PROIECTUL LEGII SALARIZĂRII UNITARE, aprilie, 2017

PROIECT
1
10.04.2017
LEGE - CADRU
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Dispoziții comune
Art. 1 – Obiectul de reglementare
(1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.
(2) Prezenta lege creează cadrul legislativ pentru:
a. dezvoltarea unui sistem de fundamentare a politicilor salariale în sectorul bugetar şi de supraveghere a aplicării acestora;
b. dezvoltarea unui sistem de distribuire a resurselor bugetare alocate pentru cheltuielile de personal, prin stabilirea salariilor de bază în sectorul bugetar, în vederea promovării performanţei individuale;
c. remunerarea persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică.
(3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.
(4) Prin contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă şi contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială în bani sau în natură care excedează sau contravin prevederilor prezentei legi.
Art. 2 – Domeniul de aplicare
(1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică:
a. personalului din autorităţi şi instituţii publice, respectiv Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţi ale administraţiei publice locale, alte autorităţi publice, autorităţi administrative autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, finanţate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
PROIECT
2
b. personalului din autorităţi şi instituţii publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
c. personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii;
d. persoanelor care sunt conducători ai unor instituţii publice în temeiul unui contract, altul decât contractul individual de muncă;
e. persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică.
(2) Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică Băncii Naţionale a României şi Autorității de Supraveghere Financiară.
(3) Intră în categoria personalului din sectorul bugetar personalul încadrat pe baza contractului individual de muncă, personalul care ocupă funcţii de demnitate publică numite sau alese şi personalul care ocupă funcţii asimilate funcţiilor de demnitate publică, magistrații, precum şi personalul care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special.
Art. 3 – Gestionarea sistemului de salarizare
(1) Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituţiile şi autorităţile publice se asigură de fiecare ordonator de credite.
(2) Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat se asigură de Ministerul Educaţiei Naționale.
(3) Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din unităţile sanitare publice, din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi a autorităţilor administraţiei publice locale se asigură de ordonatorii principali de credite şi de Ministerul Sănătăţii.
(4) Ordonatorii de credite au obligaţia să stabilească salariile de bază/soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază/indemnizaţiile de încadrare/indemnizaţiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură prevăzute de lege, să asigure promovarea personalului în funcţii, grade şi trepte profesionale şi avansarea în gradaţii, în condiţiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu.
Art. 4 – Controlul aplicării legii
Controlul aplicării prevederilor legale privind salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează de către Guvern, prin Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ministerele şi instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi de alte autorităţi publice centrale autonome cu atribuţii în domeniu, potrivit atribuţiilor din domeniul de activitate al acestor autorităţi şi instituţii publice.
PROIECT
3
Art. 5 – Raportul salarial
În sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază/soldă a funcției de bază/salariu al funcției de bază/indemnizație de încadrare/indemnizație lunară este de 1 la 12.
SECŢIUNEA a 2-a
Principiile sistemului de salarizare
Art. 6 – Principii
Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii:
a) principiul legalităţii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forţa legii;
b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție;
c) principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală;
d) principiul importanţei sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor;
e) principiul stimulării personalului din sectorul bugetar, în contextul recunoaşterii şi recompensării performanţelor profesionale obținute, pe baza criteriilor stabilite potrivit legii şi a regulamentelor proprii;
f) principiul ierarhizării, pe verticală cât și pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate;
g) principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurării predictibilității salariale pentru personalul din sectorul bugetar;
h) principiul sustenabilităţii financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, stabilite în condițiile legii.
SECŢIUNEA a 3-a
Definiții
Art. 7 - Termeni
Termenii utilizați în prezenta lege au următoarea semnificație:
a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate astfel cum este stabilită în anexele la prezenta lege;
b) solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, stabilită conform anexelor la prezenta lege;
PROIECT

4
c) indemnizația de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcției, gradului, gradației și vechimii în funcție, prevăzută în anexele la prezenta lege;
d) indemnizația lunară reprezintă suma de bani la care au dreptul persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică sau asimilate acestora, fiind unica formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcției acestora; persoanele care ocupă funcții de demnitate publică nu beneficiază de sporuri permanente, sporuri temporare și/sau de doctorat;
e) salariul funcţiei de bază se compune din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă și este echivalent cu salariul de bază;
f) solda funcţiei de bază se compune din solda de funcţie, solda de grad, gradaţii şi, după caz, solda de comandă și este echivalentă cu salariul de bază;
g) salariul lunar cuprinde salariul de bază sau soldele funcției de bază/salariile funcţiei de bază, ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensaţiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar;
h) solda lunară cuprinde solda funcţiei de bază, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale în bani;
i) funcție similară reprezintă o funcție de același fel din cadrul aceleiași instituții sau autorități publice, care implică aceleași condiții de studii, grad/treaptă profesională, gradație, vechime în specialitate și condiții de muncă.
j) funcția de demnitate publică este acea funcție publică care se ocupă prin mandat obținut direct, prin alegeri organizate, sau indirect, prin numire, în condițiile legii;
k) sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare, în condițiile legii, pentru fiecare categorie de personal;
l) gradația reprezintă salariul de bază corespunzător funcției acordat în raport cu vechimea în muncă, în condițiile prezentei legi;
m) treapta profesională reprezintă nivelul de ierarhizare în cadrul funcţiilor cu studii medii;
n) gradul profesional reprezintă nivelul de ierarhizare în cadrul funcţiilor cu studii superioare şi studii medii, după caz, în condițiile legii;
o) venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de bază, soldele funcției de bază/salariile funcţiei de bază, indemnizaţiile de încadrare, indemnizațiile lunare și, după caz, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele și premiile, precum și alte drepturi în bani şi/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.
SECŢIUNEA a 4-a
Criterii de performanță
Art. 8 – Criterii generale
(1) Ierarhizarea posturilor în vederea stabilirii salariilor de bază, a soldelor funcţiilor de bază sau asalariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, atât
PROIECT
5
între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu, are la bază următoarele criterii generale:
a. cunoştinţe şi experienţă;
b. complexitate, creativitate şi diversitatea activităţilor;
c. judecata şi impactul deciziilor;
d. responsabilitate, coordonare şi supervizare;
e. dialog social şi comunicare;
f. condiţii de muncă;
g. incompatibilităţi şi regimuri speciale.
(2) Criteriile de performanță generale avute în vedere la promovarea în funcție, grade/ trepte profesionale sau avansarea în gradație a personalului plătit din fonduri publice ori în vederea acordării unor premii sunt următoarele:
a. Cunoștințe profesionale și abilități;
b. Calitatea, operativitatea și eficiența activităților desfășurate;
c. Perfecționarea pregătirii profesionale;
d. Capacitatea de a lucra în echipă;
e. Comunicare;
f. Disciplină;
g. Rezistență la stres și adaptabilitate;
h. Capacitatea de asumare a responsabilității;
i. Integritate și etică profesională.
(3) Pentru categoriile de personal plătite din fonduri publice care beneficiază de criterii specifice de performanță reglementate prin statute proprii, se aplică acestea din urmă.
(4) Conținutul criteriilor de performanță specifice domeniului de activitate, precum și procedura de evaluare, se stabilește potrivit reglementărilor aplicabile fiecărei categorii de personal.
CAPITOLUL II – Salarizarea
SECŢIUNEA 1
Sistemul de stabilire a salariilor de bază/ soldelor funcției de bază/salariilor funcţiei de bază, indemnizaţiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare în sectorul bugetar
Art. 9 – Salariile de bază/ soldele funcției de bază/salariile funcţiei de bază, indemnizaţiile de încadrare și indemnizațiile lunare
Salariile de bază, soldele funcției de bază/salariile funcţiei de bază, indemnizaţiile de încadrare și indemnizațiile lunare, sporurile şi alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii precum și pentru funcțiile de demnitate publică sunt prevăzute în anexele nr. I – IX din prezenta lege.
PROIECT
6
Art. 10 - Salariile de bază şi gradaţiile
(1) Salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade/trepte şi gradaţii.
(2) Fiecărei funcții, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund cinci gradații, corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă, cu excepția funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor de conducere pentru care gradația este inclusă în indemnizația lunară/salariul de bază prevăzut pentru aceste funcții în anexele la lege.
(3) Salariile de bază prevăzute în anexele I – VIII din prezenta lege pentru funcţiile de execuţie sunt la gradaţia 0.
(4) Tranşele de vechime în muncă în funcţie de care se acordă cele 5 gradaţii, precum şi procentele corespunzătoare acestora, calculate la salariul de bază avut la data îndeplinirii condiţiilor de trecere în gradaţie și incluse în acesta sunt următoarele:
- gradaţia 1 - de la 3 la 5 ani și se determină prin majorarea salariului de bază prevăzut în anexele la prezenta lege cu procentul de 7,5% , rezultând noul salariu de bază;
- gradaţia 2 - de la 5 la 10 ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 5% , rezultând noul salariu de bază;
- gradaţia 3 - de la 10 la 15 ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 5% , rezultând noul salariu de bază;
- gradaţia 4 - de la 15 la 20 de ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 2,5% , rezultând noul salariu de bază;
- gradaţia 5 - peste 20 de ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 2,5% , rezultând noul salariu de bază.
(5) Gradaţia obţinută se acordă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au împlinit condiţiile de acordare.
Art. 11 – (1) Stabilirea veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 5 şi pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia instituţiilor şi autorităţile publice finanţate integral din venituri proprii se face prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a consiliului general al municipiului Bucureşti, după caz.
(2) Nomenclatorul funcţiilor necesare desfăşurării activităţilor specifice fiecărei instituţii sau autorităţi publice ale administraţiei publice locale, precum şi ierarhia funcţiilor sunt prevăzute în Anexa VIII, Cap. I, lit. A, pct. III şi Cap. II, lit. A, pct.III la prezenta lege.
(3) Nivelul salariilor lunare se stabileşte, în condiţiile prevăzute la alin. (1), fără a depăşi limita maximă a indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar sau, după caz, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a vicepreşedintelui consiliului general al municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraş, municipiu, sectoarele municipiului Bucureşti, primăria generală a Municipiului Bucureşti, cu încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli.
PROIECT
7
(4) Angajarea, promovarea, avansarea în gradaţie a personalului prevăzut la alin. (1) se fac cu respectarea prevederilor prezentei legi, precum şi a celorlalte reglementări specifice funcţionarilor publici şi personalului contractual.
Art. 12 - Modul de stabilire a salariilor de bază, soldelor funcției de bază/salariilor funcţiei de bază, indemnizaţiile de încadrare și indemnizațiile lunare
(1) Salariile de bază, soldele funcției de bază/salariile funcţiei de bază, indemnizaţiile de încadrare și indemnizațiile lunare, se stabilesc potrivit prevederilor prezentei legi și Anexelor I-IX, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile alocate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile cu salariile, în vederea realizării obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite.
(2) Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare și indemnizațiile lunare, se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în Anexele I-VIII la prezenta lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.
Art.13 – Modul de stabilire a indemnizațiilor pentru funcțiile de demnitate publică
(1) Indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică se determină începând cu 1 ianuarie 2018 prin înmulțirea coeficienților din Anexa IX cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.
(2) Perioada în care persoanele prevăzute la alin. (1) au ocupat funcţii de demnitate publică constituie vechime în muncă şi în specialitate.
SECŢIUNEA a 2-a
Alte drepturi salariale
Art. 14 - Drepturi salariale pentru deținerea titlului științific de doctor
(1) Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul.
(2) Personalul didactic de predare care solicită şi obţine gradul didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor ordinului ministrului educaţiei naţionale, nu primeşte sporul pentru titlul ştiinţific de doctor. Cadrele didactice optează în favoarea sporului pentru titlul ştiinţific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I.
Art. 15 - Drepturi salariale pentru activitatea de control financiar preventiv
Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de salariul de bază mai mare cu 5%.
Art. 16 - Drepturi salariale pentru activitatea prestată în proiecte finanţate din fonduri europene
PROIECT
8
(1) Personalul din instituțiile și/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, beneficiază de salarii de bază/solde de funcție/salarii de funcție/indemnizații de încadrare/ indemnizații lunare ale președinților şi vicepreședinților consiliilor județene și primarilor/viceprimarilor, mai mari cu până la 25%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această creștere se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat realizării activităţilor pentru fiecare proiect.
(2) Pentru fiecare proiect contractat în condițiile alin. (1), conducătorul instituţiei/autorității publice nominalizează, prin act administrativ, persoanele care fac parte din echipa de proiect.
(3) Numărul maxim de persoane la nivelul unei instituții sau autorităţi dintre cele prevăzute la alin. (1) care pot fi nominalizate în echipele de proiect este cel stabilit de prevederile contractului/acordului/ordinului de finanţare semnat de către instituţia beneficiară cu autoritatea finanţatoare.
(4) Echipa de proiect din instituţia beneficiară este responsabilă de realizarea activităţilor stabilite a fi efectuate în mod direct în graficul de activităţi aprobat, precum şi a celor care derivă din obligaţiile beneficiarului faţă de autoritatea finanţatoare, conform contractului/acordului/ordinului de finanţare semnat şi în conformitate cu sistemul de management şi control intern aplicabil. Activităţile prestate de către personalul instituţiei sau autorității publice nominalizat în echipele de proiect în cadrul proiectelor finanţate din fondurile prevăzute la alin. (1) vor fi reflectate corespunzător în cuprinsul fişei postului, conform prevederilor legale în vigoare.
(5) Coordonatorul de proiect/managerul de proiect/şeful de proiect semnează fişele de pontaj care atestă timpul efectiv lucrat în cadrul fiecărui proiect, pentru fiecare dintre persoanele nominalizate.
(6) Procentul de până la 25% prevăzut la alin. (1) se acordă de la data semnării contractului/acordului/ordinului de finanţare de către părţile contractante, respectiv instituţia beneficiară şi autoritatea finanţatoare, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi. Acesta se acordă numai pe perioada de implementare a proiectului, astfel cum a fost stabilită în contractul/acordul/ordinul de finanţare semnat, pe răspunderea ordonatorului de credite în cadrul căruia este organizată echipa de proiect.
(7) Prevederile prezentului articol nu sunt aplicabile demnitarilor, cu excepţia funcţiilor de președinte şi vicepreședinte consiliu județean și primar şi viceprimar, şi personalului care beneficiază de prevederile Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) Cheltuielile cu salariile de bază/soldele de funcție/salarii de funcție/indemnizații de încadrare/ indemnizații lunare ale personalului din echipele de proiect, inclusiv contribuţiile salariale suportate de către angajat şi angajator, pot fi rambursate de către autoritatea finanţatoare, în conformitate cu regulile de eligibilitate și procedurile de rambursare aplicabile, precum şi cu procentul de cofinanţare stabilit în contractul/acordul/ordinul de finanţare semnat cu autoritatea finanţatoare. Pentru
PROIECT
9
persoanele implicate în mai multe echipe de proiecte, rambursarea cheltuielilor se face pentru fiecare proiect în parte, proporţional cu timpul efectiv realizat, conform fişei de pontaj.
