile şi obligaţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare.

La data respectivă, Legea 164 prevedea:

-         Art. 1- Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru cadrele militare este garantat de stat şi se exercită în condiţiile prezentei legi.

-         Art. 2 -Sistemul pensiilor militare de stat şi asigurărilor sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale acoperă riscurile activităţii militare

-         Art. 4 -În sistemul pensiilor militare de stat şi asigurărilor sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale se acordă următoarele prestaţii:
a) pensii militare de stat;

La rândul ei Legea nr. 80/1995 la art. 11 prevedea :” Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.

A apărut , în urma elaborării în perioada 2010-2012 a  noii legislaţii privind pensiile,o problema foarte gravă pentru  M.Ap.N. De ce nu a respectat   contractele perfect legale  întocmite după 2002 şi cine este responsabil de această situaţie.

Tot Legea 164/2001 la art.1 prevedea că M.Ap.N. “asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat”şi “iniţiază propuneri de acte normative în domeniu”. Foarte interesante prevederile acestui articol. Nimeni nu ne-a lămurit  încă care a fost rolul M.Ap.N. în emiterea Legii 119/ 2010, O.G. nr. 1/2011  şi  Legii nr. 263 /2010. Singurul care ne poate  lămuriri este un alt  jurist, avansat general cu patru stele,  Gabriel Oprea, la vremea respectivă ministrul al apărării naţionale.

Dacă M.Ap.N. recunoaşte prin acest document că nu a acţionat în favoarera cadrelor militare, prin neintroducerea  în textul contractului  a prevederii   referitoare la acordarea unei compensaţii viitoare lunare în urma deschiderii drepturilui  de pensie, acum nu are nici o justificare pentru neintroducerea acestei prevederi în textul contractelor în vigoare şi a celor care vor fi întocmite în viitor. Îi sfătuiesc pe colegii activi să solicite de urgenţă acest lucru,  pentru a evita umilinţele la care noi,  naivii  anilor 1960-2010, am fost supuşi în ultimii  patru ani. Nimeni nu poate avea încredere în bunacredinţă a conducerii M.Ap.N.!

În timp ce subordonaţii  gl, bg.dr. Maciu Florin făceua aceste demersuri în justiţie, Victor Ponta , primul ministru al României, ne asigura că va rezolva cu prioritate problema pensiilor militare. În acelaşi timp Mircea Duşa, ministrul apărării naţionale, asigura pensionarii militari că noul proiectul al legii pensiilor militare va fi discutat de urgenţă în parlament, iar de la  1 ianuarie 2014,  nouă lege va fi pusă în aplicare. Suntem în aprilie 2014, aţi mai auzit ceva despre această lege,  al cărui proiect nici nu se mai ştie unde se află?Minte primul ministru, minte ministrul apărării, mint subordonaţii acestuia!  Noi pensionarii militari cu ce suntem vinovaţi să suportăm aceste mizerii? Cu siguranţă viitorul pe care ni-l pregătesc aceşti domni nu ne va fi favorabil .Tocmai de aceea trebuie să fim uniţi şi să putem reacţiona cu fermitate la încercările acestor conducători nedemni!

Col.(r.) Remus Macovei

  (1) Cetăţenii români care îndeplinesc serviciul militar depun următorul jurământ:
    "Eu, ..., jur credinţă patriei mele, România. Jur să-mi apăr ţara, chiar cu preţul vieţii. Jur să respect Constituţia, legile ţării şi regulamentele militare. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

ART. 9 (Legea 446/30.11.2006