(9) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cadrul instituțiilor și/sau autorităţilor publice poate fi încadrat personal cu contract individual de muncă pe durată determinată, pe posturi în afara organigramei, cu aprobarea ordonatorului de credite. Angajarea se face cu unicul scop de a desfășura numai activități în cadrul proiectelor finanțate în condițiile alin. (1), conform prevederilor contractului de finanțare semnat de către instituţia beneficiară cu autoritatea finanţatoare. Salarizarea se va face la nivelul de salarizare aplicabil pentru funcţiile similare în instituţia/autoritatea publică unde se desfăşoară activitatea, cu suportarea integrală a drepturilor salariale, a taxelor, impozitelor și a contribuțiilor sociale aferente din bugetul proiectului finanțat din fonduri europene, dacă aceste cheltuieli sunt considerate cheltuieli eligibile de către autoritatea finanţatoare.
(10) Conducătorul instituţiei/autorității publice are obligaţia de a asigura respectarea condiţiilor şi limitelor stabilite prin prevederile prezentei legi la nivelul tuturor echipelor de proiect organizate în cadrul instituţiei/autorității publice pe care o conduce.
Art. 17 - Drepturi salariale pentru gestionarea de proiecte finanţate din fonduri europene
Personalul prevăzut la art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata desfăşurării activităţii în acest domeniu, beneficiază de salariul de bază/solda de funcție/salariul de functie/indemnizația de încadrare mai mari cu până la 25 %.
Art. 18 - Indemnizaţie de hrană
(1) Ordonatorii de credite acordă indemnizaţii de hrană anuale la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată, cu excepţia personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată.
(2) Indemnizaţiile de hrană anuale prevăzute la alin. (1) se acordă cu încadrarea în prevederile alin. (1) al art. 25 din prezenta lege.
Art. 19 - Salariul de bază pentru funcţiile de conducere
(1) Salariul de bază pentru funcţiile de conducere se stabileşte la încadrarea în funcţie, de către conducătorul instituţiei publice, în raport cu complexitatea activităţii desfăşurate în cadrul acesteia.
(2) În salariul de bază pentru funcţiile de conducere atât la gradul I, cât şi la gradul II este inclusă gradaţia aferentă tranşei de vechime în muncă, la nivel maxim.
SECŢIUNEA a 3-a
Sporuri
PROIECT
10
Art. 20 – Sporul pentru munca de noapte
(1) Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază/solda de funcție/salariul funcție/indemnizaţia de încadrare, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
(2) Sporul de noapte nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor prevăzute la art.25.
Art. 21 – Sporul pentru munca suplimentară
(1) Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
(2) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi compensată în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.
(3) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celealte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi compensată în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază/solda de funcție/ salariul de funcție/indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.
(4) Plata muncii în condițiile alin. (2) și (3) se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic în scris, fără a se depăşi 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor, potrivit legii.
(5) La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depăşirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.
(6) Prevederile prezentului articol nu se aplică persoanelor salarizate prin plata cu ora, prin cumul de funcţii în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice sau persoanelor angajate cu timp parțial.
Art. 22 – Sporul pentru persoanele cu handicap
Pentru activitatea desfăşurată de persoanele cu handicap vizual grav şi accentuat, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază/solda de funcție/ salariul de funcție/indemnizația de încadrare.
PROIECT
11
Art. 23– Sporul pentru condiții de muncă
Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexele nr. I - VIII, precum şi condiţiile de acordare a acestuia, se stabilesc prin Regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv administraţie, sănătate și asistență socială, învăţământ, justiţie, cultură, diplomaţie, de către instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi de către autorităţile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, fiecăreia dintre instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională sau autorităţile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi al Ministerului Finanţelor Publice şi cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.
Art. 24 – Sporuri și drepturi salariale specifice
Limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi alte elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate sunt prevăzute în prezenta lege și în anexele nr. I – VIII la prezenta lege.
Art. 25 – Limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor și a altor drepturi
(1) Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază, a salariilor funcțiilor de bază sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare, după caz.
(2) Începând cu anul 2018, la stabilirea limitei de sporuri prevăzută de alin. (1), se includ şi drepturile prevăzute în Anexa II , Capitolul II, art. 2 alin. (1) şi art. 3 din prezenta lege.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică personalului trimis în misiune în străinătate.
Art. 26 – Premii și prime
(1) Ordonatorii de credite pot acorda premii de excelență lunare pentru personalul care a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiilor sau autorităților publice, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile în bani aferente personalului prevăzut în statul de funcţii, sub condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget.
(2) Premiile de excelență se pot acorda în cursul anului personalului care a realizat sau a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiei/autorității publice sau a sistemului din care fac parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport de complexitatea sarcinilor, ținându-se seama de evaluarea criteriilor prevăzute la art. 8 alin. (2) din prezenta lege. Sumele neutilizate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar.
PROIECT
12
(3) Premiile de excelență individuale lunare nu pot depăși două salarii de bază minim brute pe țară garatate în plată și se stabilesc de către ordonatorii de credite în limita sumelor aprobate în buget cu această destinaţie, în condiţiile legii, avându-se în vedere elementele prevăzute la alin. (2), cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, cu consultarea reprezentanţilor salariaţilor, acolo unde nu sunt constituite astfel de organizaţii sindicale.
(4) Ordonatorii de credite acordă prime de vacanță anuale, sub formă de vouchere de vacanţă prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Începând cu 1 ianuarie 2018, valoarea anuală a voucherelor de vacantă (prime de vacanță) este la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă lunar proporţional cu timpul efectiv lucrat în cursul anului calendaristic.
Capitolul III
Alte dispoziții
Art. 27 – Salarizarea în caz de suspendare a raportului de muncă sau de serviciu
(1) Personalul care s-a aflat în concediu plătit pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 7 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi personalul ale cărui raporturi de muncă sau raporturi de serviciu au fost suspendate din alte cauze, potrivit legii, la reluarea activităţii îşi păstrează gradul sau treapta profesională în care a fost încadrat anterior suspendării şi beneficiază de salariul de bază/salariul funcției de bază/solda funcției de bază/indemnizația de încadrare aferente gradului sau treptei profesionale prevăzut în anexele la prezenta lege.
(2) Pentru personalul prevăzut la alin. (1), gradaţia se stabileşte luând în considerare şi perioadele care, conform legilor speciale aplicabile, constituie vechime în muncă ce se are în vedere la stabilirea drepturilor salariale.
Art. 28 - Stabilirea salarizării pentru funcții specifice
(1) Autorităţile, instituţiile publice şi celelalte unităţi bugetare pot include în statele de funcţii şi unele funcţii specifice altor domenii de activitate bugetară, prevăzute în anexele la prezenta lege, care se dovedesc a fi necesare desfăşurării activităţii.
(2) Salariile de bază ale personalului încadrat în funcţii specifice, care nu sunt prevăzute în prezenta lege, se stabilesc de ordonatorii principali de credite cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, al Ministerului Finanţelor Publice, şi al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru funcţionarii publici, prin asimilare cu funcţiile şi salariile de bază prevăzute în anexele la prezenta lege şi aplicabile categoriei de personal respective.
Art. 29 – Cumulul de funcții pentru unele funcții specifice
(1) În cazuri excepţionale, posturile vacante şi temporar vacante aferente funcţiilor didactice de predare, funcţiilor de specialitate medico-sanitară şi asistenţă socială şi funcţiilor de
PROIECT
13
specialitate artistică pot fi ocupate şi prin cumul de funcţii de personal angajat, cu respectarea prevederilor legale privind cumulul de funcţii şi a celor referitoare la ocuparea posturilor vacante, în condiţiile prevăzute la alin. (2).
(2) Posturile vacante şi temporar vacante aferente funcţiilor didactice de predare, funcţiilor de specialitate medico-sanitară şi asistenţă socială şi funcţiilor de specialitate artistică, care nu au putut fi ocupate prin concurs, pot fi ocupate prin cumul şi de către persoane din aceeaşi unitate şi numai în condiţiile în care programul funcţiei cumulate nu se suprapune celui corespunzător funcţiei de bază. În astfel de situaţii nu sunt aplicabile prevederile art. 16 din prezenta lege.
Art. 30 - Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii de conducere
(1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii de conducere se realizează prin numirea temporară a unei persoane angajate care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei de conducere şi care nu a fost sancţionată disciplinar, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.
(2) În mod excepţional, perioada prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită cu maximum 6 luni, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.
(3) În perioadele prevăzută la alin. (1) şi (2), persoana beneficiază de drepturile salariale aferente funcţiei de conducere respective.
Art. 31 – Încadrarea și promovarea unor categorii de personal
(1) Pentru personalul contractual sau alte categorii de personal care nu beneficiază de statute speciale, ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen, pe baza regulamentului-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) Încadrarea şi promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale, se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative al ordonatorului principal de credite, după caz.
(3) În situaţia în care promovarea personalului contractual sau a altor categorii de personal bugetar în funcţie, grad sau treaptă profesională, nu este reglementată prin statute proprii, promovarea se face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcţii.
(4) În situaţia în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcţii, grade sau trepte profesionale, se va face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acestea sunt încadrate într-unul de nivel imediat superior.
(5) Promovarea în funcții, în grade sau trepte profesionale imediat superioare se realizează pe baza criteriilor stabilite prin regulament-cadru, ce se aprobă prin hotărâre a Guvernului, dacă nu este reglementată altfel prin statute sau alte acte normative specifice.
(6) Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în funcţie de performanţele profesionale individuale, apreciate cu calificativul "foarte bine", cel puţin de două ori în ultimii 3 ani de activitate, de către comisia desemnată prin dispoziţie a ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte sindicatele sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor.
PROIECT
14
(7) Activitatea profesională se apreciază anual, ca urmare a evaluării performanţelor profesionale individuale, de către conducătorul instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic, prin acordare de calificative: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" şi "nesatisfăcător", dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.
Art. 32 - Transferul
(1) Ocuparea unui post vacant sau temporar vacant în sistemul bugetar se poate face și prin transfer, dacă se realizează de pe un post din sistemul bugetar, similar sau echivalent.
(2) Transferul poate avea loc după cum urmează:
a) în interesul serviciului, numai cu acordul scris al persoanei care se transferă;
b) la cererea persoanei, în urma aprobării cererii de transfer de către conducătorul autorității sau instituției publice la care se solicită transferul și de la care se transferă.
(3) Prevederile din actele normative specifice domeniului de activitate referitoare la transfer rămân în vigoare.
(4) Ordonatorul de credite, în raport cu cerinţele postului, stabileşte criterii de selecţie proprii de transfer în completarea celor prevăzute la alin. (1) şi alin. (2), cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, cu consultarea reprezentanţilor salariaţilor, acolo unde nu sunt astfel de organizaţii sindicale.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale și tranzitorii
Art. 33 – Detaşare şi delegare
Prevederile din actele normative referitoare la detaşare, delegare, acordarea concediilor, cheltuieli de transport, cheltuieli cu cazarea şi locuinţa rămân în vigoare.
Art. 34 – Caracterul drepturilor salariale
Sumele reprezentând drepturile salariale prevăzute de prezenta lege sunt lunare, în formă brută și supuse impozitării, potrivit legislației în vigoare.
Art. 35 – Reîncadrarea personalului
La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului se face pe funcţii, grade/trepte profesionale și gradația corespunzătoare vechimii în muncă/vechimii în specialitate avute, cu stabilirea salariilor de bază/ soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază, indemnizaţiilor lunare de încadrare potrivit art. 38 din prezenta lege.
Art. 36 – Soluționarea contestațiilor
(1) Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază/soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, a sporurilor, a creșterilor salariale, premiilor şi a altor drepturi care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite.
PROIECT
15
(2) Contestaţia poate fi depusă în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.
(3) Ordonatorii de credite vor soluţiona contestaţiile în termen de 30 de zile lucrătoare.
(4) Împotriva modului de soluționare a contestației persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării soluţionării contestaţiei.
Art. 37 – Aplicarea legii
(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu 1 iulie 2017.
(2) Începând cu data de 1 iulie 2017:
a. se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna martie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;
b. prin excepţie de la lit.a, se acordă următoarele creșteri salariale:
- soldele de funcție ale personalului militar, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017;
- salariile de funcție ale polițiștilor, se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017;
c. prin excepţie de la lit.a, salariile de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare se stabilesc conform prevederilor prezentei legi. De aceste prevederi beneficiază și personalul care ocupă funcții de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităților publice locale, respectiv primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene și ai consiliului general al municipiului București.
(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:
a) salariile de bază de care beneficiază funcţiile de medici şi asistenţi medicali prevăzute în Anexa II, Capitolul I, pct. 2 la prezenta lege, se stabilesc la nivelul celor prevăzute pentru anul 2022;
b) salariile de bază de care beneficiază personalul didactic din învățământ, se majorează cu 50% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017;
c) salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție/indemnizaţiile de încadrare, ale personalului salarizat potrivit prezentei legi, cu excepția celui prevăzut la literele a) și b), se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017;
PROIECT
16
d) indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică prevăzute în Anexa IX la prezenta lege se stabilesc pe baza coeficienților și a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.
(4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție /indemnizaţiilor de încadrare, reprezentând ¼ din diferența dintre salariul prevăzută de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018. Data de aplicare a creșterii respective va fi stabilită prin legea anuală a bugetului de stat.
(5) În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază/soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază/indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele la prezenta lege pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor se acordă cele prevăzute pentru anul 2022.
(6) Începând cu 1 ianuarie 2018, cuantumul sporurilor, majorărilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, premiilor şi celorlalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute de prezenta lege, se determină utilizând salariul de bază/ solda de funcție/salariul de funcție /indemnizaţia de încadrare stabilite conform alin. (2) lit.b şi c, alin. (3) și alin. (4).
(7) Salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare se rotunjesc din leu în leu în favoarea salariatului.
Art. 38 – Aplicarea tranzitorie
(1) Până la aplicarea integrală a prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru
personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare stabilit potrivit art. 37 din prezenta lege.
(2) În situaţia în care nu există funcţie similară în plată, nivelul de salarizare pentru
personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel se stabileşte prin reconstrucţie salarială, pornind de la luna decembrie 2009, cu aplicarea succesivă a actelor normative ulterioare şi aplicarea prevederilor alin. (2) al art. 37 din prezenta lege.
Art. 39 – Indemnizațiile consilierilor locali și consilierilor județeni
Prin derogare de la prevederile art. 34 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 iulie 2017 - 31 decembrie 2021, indemnizația maximă lunară de care beneficiază consilierii locali pentru participarea la numărul maxim de ședințe este de 10% din indemnizaţia lunară a primarului, preşedintelui consiliului judeţean sau primarului general al municipiului Bucureşti, după caz.
Art. 40 – Suma lunară forfetară
În perioada 1 iulie 2017 - 31 decembrie 2021, prin derogare de la prevederile art.38 alin.(1) din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, suma lunară forfetară acordată deputaților și senatorilor, se stabilește la nivelul unei indemnizații brute a deputatului, respectiv a senatorului.
PROIECT
17
Art. 41 - Pensiile de serviciu
Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, se suspendă temporar actualizarea în funcție de majorarea salariilor a pensiilor de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari reglementată de alin. (5) al art. 731 din Legea nr. 215/2015, ale membrilor Corpului diplomatic şi consular al României reglementată de alin. (5) al art. 6 din Legea nr. 216/2015, ale judecătorilor şi procurorilor reglementată de alin. (5) al art. 85 din Legea nr. 303/2004, ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare reglementată de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, precum şi actualizarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă de care beneficiază deputaţii şi senatorii, prevăzută la art. 49 alin. (6) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată.
Art. 42 - Echivalarea unor studii
În baza art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, salarizarea absolvenţilor ciclului I şi/sau II (Bologna) se face la nivelul absolvenţilor cu studii superioare de lungă durată (S).
Art. 43 – Răspunderea aplicării legii
Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi privind stabilirea salariilor de bază sau, după caz, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, a sporurilor, creșterilor și a celorlalte drepturi salariale, precum şi acordarea de drepturi fără respectarea prevederilor acesteia atrag, după caz, răspunderea disciplinară, patrimonială sau penală a persoanelor vinovate, potrivit legii.
Art. 44 – Abrogarea unor dispoziții
La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
a) art. 12 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 11 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
b) alin. 2 – 5 ale art. 18 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1998 privind Institutul European din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40din 30 ianuarie 1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 207/1998, cu modificările şi completările ulterioare
c) prevederile referitoare la acordarea tichetelor de masă salariaţilor din sectorul bugetar prevăzute de art. 1 din Legea 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă
d) alin. 3 al art. 30 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare
e) art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 15 noiembrie 2002, aprobată prin Legea nr. 101/2003, cu modificările şi completările ulterioare
PROIECT
18
f) alin. 3 al art. 10 din Legea nr. 274/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Român pentru Adopţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 17 februarie 2010
g) lit. f a art. 36 din Legea nr. 293/2004 privind statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 22 septembrie 2009, cu modificările ulterioare
h) art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 25 ianuarie 2011, cu modificările ulterioare
i) alin. 2 al art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 1522/2006 privind aprobarea structurii organizatorice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Agenţiei Naţionale Anti-Doping, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 19 ianuarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare
j) art. 23 din Legea nr. 435/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului care îşi desfăşoară activitatea în sistemul sanitar-veterinar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 980 din 7 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare
n) alin. 11 al art. 16 din Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale din România, nr. 226/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 11 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare
k) Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;
l) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.70/2014 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar şi sistemului public de asistenţă socială în anul 2015;
m) art.1-13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată prin modificări și completări prin Legea nr.71/2015;
n) alin.(2) al art.8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice;
ş) Ordonanța de urgență a Guvernului nr.27/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare;
o) art.III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2015 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice;
p) art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.32 /2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere;
r) Legea nr. 185/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2014 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar şi sistemului public de asistenţă socială în anul 2015;
PROIECT
19
s) Ordonanţa Guvernului nr.14/2015 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice;
ş) art.I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.35/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe;
t) alin. (10) al art. 101 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
ţ) art. 1- art. 7, art. 8 alin. (2) - (6), art.9, art. 10 alin. (1) si (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare;
u) Art. I din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale
v) Art. I și Art. II din Legea nr. 193/2016 pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare
w) Legea nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
x) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate
z) Capitolul I din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare
aa) art. 1 din Ordonanta de Urgentă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative
bb)art. 1 – art. 5, art. 17, art. 20 alin. (2), art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative
cc) Art. 13 alin. (1), lit. k) şi art. 18 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările şi completările ulterioare
PROIECT
20
dd) Art. 7 alin. (3) din Legea nr. 160/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007 şi Legii gazelor nr. 351/2004
ee) orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
Art. 45 – Anexele
Anexele nr. I - IX fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. 46 – Intrarea în vigoare
Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 iulie 2017.
1
EXPUNERE DE MOTIVE
Secţiunea 1
Titlul actului normativ
Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ
Descrierea situaţiei actuale:
În prezent, salarizarea personalului plătit din fonduri publice se face potrivit prevederilor Legii-cadru nr.284/2010 şi ale legilor speciale anuale de aplicare a acesteia.
În practică, deși există cadrul legislativ, acesta nu poate fi aplicat integral din cauza constrângerilor financiare. Astfel, chiar de la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, salariile personalului bugetar nu au putut fi stabilite prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, conform prevederilor acesteia, astfel încât s-au păstrat salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru, menţinându-se, totodată, şi dezechilibrele existente.
De asemenea, sporurile şi indemnizaţiile se acordă în continuare în cuantumul existent la nivelul lunii decembrie 2009, cu unele excepţii.
În funcție de conjunctura macro-economică și de contextul politic de moment, salariile au fost majorate, ”înghețate” sau reduse, în ansamblu sau numai pentru anumite categorii de personal sau sectoare, ceea ce a făcut ca în sistemul public de salarizare să apară o serie de disfuncționalități, cum ar fi:
• niveluri diferite de salarizare pentru persoane exercitând aceeași funcție și aceleași atribuții, în cadrul aceleiași instituții ori în instituții de acelaşi fel din cadrul unui sector;
• salarii egale pentru persoane exercitând aceeași funcție și aceleași atribuții, dar cu vechime în muncă diferită;
• salarii mai mici pentru persoane angajate pe funcţii necesitând studii superioare, decât ale unor persoane angajate pe funcţii necesitând studii medii;
• salarii mici existente la baza piramidei salariale;
• salarii nemulţumitoare pentru personalul medical, pentru personalul din educaţie, cultură, personalul militar.
În anul 2016, au fost eliminate o parte din inechităţile salariale existente la nivelul aceleiaşi instituţii/autorităţi publice, unităţi, precum şi o parte din disfuncţionalităţile salariale la nivelul familiilor ocupaţionale sănătate şi învăţământ, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prin Ordonaţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative
2
şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale.
Totodată, prin Legea nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, au fost rezolvate unele disfuncţionalităţi salariale, dar au fost create altele noi.
De asemenea, prin majorările salariale acordate începând cu data de 1 februarie 2017, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, s-au creat inechităţi salariale în ceea ce priveşte personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene şi personalul din subordine.
Tot prin acest act normativ s-au creat diferenţe salariale între actori şi personalul de conducere din cadrul familiei ocupaţionale cultură, în sensul că salariile pentru funcţiile de conducere au devenit inferioare salariilor personalului din subordine.
Consecința directă a acestor situații este aceea că autoritățile și instituțiile publice centrale și locale sunt chemate în judecată într-un număr semnificativ de procese aflate pe rolul instanțelor de judecată din întreaga țară, având ca obiect eliminarea discrepanțelor rezultate din neaplicarea în integralitate a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 şi sunt deja pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive în favoarea salariaţilor.
Un număr însemnat de procese a fost generat şi de Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^1) - (1^4) din O.U.G. nr. 57/2015, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 6.415/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^2) din O.U.G. nr. 57/2015.
Având în vedere aspectele sus-menționate, precum și multitudinea de solicitări din partea reprezentanților instituțiilor și autorităților publice, a organizaţiilor sindicale, precum și din partea societăţii civile, se impune adoptarea de urgență a prezentului proiect de lege pentru a elimina disfunctionalităţile salariale existente.
11. Proiectul de act normativ transpune legislaţia comunitară sau creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia.
2. Schimbări preconizate La elaborarea Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, s-au avut în vedere următoarele aspecte :
• Eliminarea disfuncţionalităţilor salariale existente în sistemul public de salarizare;
• Creşterea salariilor de bază mici cu un procent mai mare faţă de celelalte salarii de bază din grila de salarizare, astfel încât raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar se reduce la 1 la 12, faţă de 1 la 15 cât este în prezent. Prin această măsură, salariile de bază aflate la baza piramidei salariale vor înregistra o creştere accentuată , în jur de 100%, această creştere fiind din ce în ce mai mică pentru salariile aflate în partea superioară a piramidei salariale;
• Creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018,
3
(medici şi asistente medicale) astfel încât medicul UPU să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro pe lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună;
• Creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul din educaţie, această creştere fiind cuprinsă între 90% -150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% - 125% pentru învăţământul universitar;
• Creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază pentru personalul artistic din familia ocupaţională “Cultură“;
• Creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în special pentru funcţiile cu nivel mai mic de salarizare;
• Stabilirea salariilor de bază ca valori nominale în lei pentru anul 2022, eliminarea coeficienţilor de ierarhizare și a valorii de referință utilizate în prezent conform Legii-cadru nr.284/2010;
• Stabilirea salariilor de bază, a soldelor funcției de bază/salariilor funcţiei de bază, indemnizaţiilor de încadrare, începând cu anul 2023, prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în Anexele I-VIII la lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la acea dată;
• Stabilirea aceluiaşi nivel de salarizare pentru funcţiile comune existente în cadrul familiilor ocupaţionale;
• Stimularea performanţei profesionale, prin majorarea procentului de acordare a premiilor lunare de la 2% din cheltuielile cu salariile, cum a fost prevăzut în Legea-cadru nr. 284/2010, la 5% din cheltuielile cu salariile, pentru persoanele care obţin rezultate deosebite în activitatea desfăşurată în cadrul instituţiei;
• Acordarea primei de vacanţă anuale, sub formă de vouchere de vacanţă, la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată;
• Acordarea indemnizaţiei de hrană anuală la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Această măsură nu se va aplica personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată.
• Reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a consiliului general al municipiului Bucureşti, fără a depăşi limita maximă a indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a vicepreşedintelui consiliului general al municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare;
• Reglementarea modalităţii de remunerare a personalului care deţine titlul ştiinţific de doctor prin acordarea unei indemnizaţii lunare pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul;
• Încadrarea sumei sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor în procentul de 30% din suma salariilor de bază, pe total buget pentru fiecare ordonator de
4
credite;
• Sunt definiţi mai mulţi termeni, cum ar fi salariul de bază, salariul lunar, venitul salarial, prin care se urmăreşte eliminarea neclarităţilor existente în prezent;
• Salariile de bază pentru fiecare funcţie sunt stabilite, pe categorii de personal, în raport de clase, de studii, grade/trepte profesionale şi gradaţii;
• Promovarea în grade/trepte profesionale se face de regulă pe un post vacant, din 3 în 3 ani, sau conform unor reglementări din statutele proprii;
• Avansarea în gradaţii se va face din 5 în 5 ani, prin majorarea salariului de bază avut cu procente cuprinse între 2,5 şi 7,5%;
• Reglementarea ocupării prin transfer a unui post vacant sau temporar vacant, şi de către celelalte categorii de personal bugetar, nu numai de funcţionarii publici, aşa cum prevede actualul sistem.
Aplicarea etapizată a legii în următorii ani:
Prevederile legii se aplică etapizat, începând cu 1 iulie 2017, prin acordarea de majorări salariale în anii 2017 -2021, prin acordarea în anul 2022 a salariilor de bază nominale prevăzute în anexele la lege, iar începând cu anul 2023 salariile de bază se vor stabili prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele la lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la acea dată.
Cuantumul sporurilor, majorărilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute în anexele la lege, se determină utilizând salariul de bază/ solda de funcție/salariul de funcție /indemnizaţia de încadrare stabilite conform celor de mai sus.
3. Alte informaţii
Nu este cazul
Secţiunea a 3-a
Impactul socio-economic al proiectului de act normativ
1. Impact macro-economic
Creşterea puterii de cumpărare şi a consumului
11 Impactul asupra mediului concurenţial şi domeniul ajutoarelor de stat
Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.
2. Impact asupra mediului de afaceri
Nu este cazul.
3. Impact social
Atragerea personalului în sectorul bugetar şi stoparea migraţiei în străinătate a unor categorii de personal bugetar
4. Impact asupra mediului
Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.
5. Alte informaţii
Secţiunea a 4-a
5
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat,
atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung
(pe 5 ani)
- în mii lei (RON) -
Indicatori
Anul curent
Următorii patru ani
Media pe patru ani
1
2
3
4
5
6
7
1. Modificări ale veniturilor bugetare, în plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
i. impozit pe profit
ii. impozit pe venit
iii. TVA
b) bugete locale
i. impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
i. contribuţii de asigurări
pentru anul curent nu exista impact financiar asupra bugetului general consolidat al statului
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, în plus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
i. cheltuieli de personal
ii. bunuri şi servicii
iii. asistenţă socială
b) bugete locale:
i. cheltuieli de personal
ii. bunuri şi servicii
iii. asistenţă socială
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
i. cheltuieli de personal
ii. bunuri şi servicii
3. Impact financiar, plus/minus, din care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare
6
6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare
Alte informaţii
Secţiunea a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;
Se abrogă Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi toate actele normative referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice care contravin dispoziţiilor proiectului de act normativ
b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii.
2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în materie cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare
Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.
3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare
Nu este cazul.
4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.
5. Alte acte normative şi sau documente internaţionale din care decurg angajamente
Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.
6. Alte informaţii
Nu este cazul.
Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţiile neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate
2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea precum şi a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ
Au fost consultate toate confederaţiile sindicale, federeţiile sindicale şi sindicatele care reprezintă personalul plătit din fonduri publice, pe familii ocupaţionale
3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care proiectul de act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative.
Au fost consultate autorităţile administraţiei publice locale
4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente
Au fost consultate toate ministerele.
5. Informaţii privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi
Proiectul va fi avizat de Consiliul Legislativ.
6. Alte informaţii
Nu este cazul.
7
Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea
şi implementarea proiectului de act normativ
1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ
Proiectul de act normativ a fost elaborat cu aplicarea prevederilor Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică
2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Alte informaţii
Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei publice centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente
.Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Alte informaţii
Nu este cazul.
Faţă de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Iniţiator,
LIVIU DRAGNEA – deputat PSD
3 3
Anexa nr. I - FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE „ÎNVĂŢĂMÂNT”
Capitolul III lit. E – Reglementări specifice personalului clerical,
care îşi desfăşoară activitatea în ţară, în cadrul cultelor religioase
din România, recunoscute potrivit legii
Art. 1. – (1) Statul român sprijină cultele, recunoscute potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată, la cererea acestora, pentru salarizarea personalului clerical.
(2) Personalul clerical care beneficiază de prevederile prezentei legi îşi păstrează statutul de angajat al cultului religios recunoscut.
SECŢIUNEA 1
Sprijinul statului pentru salarizarea personalului clerical
Art. 2. – (1) Sprijinul statului pentru salarizarea personalului clerical care îşi desfăşoară activitatea în ţară, în cadrul cultelor din România, recunoscute potrivit legii, se stabileşte după cum urmează:
a) personalul din conducerea cultelor asimilat celui încadrat pe funcţii de demnitate publică beneficiază de o indemnizaţie lunară, în cuantum de 65% din indemnizațiile stabilite potrivit legii pentru funcțiile de demnitate publică, conform asimilărilor. Indemnizaţia lunară este unica formă de remunerare pentru personalul respectiv şi reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor, care se determină în raport cu venitul salarial;
b) personalul din conducerea cultelor, altul decât cel prevăzut la lit. a), beneficiază de sprijin lunar la salarizare, potrivit funcţiilor pe care le ocupă, la nivelul salariilor de bază stabilite potrivit legii pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar de stat, conform asimilărilor;
c) personalul clerical care îşi desfăşoară activitatea în unităţile de cult beneficiază de sprijin lunar la salarizare în cuantum de 65% din salariile de bază stabilite potrivit legii pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar de stat, potrivit nivelului de studii, gradului profesional obţinut şi vechimii în activitatea clericală deţinută în cadrul cultelor din România, conform asimilărilor.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. c), personalul clerical care îşi desfăşoară activitatea în unităţile de cult cu venituri reduse poate beneficia de un sprijin lunar la salarizare în cuantum de 80% din salariile de bază stabilite potrivit legii pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar de stat, potrivit nivelului de studii, gradului profesional obţinut şi vechimii în activitatea clericală deţinută în cadrul cultelor din România, conform asimilărilor.
(3) Criteriile în baza cărora unităţile de cult sunt considerate ca fiind cu venituri reduse, potrivit alin. (2), se stabilesc prin ordin al secretarului de stat pentru culte.
(4) Personalul clerical poate beneficia de prevederile alin. (2) în procent de 30% din totalul posturilor clericale, pentru care se alocă sprijin la salarizare de la bugetul de stat.
(5) Numărul de posturi stabilite potrivit alin. (4) va fi repartizat pe culte, în raport cu numărul credincioşilor, conform ultimului recensământ, şi cu nevoile reale.
(6) Unităţile centrale de cult, în baza numărului de posturi comunicat anual, transmit Secretariatului de Stat pentru Culte propuneri motivate cuprinzând nominalizarea unităţilor de cult pentru al căror personal clerical se doreşte acordarea sprijinului lunar prevăzut la alin. (2) şi care întrunesc condiţiile şi criteriile prevăzute la alin. (2) şi (3).
(7) Listele unităţilor de cult al căror personal clerical beneficiază de sprijin lunar în condiţiile alin. (2), precum şi modificarea acestora se stabilesc la propunerea unităţilor centrale de cult şi se aprobă anual prin ordin al secretarului de stat pentru culte.
(8) Nu beneficiază de prevederile alin. (2) personalul clerical de la unităţile de cult care obţin venituri din închirierea, arendarea şi concesionarea proprietăţilor.
3 4
SECŢIUNEA a 2-a
Alte drepturi ale personalului clerical
Art. 3. – Condiţiile de ocupare a gradelor profesionale ale personalului clerical prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. c) din prezenta anexă se aprobă de Secretariatul de Stat pentru Culte, la propunerea cultelor recunoscute.
Art. 4. – De la bugetul de stat se asigură, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, numai drepturile stabilite în condiţiile prevăzute la art. 2 din prezenta anexă, inclusiv toate contribuţiile stabilite prin lege.
Art. 5. – (1) Pentru sprijinirea aşezămintelor religioase româneşti din afara graniţelor, care desfăşoară activităţi deosebite în vederea menţinerii identităţii lingvistice, culturale şi religioase a românilor din afara graniţelor, se alocă de la bugetul de stat, prin unitatea centrală de cult din România, o sumă reprezentând echivalentul în lei a 200.000 de euro lunar.
(2) Suma prevăzută la alin. (1) se alocă unităţilor centrale ale cultelor recunoscute de către Secretariatul de Stat pentru Culte, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
(3) Destinaţiile sumei prevăzute la alin. (1) se stabilesc de unităţile centrale ale cultelor recunoscute, împreună cu conducerile unităţilor de cult din afara graniţelor, suma urmând a fi utilizată pentru completarea salariilor personalului clerical al respectivelor unităţi, inclusiv pentru plata tuturor contribuţiilor prevăzute de lege. Obligaţia de a justifica modul de utilizare a acestei sume revine unităţii centrale de cult din România, prin prezentarea la Secretariatul de Stat pentru Culte a documentelor prevăzute de normele legale în vigoare.
(4) Suma prevăzută la alin. (1), respectiv echivalentul în lei al acesteia, poate fi modificată anual prin legea bugetului de stat.
Art. 6. – Drepturile stabilite potrivit dispoziţiilor legale în vigoare se acordă în continuare personalului angajat în cadrul cultelor religioase din România, potrivit legii, pentru care nu sunt aplicabile prevederile prezentei legi.
Art. 7. – (1) Modul de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat, potrivit prezentei legi, este supus controlului Secretariatului General al Guvernului, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, şi altor organe abilitate de lege.
(2) Numărul de posturi pentru personalul clerical se poate majora anual prin legea bugetului de stat.
SECŢIUNEA a 3-a
Sprijinul statului pentru salarizarea personalului neclerical al cultelor recunoscute
Art. 8. – (1) Unităţile aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, precum şi unităţile şi instituţiile de învăţământ teologic autorizate şi acreditate potrivit legii, aflate în subordinea acestora şi neintegrate în învăţământul de stat, primesc de la bugetul de stat şi de la bugetele locale un sprijin sub formă de contribuţii, care va asigura completarea drepturilor salariale neacoperite din fondurile proprii ale unităţilor de cult centrale şi locale respective.
(2) Unităţile şi contribuţiile prevăzute la alin. (1) vor fi nominalizate de conducerea centrelor de cult, potrivit criteriilor stabilite de acestea.
Art. 9. – (1) Sprijinul financiar pentru personalul neclerical angajat în unităţile ce aparţin cultelor religioase din România se asigură, la cerere, în limita prevederilor bugetare anuale, după cum urmează:
a) de la bugetele locale:
- 18.951 de contribuţii pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult din ţară prevăzute la art. 8 din prezenta anexă. Contribuţia lunară este de 1050 lei;
3 5
- sumele aferente, necesare pentru plata tuturor contribuţiilor prevăzute de lege;
b) de la bugetul de stat:
- 300 de contribuţii pentru personalul neclerical angajat în unităţile şi instituţiile de învăţământ teologic prevăzute la art. 8 din prezenta anexă. Contribuţia lunară este de 1050 lei;
- 42 de contribuţii pentru personalul neclerical trimis să deservească aşezămintele din străinătate ale Bisericii Ortodoxe Române. Contribuţia lunară reprezintă echivalentul în lei a 50% din drepturile în valută stabilite în cuantum net, prin asimilare cu funcţiile pe care este încadrat personalul român trimis să îşi desfăşoare activitatea în cadrul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare şi al altor forme de reprezentare a României în străinătate;
- sumele aferente, necesare pentru plata tuturor contribuţiilor stabilite de lege.
(2) Numărul contribuţiilor prevăzute la alin. (1) poate fi modificat prin legile bugetare anuale sau prin legile de rectificare a bugetului de stat.
(3) La stabilirea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat în vederea echilibrării bugetelor locale se va avea în vedere şi alocarea fondurilor pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a).
(4) Aprobarea suplimentării numărului de posturi pentru personalul neclerical angajat în unităţile ce aparţin cultelor religioase recunoscute din România, al cărui sprijin financiar se asigură potrivit prevederilor alin. (1) lit. a), se face de către autorităţile administraţiei publice locale, ţinându-se seama de numărul de adepţi ai fiecărui cult religios, şi se comunică Secretariatului de Stat pentru Culte.
(5) Aprobarea suplimentării numărului de posturi pentru personalul neclerical angajat în unităţile ce aparţin cultelor religioase recunoscute din România, al cărui sprijin financiar se asigură potrivit prevederilor alin. (1) lit. b), se face de către Secretariatul de Stat pentru Culte.
(6) Autorităţile administraţiei publice locale pot aproba suplimentarea numărului de posturi pentru personalul neclerical angajat în unităţile ce aparţin cultelor religioase recunoscute din România, ţinând seama de numărul de adepţi ai fiecărui cult religios, sprijinul financiar urmând a se asigura din veniturile proprii ale bugetelor locale.
6 9
Anexa nr. IV - FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE „DIPLOMAȚIE”
Capitolul III – Reglementări specifice personalului încadrat în aparatul central
al Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice,
oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate
SECŢIUNEA 1
Salarii de bază
Art. 1. – Salarizarea membrilor Corpului diplomatic şi consular al României se face ţinându-se seama de rolul, răspunderea, complexitatea şi importanţa socială a funcţiei exercitate, de specificul activităţii de promovare a politicii externe a României, de pregătirea şi competenţa profesională a diplomaţilor, precum şi de incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute pentru diplomaţi de legislaţia în vigoare.
Art. 2. – Salariile de bază pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României şi pentru personalul care îndeplineşte funcţii de execuţie specifice în centrala Ministerului Afacerilor Externe sunt prevăzute în prezenta anexă cap. II.
Art. 3. – Salariile de bază pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României şi personalul care ocupă funcţii de execuţie specifice în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi care exercită funcţii de conducere sunt cele prevăzute în prezenta anexă cap. I.
Art. 4. – (1) Salariile lunare în valută ale personalului trimis în misiune permanentă în străinătate se stabilesc pe funcţii, ţinându-se seama de rolul, răspunderea şi complexitatea atribuţiilor ce revin fiecărei funcţii şi avându-se în vedere costul vieţii şi condiţiile de viaţă şi de muncă din ţara în care personalul îşi desfăşoară activitatea.
(2) Salariul lunar în valută corespunzător fiecărei funcţii se determină prin aplicarea coeficientului de ierarhizare a funcţiei, prevăzut în prezenta anexă la cap. V, asupra bazei de calcul pentru ţara respectivă.
(3) Valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00, reprezentând baza de calcul a salariilor şi indemnizaţiilor în valută în cuantum net, pentru fiecare ţară în care personalul îşi desfăşoară activitatea, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a 2-a
Sporuri, premii şi alte drepturi
Art. 5. – Sporurile la salariile de bază şi alte drepturi care sunt specifice domeniului sunt prevăzute în prezenta anexă cap. IV și cap. VI, care cuprind salariul de bază pentru personalul diplomatic şi consular şi personalul care ocupă funcţii de execuţie specifice.
SECŢIUNEA a 3-a
Angajarea şi avansarea în funcţii de execuţie specifice
Art. 6. – Criteriile și condiţiile de ocupare a posturilor vacante, precum și de încadrare şi promovare a personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate în funcţiile de execuţie specifice Ministerului Afacerilor Externe se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.
Art. 7 – Personalul care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, este încadrat în alte funcții decât cele specifice Ministerului Afacerilor Externe poate trece, la cerere, pe funcții specifice Ministerului Afacerilor Externe, prin transformarea corespunzătoare a posturilor.
7 0
Anexa nr. IV – FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE „DIPLOMAȚIE”
Capitolul IV – Salarizarea în valută şi alte drepturi în valută şi în lei
ale personalului trimis în misiune permanentă în străinătate
1. – (1) Personalul trimis în misiune permanentă la misiunile diplomatice, la oficiile consulare şi la institutele culturale româneşti din străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de către celelalte ministere, organe şi instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, denumite în continuare unităţi trimiţătoare, are dreptul, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, la: a) salariul lunar în valută; b) o indemnizaţie lunară în valută pentru îndeplinirea funcţiei de însărcinat cu afaceri, însărcinat cu afaceri ad interim sau gerant interimar ori a unor atribuţii, altele decât cele specifice funcţiei pe care este încadrat; c) o indemnizaţie lunară în valută pentru şefii de misiune acreditaţi în mai multe ţări; d) o indemnizaţie lunară în valută pentru îndeplinirea atribuţiilor de prim-colaborator; e) o indemnizaţie lunară în valută pentru soţia/soţul aflată/aflat în întreţinere permanentă în străinătate; f) o indemnizaţie lunară în valută pentru copiii minori aflaţi în întreţinere permanentă în străinătate; g) o indemnizaţie lunară în valută pentru plata taxei de şcolarizare pentru fiecare copil care urmează forme de învățământ preuniversitar sau universitar în ţara în care îşi desfăşoară activitatea părintele; h) o indemnizaţie lunară în valută pentru desfăşurarea activităţii în străinătate în zone de risc, insecuritate şi de conflict armat; i) o indemnizaţie de reprezentare; j) premii în valută pentru rezultate deosebite în activitatea desfăşurată la misiune; k) o indemnizaţie lunară în lei pentru soţia/soţul aflată/aflat în întreţinere în ţară; l) o indemnizaţie lunară în lei pentru fiecare copil aflat în întreţinere în ţară, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la terminarea studiilor preuniversitare ori universitare, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani; m) o indemnizaţie lunară în lei, pe familie, pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei în ţară; n) o indemnizaţie lunară în cuantum de până la 20% din salariul în valută, pentru personalul care lucrează în zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate; o) alte drepturi bănești. (2) În sensul prezentei legi, sunt consideraţi membri de familie aflaţi în întreţinere permanentă la misiune în străinătate soţia/soţul şi copiii minori care însoţesc personalul trimis în misiune permanentă cu o durată mai mare de un an la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale, precum și copiii minori față de care soția/soțul care însoțește titularul are îndatorirea legală de creștere și educare.
A. Salarii
2. – (1) Salariile lunare în valută ale personalului trimis în misiune permanentă în străinătate se stabilesc pe funcţii, ţinându-se seama de rolul, răspunderea şi complexitatea atribuţiilor ce revin fiecărei funcţii şi avându-se în vedere costul vieţii şi condiţiile de viaţă şi de muncă din ţara în care personalul îşi desfăşoară activitatea.
7 1
(2) Salariul lunar în valută corespunzător fiecărei funcţii se determină prin aplicarea coeficientului de ierarhizare a funcţiei, prevăzut în prezenta anexă cap. V, asupra bazei de calcul pentru ţara respectivă.
(3) Valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00, reprezentând baza de calcul al salariilor şi indemnizaţiilor în valută în cuantum net, pentru fiecare ţară în care personalul îşi desfăşoară activitatea, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
3. – (1) Salariile şi celelalte drepturi lunare în valută ale personalului trimis în misiune permanentă în străinătate se acordă în funcţie de momentul trecerii frontierei de stat a României, astfel:
a) din ziua trecerii prin punctul de frontieră la plecarea în străinătate, dacă aceasta a avut loc înainte de ora 12,00;
b) până în ziua trecerii prin punctul de frontieră la sosirea din străinătate, dacă aceasta a avut loc după ora 12,00 inclusiv.
(2) Pe perioada prelungirii călătoriei peste limitele prevăzute de orarele internaţionale de transport sau în afara rutelor stabilite, personalul este considerat în concediu fără plată sau, la cererea acestuia, în concediu de odihnă, cu excepţia cazurilor în care întreruperea, respectiv prelungirea călătoriei, are loc din cauză de forţă majoră.
(3) Salariile şi indemnizaţiile lunare în valută cuvenite pentru o zi se determină prin raportarea drepturilor lunare la numărul de zile calendaristice din luna respectivă, iar drepturile totale cuvenite se întregesc la unitatea valutară dacă depăşesc 0,50 şi se neglijează dacă sunt sub 0,50 inclusiv.
(4) Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate beneficiază la plecarea în misiune de o indemnizaţie de reprezentare în valută, inclusiv pentru cheltuielile de instalare şi procurarea de efecte personale, al cărei cuantum se situează la nivelul unui salariu lunar în valută, pentru acoperirea primelor cheltuieli cu ocazia prezentării la post a personalului.
(5) Indemnizaţia prevăzută la alin. (4) se acordă astfel:
a) în cuantum integral, la plecarea în misiune cu durata de minimum 12 luni;
b) în cuantum de 50%, la plecarea în misiune cu durata de minimum 6 luni;
c) nu se acordă în cazul misiunilor cu durata mai mică de 6 luni.
În cazul prelungirii misiunii, personalul primeşte diferenţa până la acoperirea indemnizaţiei prevăzute la lit. a).
(6) Indemnizaţiile acordate potrivit alin. (4) se restituie în cazul în care duratele misiunilor sunt mai mici decât cele prevăzute la alin. (5) din motive imputabile salariaţilor în cauză.
B. Indemnizaţii lunare în valută
4. – (1) Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate beneficiază, pe lângă salariile lunare în valută stabilite în condiţiile prevăzute la pct. 2 şi de:
a) o indemnizaţie lunară pentru îndeplinirea funcţiei de însărcinat cu afaceri, însărcinat cu afaceri ad interim sau gerant interimar, calculată asupra salariului corespunzător funcţiei şi gradului diplomatic şi consular pe care este încadrat personalul, după cum urmează:
- 5% pentru personalul încadrat pe funcţia de ministru-consilier sau ministru plenipotenţiar sau consul general de carieră;
- 10% pentru personalul încadrat pe funcţia de consilier diplomatic;
- 15% pentru personalul încadrat pe funcţiile de secretar I, II sau III, consul ori viceconsul.
Pentru personalul diplomatic şi consular care îndeplineşte de la început funcţia de însărcinat cu afaceri, însărcinat cu afaceri ad interim sau gerant interimar, indemnizaţia se acordă de la data numirii în această funcţie, pe toată perioada cât o îndeplineşte.
Personalul diplomatic şi consular care, în lipsa şefului misiunii diplomatice, ambasador sau consul general, îndeplineşte funcţia de însărcinat cu afaceri, însărcinat cu afaceri ad interim sau gerant interimar beneficiază de indemnizaţie pe timpul îndeplinirii acestei funcţii, dacă depăşeşte o
7 2
perioadă de o lună. Indemnizaţia nu se acordă pe timpul cât şeful misiunii se află în concediu de odihnă sau în interes de serviciu în România, în ţara de reşedinţă sau în altă ţară;
b) o indemnizaţie lunară pentru şefii de misiune acreditaţi în mai multe state, calculată în cuantum de 10% din salariul lunar în valută, corespunzător funcţiei şi gradului diplomatic şi consular pe care sunt încadraţi;
c) o indemnizaţie lunară pentru îndeplinirea atribuţiilor de prim-colaborator, calculată în cuantum de 5% asupra salariului lunar în valută, corespunzător funcţiei şi gradului diplomatic şi consular pe care este încadrat.
Indemnizaţia de prim-colaborator se acordă numai la reprezentanţele diplomatice unde şeful misiunii este acreditat în funcţia de ambasador;
d) o indemnizaţie lunară pentru soţia/soţul neîncadrată/neîncadrat, pe timpul cât aceasta/acesta se află în întreţinere permanentă în străinătate, reprezentând 25% din salariul lunar în valută al soţului/soţiei, precum şi din indemnizaţia prevăzută la lit. a), b), g) şi h) acolo unde este cazul;
e) o indemnizaţie lunară corespunzătoare coeficientului 0,25 din baza de calcul prevăzută pentru ţara respectivă, precum şi din indemnizaţia prevăzută la lit. a), b), g) şi h) acolo unde este cazul, pentru fiecare copil minor aflat în întreţinere permanentă la misiune, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la terminarea cursurilor anului şcolar în care copilul împlineşte 18 ani.
Indemnizaţia nu se acordă pentru copiii care repetă anul şcolar, cu excepţia cazurilor în care repetenţia este cauzată de motive de sănătate, dovedite cu certificat medical;
f) o indemnizaţie lunară în valută pentru plata taxei de şcolarizare pentru fiecare copil până la vârsta de 26 de ani, care urmează forme de învățământ preuniversitare sau universitare în ţara unde părintele îşi desfăşoară activitatea, în situaţia în care sistemul de învăţământ de stat din ţara respectivă nu oferă în localitatea de reşedinţă instruire în domeniul ales, precum şi în situaţiile în care unităţile de învăţământ de stat percep taxe de şcolarizare. Această indemnizaţie se acordă cu condiţia promovării anului de studii precedent sau a examenelor din anul respectiv, pe bază de documente justificative, lunar, trimestrial sau anual, şi nu poate depăşi 500 euro lunar;
g) o indemnizaţie lunară în cuantum de 25% din salariul în valută pentru desfăşurarea activităţii în străinătate în zone de risc şi/sau de conflict armat, acordată numai pe durata existenţei situaţiei menţionate.
Zonele de risc şi/sau de conflict armat se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe. În cazuri justificate, pentru anumite zone, nivelul cuantumului poate fi majorat până la 50% din salariul în valută, prin ordin al ministrului afacerilor externe;
h) o indemnizaţie lunară în cuantum de până la 20% din salariul în valută, pentru personalul care lucrează în zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate.
Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a indemnizaţiei, precum şi condiţiile de acordare a acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor.
(2) De drepturile prevăzute la alin. (1) literele (g) și (h) beneficiază și persoanele prevăzute la punctul 5 alin. (1).
5. – (1) Unităţile trimiţătoare pot să aprobe ca misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate să utilizeze, fără afectarea schemei de personal aprobate activităţii de bază şi a fondului de salarii al ministerului, persoane fizice, cetăţeni români sau străini, de pe plan local ori persoane nesalariate din cadrul acestor reprezentanţe, cu respectarea legislaţiei din ţara respectivă. Sumele acordate pentru activitatea prestată se stabilesc în raport cu nivelul studiilor, cu munca depusă şi cu timpul efectiv lucrat şi se plătesc potrivit prevederilor cap. V al prezentei anexe, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului.
(2) Pe perioada cât soţiile/soţii nesalariate/nesalariaţi prestează activităţi în condiţiile alin. (1), personalul nu beneficiază de indemnizaţiile prevăzute în prezenta lege pentru soţiile/soţii nesalariate/nesalariaţi.
(3) În situaţia în care personalul încadrat la misiuni îndeplineşte, în afara orelor de program, pe o durată mai mare de 30 de zile consecutive, şi atribuţii care revin unor posturi vacante
7 3
din schema reprezentanţei respective sau a altei reprezentanţe din ţara de reşedinţă, cu aprobarea conducerii unităţii trimiţătoare, acesta beneficiază de o indemnizaţie reprezentând 25% din salariul în valută al funcţiei pe care este încadrat.
C. Indemnizaţii lunare în lei
6. – (1) Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate beneficiază, pe durata misiunii, pe lângă drepturile în valută prevăzute în prezenta anexă şi de următoarele indemnizaţii în lei, în ţară, astfel:
a) o indemnizaţie lunară reprezentând 25% din salariul de bază în lei, pentru soţia/soţul neîncadrată/neîncadrat, pe tot timpul cât aceasta/acesta se află în întreţinere permanentă în ţară şi nu realizează venituri sau indemnizaţii de orice natură, inclusiv din pensie;
b) o indemnizaţie lunară la nivelul alocaţiei de stat pentru copii, impozabilă, pentru fiecare copil aflat în întreţinere în ţară, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la terminarea formelor de învățământ preuniversitar ori universitar, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
Indemnizaţia nu se acordă pentru copiii care repetă anul şcolar, cu excepţia cazurilor în care repetenţia este cauzată de motive de sănătate, dovedite cu certificat medical;
c) o indemnizaţie lunară pe familie, pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere a locuinţei deţinute în proprietate din ţară, în sumă de 500 lei, impozabilă potrivit legii, în situaţia în care ambii soţi se află permanent în străinătate şi nu realizează niciun fel de venituri din chirii. Indemnizaţia se actualizează anual, prin hotărâre a Guvernului.
(2) Indemnizaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) se acordă de la data depunerii declaraţiei scrise, dată pe propria răspundere.
D. Alte drepturi
Pe perioada de predare-primire a atribuţiilor
7. – (1) Unităţile trimiţătoare sunt obligate ca, în vederea asigurării unei activităţi continue a reprezentanţelor din străinătate, să ia măsurile necesare ca atribuţiile ce revin personalului existent la post să fie transmise cu maximum de operativitate personalului care preia aceste atribuţii.
(2) Pe perioada de predare-primire a atribuţiilor, atât personalul care predă, cât şi personalul care primeşte beneficiază, pentru el şi pentru membrii săi de familie, de drepturi în valută şi în lei, după caz, în cuantumul şi în condiţiile stabilite prin prezenta lege.
(3) În cazul în care ambii soţi sunt salariaţi la aceeaşi reprezentanţă, persoana care nu are obligaţia de a preda atribuţii de serviciu este considerată în concediu fără plată, iar persoana care predă are dreptul la indemnizaţia în valută pentru soţie/soţ, precum şi la indemnizaţiile în valută pentru copiii aflaţi în întreţinere în străinătate, în condiţiile prezentei legi.
(4) În vederea ducerii la îndeplinire a obligaţiei menţionate la alin. (1), unităţile trimiţătoare vor stabili durata maximă de predare-primire a atribuţiilor, fără a depăşi:
a) 10 zile calendaristice, pentru personalul diplomatic;
b) 30 de zile calendaristice, pentru personalul de specialitate cu sarcini de gestiune;
c) 7 zile calendaristice, pentru restul personalului.
E. Drepturile personalului pe perioada cât este plecat de la post
În interesul serviciului în România, în ţara de reşedinţă sau în altă ţară străină
8. – Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate beneficiază, pe perioada cât se află în interesul serviciului în România, de:
a) drepturile prevăzute la punctul 1 (a).;
b) indemnizaţiile în valută pentru soţia/soţul şi copiii rămaşi în întreţinere permanentă în străinătate, în condiţiile prezentei legi.
7 4
9. – (1) Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, precum si persoanele prevăzute la punctul 5 alin. (1), în masura in care prin contractele încheiate cu acestea s-a prevazut acest lucru, beneficiază, pentru deplasările efectuate în interesul serviciului în ţara de reşedinţă sau în altă ţară străină, pe lângă drepturile în valută şi în lei prevăzute în prezenta lege, şi de:
a) cazare, transport şi 30% din diurnă, pentru deplasări în ţara de reşedinţă;
b) cazare, transport şi 50% din diurnă, pentru deplasări în altă ţară străină.
(2) Cazarea şi diurna se acordă în condiţiile stabilite prin prezenta lege pentru personalul care se deplasează temporar în ţările respective, calculate în funcţie de categoria de diurnă la care are dreptul, potrivit funcţiei de încadrare.
(3) Categoriile de diurnă în care se încadrează personalul trimis în misiune permanentă în străinătate sunt următoarele:
a) la categoria a II-a - şefii de misiune;
b) la categoria I - restul personalului.
10. – În situaţia în care, din motive de ordin protocolar, şeful misiunii diplomatice, al oficiului consular sau al institutului cultural trebuie să se deplaseze în România sau în străinătate, în interesul serviciului, împreună cu soţia/soţul nesalariată/nesalariat, cheltuielile de transport şi de cazare pentru aceasta/acesta se decontează în aceleaşi condiţii ca şi pentru şeful misiunii.
F. Alte reglementări specifice
11. – Misiunea permanentă în străinătate încetează de drept în cazul suspendării contractului individual de muncă la cererea salariatului, pentru creșterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani; 12. – Personalul din instituţiile de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională și de comerț exterior, trimis în misiuni permanente sau temporare, potrivit legii, în străinătate beneficiază de toate drepturile prevăzute în prezenta anexă cap. IV și V.
13. – În măsura în care prezenta lege nu prevede altfel, dispoziţiile sale se completează cu celelalte prevederi din cuprinsul actelor normative speciale referitoare la drepturile şi obligaţiile ce revin personalului trimis în misiune permanentă în străinătate de către ministere şi celelalte organe şi instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale.
7 5
Anexa nr. IV - FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE ”DIPLOMAȚIE”
Capitolul V – Nomenclatorul funcţiilor şi coeficienţilor de ierarhizare pentru determinarea salariilor
în valută pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate
Nr. crt.
Funcţia de încadrare la misiune
Clase de salarizare potrivit studiilor
Coeficientul de ierarhizare
1
Ambasador-şef de misiune, emisar special pentru zonele de conflict armat, reprezentant special SECI
S
6,60
2
Ambasador de carieră
S
6,27
3
Consul general-şef al unui consulat general, ministru plenipotenţiar
Funcţii de reprezentant militar prevăzute cu gradul de general-locotenent/general-maior în structuri de reprezentare naţionale şi funcţii în structuri NATO/UE/OSCE/ONU prevăzute cu gradul de general-locotenent/general-maior; șef secțiune apărare
S
6,16
4
Ministru consilier, consul general de carieră, reprezentant diplomatico-militar pe lângă organizaţiile internaţionale, director institut cultural, atașat al apărării principal, militar, aero și naval.
Funcţii militare în structuri de reprezentare naţională şi în structuri NATO/UE/OSCE/ONU prevăzute cu gradul de general de brigadă
S
6,05
5
Consilier diplomatic clasa I, consilier economic clasa I, ataşat apărare clasa I, ataşat de afaceri interne clasa I, ataşat pe probleme de muncă şi sociale clasa I, şef birou presă clasa I, director adjunct institut cultural
Funcţii militare în structuri de reprezentare naţională şi în structuri NATO/UE/OSCE/ONU prevăzute cu gradul de colonel
S
4,84
6
Consilier diplomatic clasa a II-a, consilier economic clasa a II-a, ataşat apărare clasa a II-a, ataşat de afaceri interne clasa a II-a, ataşat pe probleme de muncă şi sociale clasa a II-a, şef birou presă clasa a II-a, reprezentant militar
Funcţii militare în structuri de reprezentare naţională şi în structuri NATO/UE/OSCE/ONU prevăzute cu gradul de locotenent-colonel
Funcţii de personal civil contractual a Ministerului Apărării Naţionale în structuri de reprezentare naţionale prevăzute cu studii superioare
S
4,62
7
Secretar I clasa I, secretar economic I clasa I, economist principal clasa I, ataşat apărare adjunct clasa I, ataşat de afaceri interne adjunct clasa I, ataşat pe probleme de muncă şi sociale adjunct clasa I, consul clasa I, ataşat principal comunicaţii clasa I
Funcţii militare în structuri de reprezentare naţională şi în structuri NATO/UE/OSCE/ONU prevăzute cu gradul de maior
S
4,18
8
Secretar I clasa a II-a, secretar economic I clasa a II-a, economist principal clasa a II-a, ataşat apărare adjunct clasa a II-a, ataşat de afaceri interne adjunct clasa a II-a, ataşat pe probleme de muncă şi sociale adjunct clasa a II-a, consul clasa a II-a, ataşat principal comunicaţii clasa a II-a
Funcţii militare în structuri de reprezentare naţională şi în structuri NATO/UE/OSCE/ONU prevăzute cu gradul de căpitan
S
4,07
9
Secretar II clasa I, secretar economic II clasa I, economist clasa I, viceconsul clasa I, şef birou turism clasa I, ataşat comunicaţii I clasa I
S
3,85
7 6
10
Secretar II clasa a II-a, secretar economic II clasa a II-a, corespondent de presă clasa I, economist clasa a II-a, şef serviciu administrativ clasa I, viceconsul clasa a II-a, ataşat comunicaţii I clasa a II-a
Funcţii militare în structuri de reprezentare naţională şi în structuri NATO/UE/OSCE/ONU prevăzute cu gradul de sublocotenent/locotenent
S
3,74
11
Secretar III clasa I, secretar economic III clasa I, secretar militar, şef serviciu administrativ clasa a II-a, consilier relaţii clasa I, referent principal relaţii clasa I, şef birou turism clasa a II-a, corespondent de presă clasa a II-a, ataşat comunicaţii II clasa I; documentarist în secțiunea apărare
S
3,63
12
Secretar III clasa a II-a, secretar economic III clasa a II-a, consilier relaţii clasa a II-a, referent principal relaţii clasa a II-a, ataşat comunicaţii II clasa a II-a
S
3,41
13
Ataşat clasa I, referent relaţii clasa I, bibliotecar principal, agent consular clasa I, ataşat comunicaţii III clasa I, ataşat pe probleme de muncă şi sociale adjunct clasa I, referent principal protecţie clasa I
S
3,19
14
Ataşat clasa a II-a, agent consular clasa a II-a, referent relaţii clasa a II-a, ataşat comunicaţii III clasa a II-a, ataşat pe probleme de muncă şi sociale adjunct clasa a II-a, referent principal protecţie clasa a II-a
S
3,08
15
Şef birou administrativ, referent principal de specialitate
Funcţii în cadrul structurilor de reprezentare naţională sau a structurilor NATO/UE/OSCE/ONU prevăzute cu gradul de plutonier-major-plutonier adjutant principal/maistru militar clasa a II-a - maistru militar principal.
Funcţii de personal civil contractual al Ministerului Apărării Naţionale în structuri de reprezentare naţională prevăzute cu studii medii
M
2,97
16
Contabil principal, referent transmitere, funcţionar consular principal
Funcţii în cadrul structurilor de reprezentare naţională sau a structurilor NATO/UE/OSCE/ONU prevăzute cu gradul de sergent-plutonier/maistru militar clasa a V-a - maistru militar clasa a III-a
M
2,86
17
Contabil, cancelarist, bibliotecar, funcţionar consular
M
2,75
18
Secretar-dactilograf principal, referent de specialitate I, referent protecţie I
M
2,75
19
Intendent I, referent de specialitate II, referent protecţie II
M
2,53
20
Secretar-dactilograf, referent relaţii II, intendent II
M
G
2,42
21
Șofer I, muncitor calificat I
M
G
1,98
22
Şofer II, muncitor calificat II
Funcţii de soldaţi şi gradaţi voluntari în cadrul structurilor de reprezentare naţională sau a structurilor NATO/UE/OSCE/ONU
G
2,31
23
Portar
G
1,87
24
Îngrijitor
G
1,76
NOTĂ:
1. La trimiterea în misiune, încadrarea în clasa I a funcţiei se face în cazul personalului care a mai fost trimis minimum un an în misiune permanentă în străinătate în aceeaşi funcţie sau într-o funcţie ierarhizată cel puţin cu acelaşi coeficient de ierarhizare. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru personalul aflat în misiune, care este trecut în altă funcţie, încadrarea pe noua funcţie se face la clasa a II-a.
Trecerea personalului la clasa I se face cu respectarea acelorași condiţii de vechime.
2. La misiunile unde nu se justifică utilizarea unor funcţii distincte, acestea pot fi comasate. Salariul funcţiei de încadrare a persoanei numite se va stabili ţinându-se seama de sarcinile preponderente, de pregătirea profesională şi de vechimea în specialitate.
3. Funcţiile şi asimilarea acestora sau coeficienţii de ierarhizare a funcţiilor, altele decât cele prevăzute în prezenta anexă, specifice unor ministere, altor organe şi instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
27
Anexa nr. I - FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE „ÎNVĂŢĂMÂNT”
Capitolul I lit. B – Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ
Art. 1. – Pentru funcţiile didactice auxiliare la care gradul/treapta profesională nu mai apare în această anexă, salariul de bază se va stabili la gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă de la gradul/treapta profesională imediat superioară funcţiei pe care era încadrată persoana.
Art. 2. – Ministerul Educaţiei Naționale, cu consultarea instituţiilor, unităţilor de învăţământ şi a partenerilor sociali, va stabili gradul funcţiilor de conducere, prin ordin al ministrului, emis în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în funcţie de următoarele criterii: număr de personal, elevi/studenţi, categorii de unităţi.
Art. 3. – Personalul didactic calificat de predare şi conducere care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate primeşte o indemnizaţie de până la 20% din salariul de bază, în raport cu zona geografică respectivă. Diferenţierea pe zone şi localităţi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 4. – Personalul didactic din învăţământul special beneficiază de o majorare cu 15% a salariului de bază.
Art. 5. – Personalul didactic din învăţământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile central-universitare, beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, respectiv al instituţiei de nivel superior, şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de baza detinut. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 4 ani.
Art. 6. – Personalul didactic desemnat să conducă şi să realizeze practică pedagogică pentru pregătirea viitoarelor educatoare şi a viitorilor învăţători, institutori şi profesori beneficiază de un spor de 10-25% din salariul de bază, în raport cu timpul efectiv lucrat şi calculat în raport cu numărul elevilor sau al studenţilor practicanţi, potrivit regulamentului de practică pedagogică aprobat de Ministerul Educaţiei Naționale, dacă nu beneficiază de reducerea normei didactice cu 2 ore pe săptămână.
Art. 7. – Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-5 clase de elevi/grupe în învăţământul preşcolar, primar sau gimnazial primeşte o majorare a salariului de bază, după cum urmează:
- pentru 2 clase de elevi/grupe, o creştere cu 7% a salariului de baza deţinut;
- pentru 3 clase de elevi/grupe, o creştere cu 10% a salariului de baza deţinut;
- pentru 4 clase de elevi/grupe, o creştere cu 15% a salariului de baza deţinut;
- pentru 5 clase de elevi/grupe, o creştere cu 20% a salariului de baza deţinut.
Art. 8. – Personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar, profesorii pentru învățământul preșcolar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de baza.
Art. 9. – (1) Pentru personalul din instituţiile de învăţământ superior, consiliile de administrație pot stabili salarii diferenţiate, cu o creştere de până la 30% a salariului de baza deţinut, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi de calitatea acesteia. Sumele pentru aceste salarii se vor plăti exclusiv din venituri proprii.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiază şi personalul din învăţământul preuniversitar care participă direct la realizarea activităţilor finanţate din venituri proprii.
28
Art. 10. – Personalul didactic de predare din învăţământul superior poate primi un spor pentru conducătorii de doctorat de până la 1% pentru fiecare student-doctorand dar nu mai mult de 10% din salariul de bază.
Art. 11. – Personalul didactic beneficiază de dreptul la concediul de odihnă, potrivit Legii nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, primind o indemnizaţie de concediu de odihnă calculată conform prevederilor legale aplicabile personalului plătit din fonduri publice.
Art. 12. – Personalul didactic de predare, inclusiv cadrele didactice metodiste din unităţile de învăţământ, poate fi salarizat şi prin plata cu ora sau prin cumul, potrivit prevederilor Legii nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactică prevăzută la Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 13. – (1) În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, condiţii periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea partenerilor sociali, în limita prevederilor din Regulamentul prevăzut la art. 23 din prezenta lege, elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
(3) Personalul didactic care desfăşoară activitate de predare - învăţare - evaluare în sistemul penitenciar primeşte un spor de până la 15% din salariul de bază.
Art. 14. – Pentru funcţiile didactice auxiliare, care nu se regăsesc în prezenta anexă şi care au fost reglementate prin acte normative anterioare, se vor utiliza salariile de baza din anexele la prezenta lege, corespunzător fiecărui domeniu de activitate din sistemul bugetar, aplicându-i-se în mod corespunzător celelalte prevederi aplicabile personalului didactic.
Art. 15. – Salarizarea cadrelor didactice încadrate ca profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar se face la nivelul încadrării pentru un profesor cu studii superioare din învăţământul preuniversitar.
52
Anexa nr. II – FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE „SĂNĂTATE ŞI ASISTENȚĂ SOCIALĂ”
Capitolul II - Reglementări specifice personalului din sănătate, din unităţile de asistenţă medico-socială și din unităţile de asistenţă socială/servicii sociale
Art. 1. – (2) În unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, unde activitatea se desfăşoară fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture, precum şi personalul care lucrează în două ture în sistem de 12 cu 24 poate primi, în locul sporului pentru munca prestată în timpul nopţii, prevăzut la art. 20 din prezenta lege, un spor de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două ture.
(2) Sporul prevăzut la alin.(1) nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor prevăzute la art.25 din lege.
.
Art. 2. – (1) Munca prestată de personalul din unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, în vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se plăteşte cu un spor de până la 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite.
(2) Munca astfel prestată şi plătită nu se compensează şi cu timp liber corespunzător.
Art. 3. – (1) Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază.
(2) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază în zilele lucrătoare se salarizează cu un spor de până la 75% din tariful orar al salariului de bază.
(3) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară, pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100% din tariful orar al salariului de bază.
(4) Procentul concret al sporului prevăzut la alin. (2) şi (3) se aprobă trimestrial de comitetul director.
(5) Medicii care nu au contract individual de muncă cu unitatea sanitară care organizează serviciul de gardă şi care la nivelul acestei unităţi desfăşoară activitate numai în linia de gardă vor încheia cu această unitate sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi vor beneficia numai de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă, stabilite conform prevederilor acestui articol. Salariul de bază se stabileşte pentru funcţia şi gradul profesional în care aceştia sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii, corespunzător vechimii în muncă şi se utilizează pentru stabilirea tarifului orar.
(6) Medicii care sunt nominalizaţi să asigure asistenţa medicală de urgenţă, prin chemări de la domiciliu, sunt salarizați pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază şi numărul de ore cât asigură garda la domiciliu.
Art. 4. – Personalul sanitar cu pregătire superioară cu funcţie de conducere care efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului
53
normal de lucru de la funcţia de bază va beneficia de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă, stabilite conform prevederilor art. 3 din prezenta anexă; pentru determinarea tarifului orar se utilizează salariul de bază al funcţiei de execuţie stabilit pentru funcţia şi gradul profesional în care aceştia sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii, corespunzător vechimii în muncă.
Art. 5. – (1) În situaţia în care medicul de gardă la domiciliu este solicitat pentru a acorda asistenţă medicală de urgenţă la nivelul unităţii sanitare publice şi nu poate fi contactat sau nu răspunde solicitării, acesta va fi sancţionat prin diminuarea salariului de bază individual cu un procent între 5-10% pe o perioadă de 3 luni, în condiţiile legii.
(2)Gărzile efectuate de medici în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază în limita a 48 de ore pe săptămână, care reprezintă durata maximă legală a timpului de muncă, inclusiv orele suplimentare, reprezintă gărzi obligatorii.
(3) Pentru gărzile efectuate peste durata prevăzută la alin.(2) în vederea asigurării continuităţii asistenţei medicale medicii vor încheia cu unitatea sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi vor beneficia numai de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă.
Art. 6. – (1) Personalul didactic medico-farmaceutic desfăşoară activitate integrată în unităţile sanitare în care funcţionează catedra sau disciplina didactică.
(2) Personalul didactic de la catedrele sau disciplinele care funcţionează în alte unităţi decât cele sanitare este integrat în unităţile sanitare stabilite de Ministerul Sănătăţii.
(3) Cadrele didactice prevăzute la alin. (1) şi (2), cu excepţia rezidenţilor, desfăşoară activitate integrată prin cumul de funcţii în baza unui contract individual de muncă cu 1/2 normă, în limita posturilor normate şi vacante.
(4) La încetarea raporturilor de muncă cu unităţile de învăţământ, cadrele didactice care au fost integrate o perioadă mai mare de 5 ani îşi pot continua activitatea, cu normă întreagă, în unităţile sanitare în care au fost integrate, în baza contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
Art. 7. – (1) În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate, pentru personalul din unităţile sanitare şi unităţile medico-sociale, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:
a) pentru activităţile care se desfăşoară în unităţile de urgenţă neurovasculare, în secţii şi compartimente de neurologie şi neurochirurgie şi care solicită o încordare psihică foarte ridicată, precum şi pentru personalul din unităţi, secţii şi compartimente de boli infecţioase, neonatologie, săli de naştere şi din laboratoarele de analize medicale, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii periculoase, un spor de până la 25% din salariul de bază;
b) pentru condiţii deosebit de periculoase: leprozerii, anatomie patologică, TBC, SIDA, dializă, recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromuscular şi neurologică, psihiatrie, medicină legală, asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar, acordată prin serviciile de ambulanţă şi structurile de primire a urgenţelor - UPU - SMURD, UPU şi CPU -, secţii şi compartimente de ATI şi de terapie intensivă, secţii şi compartimente de îngrijiri paliative, secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie, unitatea de îngrijire a arșilor gravi, personalul încadrat în blocul operator, în punctele de transfuzii din spital, în laboratoarele de cardiologie intervenţională, în laboratoarele de endoscopie intervenţională, transplant de organe, neurologie, neurochirurgie, urgență neurovasculară, hematologie oncologică, genetică medicală precum şi medicii de specialitate chirurgicală, epidemii deosebit de grave şi altele asemenea, stabilite de Ministerul Sănătăţii, cuantumul sporului este de 45 - 85% din salariul de bază. Nivelul sporului se stabileşte de conducerea fiecărei unităţi sanitare cu personalitate juridică de comun acord cu sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de
54
muncă la nivel de sistem sanitar şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli;
c) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
d) pentru condiţii grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
e) pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea cu surse de radiaţii sau generator de radiaţii, un spor pentru condiţii periculoase de până la 30% din salariul de bază, diferenţiat pe categorii de risc radiologic astfel: 10% la categoria I, 15% la categoria a II-a, 20% la categoria a III-a şi 30% la categoria a IV-a;
f) pentru unităţile sanitare cu specific deosebit, stabilite de Ministerul Sănătăţii, un spor de până la 15% din salariul de bază;
g) pentru personalul care lucrează în unităţi sanitare aflate în localităţi izolate situate la altitudine, care au căi de acces dificile sau unde atragerea personalului se face cu greutate, un spor de până la 20% din salariul de bază;
h) pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii deosebite, cum ar fi stres sau risc, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
(2) Localităţile prevăzute la alin. (1) lit. g) se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.
(3) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor sau după caz, a reprezentanţilor salariaților, în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
(4) Sporurile prevăzute la alin.(1) lit. c) şi h) nu pot fi acordate cumulat aceleiasi persoane.
(5) Personalul din cadrul direcțiilor de sănătate publică poate beneficia, în raport cu condițiile de muncă, de sporurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) și e), dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții cu personalul care beneficiază de aceste sporuri.
Art. 8. – Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sistemul sanitar se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii cu consultarea organizaţiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.
Art. 9. – Salariile de bază pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în structuri sanitare care furnizează servicii medicale ambulatorii de specialitate se stabilesc pe funcţii, grade şi trepte profesionale corespunzator vechimii în muncă.
Art. 10. – (1) Salariile individuale ale personalului contractual din cabinetele medicale individuale, organizate conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate se stabilesc prin negociere şi nu pot fi mai mici decât salariile de bază pe funcţii, grade şi trepte profesionale, stabilite corespunzător vechimii în muncă prevăzute pentru unităţi clinice.
(2) Reprezentantul legal al cabinetelor medicale din asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate care au pe lista proprie un număr mai mic de 1.000 de asiguraţi sau în cazul în care nivelul veniturilor realizate nu permite încadrarea personalului contractual cu normă întreagă, poate dispune încadrarea cu fracţiuni de normă.
55
Art. 11. – (1) În unităţile sanitare publice din sistemul sanitar promovarea în funcţii, grade şi trepte profesionale se face potrivit metodologiei legale în vigoare, prin transformarea postului avut într-un post corespunzător promovării.
(2) Criteriile privind angajarea şi promovarea în funcţii, grade şi trepte profesionale se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii, de comun acord cu organizaţiile sindicale semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.
Art. 12. – Criteriile pentru clasificarea pe categorii a unităţilor şi subunităţilor sanitare, stabilirea nivelului de salarizare pe grade pentru personalul cu funcţii de conducere, precum şi a indemnizaţiei pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază, se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.
Art. 13. – Medicii angajaţi ai unităţilor de asistenţă socială/serviciilor sociale cu sau fără cazare şi ai serviciilor publice de asistenţă socială care administrează servicii sociale sunt salarizaţi la nivelul de salarizare din unitățile sanitare, altele decât cele clinice.
Art. 14. – Personalul din unităţile de asistenţă socială/centre cu sau fără cazare se încadrează pe bază de contract individual de muncă.
Art. 15. – (1) În unităţile de asistenţă socială/centre cu sau fără cazare, în raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri:
a) pentru condiţii deosebit de periculoase, personalul care își desfășoară activitatea în centrele de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică/alte centre rezidențiale pentru persoane cu afecțiuni neuropsihiatrice, în module de reabilitare comportamentală precum și personalul din unitățile de asistență socială în care sunt îngrijiți bolnavii cu TBC, SIDA sau cu nevoi de recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromusculară și neurologic, un spor de până la 75% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
b) pentru condiţii grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
c) pentru personalul care lucrează în unităţi de asistență socială aflate în localităţi izolate situate la altitudine, care au căi de acces dificile sau unde atragerea personalului se face cu greutate, un spor de până la 20% din salariul de bază;
d) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
e) pentru activităţi care se desfăşoară în condiţii deosebite, cum ar fi stres sau risc, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
f) pentru al II- lea copil dat în plasament, asistenţii maternali profesionişti pot beneficia de un spor de până la 15% din salariul de bază;
g) pentru asigurarea continuităţii în muncă, asistenţii maternali profesionişti pot beneficia de un spor de până la 7,5% din salariul de bază.
(2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor sau după caz, a reprezentanţilor salariaților, în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
(3) Sporurile prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e) nu pot fi acordate cumulat aceleiaşi persoane.
77
Anexa nr. IV – FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE „DIPLOMAȚIE”
Capitolul VI – Sporuri, premii şi alte drepturi
Art. 1. – (1) Membrii Corpului diplomatic şi consular al României beneficiază de o indemnizaţie de până la 15% calculată asupra salariului de bază corespunzător funcţiei de încadrare, pentru cifrul de stat. (2) Membrii Corpului diplomatic şi consular al României beneficiază de indemnizaţia prevăzută la alin. (1) de la data acordării autorizaţiei de acces la informaţii clasificate, eliberată în condiţiile legii.
Art. 2. – (1) Pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, se acordă un spor de până la 15% din salariul de bază corespunzător funcţiei de încadrare, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. (2) Locurile de muncă, categoriile de personal, condițiile de acordare a sporului prevăzut la alin. (1) se aprobă de ordonatorul principal de credite, în limita prevederilor din Regulamentul, elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens. Art. 3. – Membrii Corpului diplomatic şi consular al României pot fi numiţi temporar într-o funcţie de conducere vacantă sau numai până la ocuparea acesteia, prin concurs, potrivit legii. Art. 4. – Persoanele numite în funcţii de conducere în Centrala Ministerului Afacerilor Externe îşi păstrează salariul de încadrare şi celelalte drepturi corespunzătoare funcţiilor de execuţie pe care le deţin, dacă acestea sunt mai favorabile. Art. 5. – Celelalte categorii de personal angajate în Ministerul Afacerilor Externe, personalul încadrat pe funcții specifice MAE din cadrul Institutului Diplomatic Român, precum şi personalul încadrat pe funcţii şi grade diplomatice din administraţia centrală a Ministerului Economiei beneficiază de toate drepturile bănești şi obligaţiile prevăzute pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României.
77
Anexa nr. IV – FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE „DIPLOMAȚIE”
Capitolul VI – Sporuri, premii şi alte drepturi
Art. 1. – (1) Membrii Corpului diplomatic şi consular al României beneficiază de o indemnizaţie de până la 15% calculată asupra salariului de bază corespunzător funcţiei de încadrare, pentru cifrul de stat. (2) Membrii Corpului diplomatic şi consular al României beneficiază de indemnizaţia prevăzută la alin. (1) de la data acordării autorizaţiei de acces la informaţii clasificate, eliberată în condiţiile legii.
Art. 2. – (1) Pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, se acordă un spor de până la 15% din salariul de bază corespunzător funcţiei de încadrare, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. (2) Locurile de muncă, categoriile de personal, condițiile de acordare a sporului prevăzut la alin. (1) se aprobă de ordonatorul principal de credite, în limita prevederilor din Regulamentul, elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens. Art. 3. – Membrii Corpului diplomatic şi consular al României pot fi numiţi temporar într-o funcţie de conducere vacantă sau numai până la ocuparea acesteia, prin concurs, potrivit legii. Art. 4. – Persoanele numite în funcţii de conducere în Centrala Ministerului Afacerilor Externe îşi păstrează salariul de încadrare şi celelalte drepturi corespunzătoare funcţiilor de execuţie pe care le deţin, dacă acestea sunt mai favorabile. Art. 5. – Celelalte categorii de personal angajate în Ministerul Afacerilor Externe, personalul încadrat pe funcții specifice MAE din cadrul Institutului Diplomatic Român, precum şi personalul încadrat pe funcţii şi grade diplomatice din administraţia centrală a Ministerului Economiei beneficiază de toate drepturile bănești şi obligaţiile prevăzute pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României.
8 8
Anexa nr. V - FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE ”JUSTIŢIE”
Cap. VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii comune
Art. 1. – Dispoziţiile prezentului capitol reglementează salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale:
a) judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile de apel, tribunale, tribunalele specializate şi judecătorii, procurorilor de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, judecătorilor militari și procurorilor militari de la instanțele și parchetele militare, ale inspectorilor judiciari, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) asistenţilor judiciari;
c) personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;
d) personalului de instruire, precum şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, personalului de specialitate criminalistică şi personalului auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice;
e) specialiştilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și al celorlalte parchete, precum şi specialiştilor în domeniul informatic din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Inspecției Judiciare, al Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri, al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea;
f) personalului de probaţiune şi personalului din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
Art. 2. – (1) Salarizarea şi celelalte drepturi ale judecătorilor militari şi procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naţionale, potrivit prevederilor prezentei legi şi reglementărilor referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ. Salarizarea şi celelalte drepturi ale procurorilor militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de aceasta, potrivit prevederilor prezentei legi şi reglementărilor referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ.
(2) Salarizarea şi celelalte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate şi personalului conex militar şi civil de la instanţele şi parchetele militare se asigură de Ministerul Apărării Naţionale, potrivit prevederilor prezentei legi şi reglementărilor referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ, respectiv de salariat civil al Ministerului Apărării Naţionale.
(3) Salarizarea şi celelalte drepturi ale personalului civil al Ministerului Apărării Naţionale şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, se asigură de către acestea, potrivit prevederilor prezentei legi şi reglementărilor referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de personal civil al Ministerului Apărării Naţionale. Pentru judecătorii şi procurorii militari, indemnizaţia de încadrare stabilită potrivit prezentei legi reprezintă solda de funcţie.
Art. 3. – (1) Salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale personalului prevăzut la art.1 din prezentul capitol se stabilesc ţinându-se seama de criteriile prevăzute la art. 5 lit. c) din prezenta lege, precum şi de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, echilibrul puterilor în stat, de importanţa socială a muncii, de participarea personalului din cadrul fiecărei categorii la buna funcţionare a sistemului judiciar, de răspunderea, complexitatea, riscurile fiecărei funcţii, de obligaţia de păstrare a confidenţialităţii, de pregătirea profesională, de interdicţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal şi de exigenţele
8 9
impuse de documentele internaţionale privind funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi statutul magistraţilor.
(2) Salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie.
Art. 4. – (1) Pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, personalul prevăzut la art. 1 beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază sau, după caz, din indemnizaţia lunară de încadrare, corespunzător timpului lucrat.
(2) Condiţiile de acordare a sporului prevăzut la alin. (1) se aprobă de ordonatorul principal de credite.
Art. 5. – Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile de apel, tribunale, tribunalele specializate şi judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asistenţii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, precum şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, personalul de probaţiune beneficiază şi de un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5 %, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizaţia lunară de încadrare.
Art. 6. – (1) Personalul prevăzut la art. 1 care are calitatea de membru al unor comisii de examinare, de soluţionare a contestaţiilor ori de organizare a unor examene sau concursuri este remunerat prin plata cu ora pentru timpul efectiv lucrat în cadrul acestor comisii, dacă activitatea se desfăşoară în afara programului zilnic de lucru.
(2) Calculul tarifului orar pentru plata membrilor comisiilor prevăzute la alin. (1) se face luându-se în considerare salariul de bază sau, după caz, indemnizaţia de încadrare a persoanei.
(3) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1) care se deplasează în altă localitate decât cea în care îşi au locul de muncă beneficiază de diurnă, cheltuieli de transport şi cazare, potrivit legii.
(4) Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi funcţionarilor publici şi personalului contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti, parchetelor, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri.
Art. 7. – (1) Personalul salarizat potrivit prezentului capitol nemulţumit de modul de stabilire a drepturilor salariale poate face contestaţie, în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la organele de conducere ale Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori la colegiile de conducere ale curţilor de apel sau parchetelor de pe lângă acestea sau la organele de conducere ale celorlalte instituții din sistem care au stabilit drepturile salariale, după caz. Contestaţiile se soluţionează în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare.
(2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
SECŢIUNEA a 2-a
Salarizarea judecătorilor, procurorilor, a personalului de specialitate juridică asimilat acestora şi a magistraţilor-asistenţi
Art. 8. – (1) Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi au dreptul pentru activitatea desfăşurată la o indemnizaţie lunară de încadrare stabilită în raport cu nivelul instanţelor sau parchetelor, cu funcţia deţinută şi, după caz, cu vechimea în muncă şi în funcţie, potrivit prevederilor prezentei legi.
9 0
(2) Indemnizaţiile lunare de încadrare şi celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi, inspectorilor judiciari şi ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor și ale personalului de instruire de la Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri se stabilesc, după caz, de ministrul justiţiei, de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, de inspectorul șef al Inspecției Judiciare, directorul Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia cazurilor în care prin lege specială sau prin prezenta lege se prevede altfel.
Art. 9. – Indemnizaţiile lunare de încadrare ale judecătorilor şi ale procurorilor sunt prevăzute în anexa nr. V capitolul I lit.A şi respectiv lit.B la prezenta lege.
Art. 10. – (1) Judecătorii şi procurorii care ocupă funcţii de conducere beneficiază de indemnizaţia de încadrare lunara maximă corespunzătoare nivelului instanţei sau parchetului unde exercită funcția de conducere, majorată după cum urmează:
a) Funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Nr. crt.
Funcţia
Procent majorare
%
1.
Preşedinte, procuror general
13%
2.
Vicepreşedinte, prim-adjunct al procurorului general, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
11,5%
3.
Preşedinte secţie, adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adjunct al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjunct al procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
10%
4.
Consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și al procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
9%
5.
Procuror şef secţie, procuror şef secţie în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
8%
6.
Procuror şef secţie adjunct, procuror şef secţie adjunct în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
5%
7.
Procuror şef serviciu, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
3%
8.
Procuror şef birou, procuror şef birou în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
2%
b) Funcţii de conducere în cadrul curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate, judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe
Nr. crt.
Funcţia
Procent majorare %
1
Preşedinte, procuror general, prim procuror
10%
2
Vicepreşedinte, procuror general adjunct, prim procuror adjunct
8%
3
Preşedinte secţie, procuror şef secţie
5%
4
Procuror şef serviciu
3%
5
Procuror şef birou
2%
(2) Judecătorii şi procurorii numiţi în funcţii de conducere în cadrul instanţelor şi parchetelor îşi păstrează indemnizaţia lunară de încadrare şi celelalte drepturi salariale corespunzătoare funcţiei de execuţie pe care o deţin, dacă acestea sunt mai favorabile.
9 1
Art. 11 - Indemnizațiile lunare de încadrare pentru celelalte funcții din cadrul sistemului justiției se stabilesc în raport de funcția, gradul și, după caz, vechimea în muncă și în funcție avute, după cum urmează:
a) pentru funcțiile de secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii, inspector șef al Inspecției Judiciare și în cadrul Ministerului Justiției, sunt cele prevăzute la Anexa V, Cap. I lit. A nr. crt. 1 și art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 2;
b) pentru funcțiile de secretar general adjunct al Consiliului Superior al Magistraturii, director al Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri, inspector șef adjunct al Inspecției Judiciare, director general de specialitate juridică în cadrul Ministerului Justiției, sunt cele prevăzute la Anexa V, Cap. I lit. A nr. crt. 1 și art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 3;
c) pentru funcțiile de director al direcțiilor de inspecție judiciară din cadrul Inspecției Judiciare, director adjunct al Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri, director general adjunct de specialitate juridică și director la direcții de specialitate juridică din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției și Inspecției Judiciare, prim-magistrat-asistent și magistrat-asistent-șef gradul I, sunt cele prevăzute la Anexa V, Cap. I, lit. A nr. crt. 2 și art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 4;
d) pentru funcțiile de inspector judiciar în cadrul Inspecției Judiciare, inspector în cadrul Ministerului Justiției, director adjunct la direcții de specialitate juridică din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției și Inspecției Judiciare, magistrat-asistent-șef gradul II, sunt cele prevăzute la Anexa V, Cap. I, lit. A nr. crt. 2 și art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 5;
e) pentru funcția de șef serviciu de specialitate juridică din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Justiției, al Ministerului Public, Inspecției Judiciare, Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri, magistrat-asistent-șef gradul III, sunt cele prevăzute la Anexa V, Cap. I, lit. A nr. crt. 2 și art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 6
f) pentru funcția de șef birou de specialitate juridică din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Justiției și al Ministerului Public, Inspecției Judiciare Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri, magistrat-asistent gradul I sunt cele prevăzute la Anexa V, Cap. I, lit. A nr. crt. 2 și art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 7;
g) pentru funcția de magistrat-asistent gradul II, sunt cele prevăzute la Anexa V, Cap. I, lit. A nr. crt. 2 și art. 10 alin. (1) lit. a) nr. crt. 8;
h) pentru funcția de personal de specialitate juridică asimilat magistraților, cu o vechime în funcție de peste 8 ani, personalul de instruire de specialitate juridică la Școala Națională de Grefieri, magistrat-asistent gradul III, sunt cele prevăzute la Anexa V, Cap. I, lit. A nr. crt. 2
i) pentru funcția de personal de specialitate juridică asimilat magistraților, cu o vechime în funcție între 5 - 8 ani, personalul de instruire de specialitate juridică la Școala Națională de Grefieri, sunt cele prevăzute la Anexa V, Cap. I, lit. A nr. crt. 3
j) pentru funcția de personal de specialitate juridică asimilat magistraților, cu o vechime în funcție între 3 - 5 ani, sunt cele prevăzute la Anexa V, Cap. I, lit. A nr. crt. 4;
kl) pentru funcția de personal de specialitate juridică stagiar asimilat magistraților stagiari sunt cele prevăzute la Anexa V, Cap. I, lit. A nr. crt. 5
Art. 12. – (1) Pe perioada mandatului, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizaţie de încadrare egală cu cea a preşedintelui, respectiv a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, care au funcţia de judecător sau procuror, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), primesc lunar pentru activitatea desfăşurată o indemnizaţie de încadrare egală cu cea a unui preşedinte de secţie al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) La indemnizaţiile prevăzute la alin.(1) şi (2) se pot acorda sporurile prevăzute de prezenta lege.
(4) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii prevăzuţi la alin. (1) şi (2) beneficiază şi de o indemnizaţie de membru egală cu 25% din indemnizaţia brută lunară maximă a judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(5) Membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii şi reprezentanţii societăţii civile beneficiază de o indemnizaţie de membru egală cu 50% din indemnizaţia brută lunară maximă a judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
9 2
(6) În baza de calcul a indemnizaţiei de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzută la alin. (4) şi (5), nu se includ sporurile stabilite de prezenta lege.
Art. 13. – Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, precum şi alte categorii de personal prevăzute la art.1 lit. a), c) şi f) din prezentul capitol, delegate sau detaşate sau care își desfășoară activitatea în sistemul penitenciar, beneficiază pe durata delegării sau detaşării sau a desfășurării activității în sistemul penitenciar, şi de un spor de până la 20% calculat la indemnizaţia de încadrare, sau, după caz, la salariul de bază.
Art. 14. – (1) Pe durata mandatului preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii și al ministrului justiției, consilierii acestora, personal contractual cu studii superioare juridice, sunt salarizaţi cu o indemnizaţie de încadrare lunară stabilită la nivelul funcţiei de consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(2) Consilierii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 4 din prezentul capitol, precum şi de drepturile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. c) şi art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 15. – Bursele auditorilor de justiţie sunt cele prevăzute în anexa nr. V capitolul I lit.A nr. crt. 6 din prezenta lege.
SECŢIUNEA a 3-a
Salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale asistenţilor judiciari
Art. 16. – (1) Asistenţii judiciari numiţi în condiţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt salarizaţi cu indemnizaţia lunară de încadrare prevăzută la nr. crt. 4 din anexa nr. V capitolul I lit.A la prezenta lege, aferenţi unei vechimi în funcţie de la 0 la 3 ani, respectiv de la 3 la 5 ani.
(2) Asistenţii judiciari beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la art. 24 şi 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.27/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Indemnizaţiile de încadrare şi celelalte drepturi ale asistenţilor judiciari se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
SECŢIUNEA a 4-a
Salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale personalului auxiliar de specialitate şi ale personalului conex
Art. 17. – (1) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc pe grade sau trepte profesionale, în raport de funcţia deţinută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum şi de nivelul instanţei sau al parchetului, după caz.
(2) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul judecătoriilor şi al parchetelor de pe lângă acestea sunt cele prevăzute în anexa nr. V capitolele II şi III la prezenta lege.
(3) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex de la tribunale/tribunale specializate, tribunalele militare şi de la parchetele de pe lângă acestea, de la judecătoriile din municipiul Bucureşti şi din localităţile reşedinţă de judeţ, precum şi de la parchetele de pe lângă acestea sunt cele prevazute la alin. (2) majorate cu 5%.
(4) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex de la curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea sunt cele prevazute la alin. (2) majorate cu 7,5%.
9 3
(5) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Direcţia Naţională Anticorupţie şi de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt cele prevazute la alin. (2) majorate cu 10%.
Art. 18 - Pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu studii superioare, care a ocupat funcţii medii de specialitate, în calculul vechimii în specialitate se ia în considerare şi cel mult jumătate din timpul cât a lucrat în funcţiile respective.
SECŢIUNEA a 5-a
Salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale
personalului de instruire fără specialitate juridică, a personalului care ocupă funcţii auxiliare din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice
Art. 19. – Salariile de bază pentru personalul de instruire fără specialitate juridică şi pentru personalul auxiliar din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri sunt prevăzute în anexa nr. V capitolul IV la prezenta lege, pe grade profesionale, în funcţie de nivelul studiilor şi de vechimea în specialitate, după caz.
Art. 20. – (1) La Institutul Naţional al Magistraturii şi la Şcoala Naţională de Grefieri, pentru îndeplinirea unor activităţi pentru care volumul de muncă este sub jumătate din cel al unui post cu normă întreagă, se face plata cu ora. Aceste fracţiuni de normă sunt prevăzute în statul de funcţii. Activităţile pentru care se poate aplica plata cu ora se stabilesc anual de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Calculul tarifului orar se face luându-se în considerare salariul de bază al celui în cauză, stabilit în condiţiile prevăzute la art. 19 din prezentul capitol.
(3) Pentru personalul care prestează activităţi didactice cu ora, calculul tarifului orar se face în raport cu norma didactică de predare săptămânală şi cu funcţia didactică îndeplinită.
Art. 21. – (1) Salariile de bază pentru personalul de execuţie de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică din Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din laboratoarele de expertize criminalistice sunt stabilite în anexa nr. V capitolul V la prezenta lege, pe grade sau trepte profesionale, în raport cu nivelul studiilor şi vechimea în specialitate, după caz.
(2) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de expertize criminalistice, au calitatea de personal contractual, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia aplicabilă acestei categorii profesionale, excepţie făcând drepturile salariale prevăzute de prezenta lege.
(3) Personalul prevăzut la alin.(2) poate fi utilizat şi la parchete.
(4) Indemnizaţiile lunare prevăzute în anexa nr. V capitolul V la prezenta lege sunt mai mari cu 2% pentru personalul de specialitate criminalistică și personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
(5) La numirea în funcţia de tehnician criminalist şi la stabilirea treptei profesionale, pot fi luate în considerare şi perioadele lucrate în funcţii de tehnician în alte sectoare de activitate; în acest caz vechimea în specialitate prevăzută în anexă se majorează cu 3 ani.
(6) Dispoziţiile art. 17 alin. (3) - (5) din prezentul capitol se aplică în mod corespunzător şi tehnicienilor criminalişti din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti.
SECŢIUNEA a 6-a
Salarizarea specialiştilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și al celorlalte parchete, precum şi pentru specialiştii în domeniul informatic din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei, al Consiliului Superior al Magistraturii, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
9 4
Art. 22. – (1) Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și al celorlalte parchete sunt prevăzute la nr. crt. 4 din anexa nr. V capitolul I lit.B la prezenta lege.
(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte.
(3) Salariul de bază se stabileşte potrivit nr. crt. 6 al anexei nr. V capitolul I lit.A la prezenta lege, pentru agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi nr. crt. 1 de la anexa nr. V capitolul I la prezenta lege, pentru ofiţerii de poliţie judiciară. Şefii de birou din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie beneficiază de indemnizaţia de încadrare corespunzătoare funcţiei de prim-procuror adjunct din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, iar şefii de serviciu de indemnizaţia de încadrare corespunzătoare funcţiei de prim-procuror în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie. Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din Direcţia Naţională Anticorupţie beneficiază de drepturile prevăzute în Anexa nr. V la prezenta lege. Specialiştii prevăzuți la alin. (1) beneficiază şi de prevederile art.23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.27/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Indemnizaţiile de încadrare sau salariile de bază, precum şi alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se stabilesc de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 7- a
Salarizarea personalului de probaţiune şi a personalului din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului
Art. 23. – Salariile de bază pentru personalul de probaţiune şi pentru directorul general și directorul general adjunct ai Direcţiei Naționale de Probaţiune sunt prevăzute în anexa nr. V capitolul VII la prezenta lege, în raport de funcţia deţinută, gradul profesional avut şi de vechimea în probaţiune, după caz. Salariile de bază şi celelalte drepturi ale personalului de probaţiune şi ale directorului general și directorului general adjunct ai Direcţiei Naționale de Probaţiune se stabilesc de ministrul justiţiei, cu excepţia cazurilor în care prin lege specială sau prin prezenta lege se prevede altfel.
Art. 24. – Salariile de bază pentru personalul din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor Registrului Comerţului de pe lângă tribunale sunt prevăzute în anexa nr. V capitolul VI la prezenta lege.
SECŢIUNEA a 8- a
Salarizarea judecătorilor și personalului din cadrul Curții Constituționale
Art. 25 – (1) Preşedintele Curţii Constituţionale este egal în grad cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar judecătorii Curţii Constituţionale, cu vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, beneficiind de indemnizaţie egală cu a acestora precum şi de celelalte drepturi.
(2) Personalul Curţii Constituţionale este salarizat potrivit anexelor la prezenta lege în care se regăsesc aceste categorii de personal, în funcţie de încadrare, cu respectarea prevederilor prezentei legi, beneficiind, în mod corespunzător, şi de celelalte drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare.
SECŢIUNEA a 9-a
Dispoziţii finale
Art. 26. – Personalul din Ministerul Justiţiei cu atribuţii de coordonare şi control şi cel care efectuează lucrări în legătură cu activitatea penitenciarelor, cu excepţia funcţionarilor publici cu statut special, beneficiază de un spor la salariul de bază, respectiv indemnizaţia de încadrare de până la 5%.
9 5
Art. 27. – Personalul prevăzut la art. 1 din prezentul capitol aflat în activitate la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că îndeplineşte toate condiţiile legale pentru funcţia în care este încadrat, păstrându-şi toate drepturile aferente acesteia dobândite în condiţiile legii.
Art. 28. – Statele de personal şi statele de funcţii se întocmesc în limita numărului de posturi legal aprobat.
Art. 29. - Suma sporurilor acordate cumulat pe total ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din câştigurile salariale brute lunare.
98
Anexa nr. VI – FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE
„APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ”
Capitolul II – Reglementări specifice personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
SECŢIUNEA 1
Soldele personalului militar şi salariile poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare
Art. 1. – (1) Personalul încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este salarizat în raport cu statutul, activităţile şi organizarea stabilite prin lege, cu îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce îi revin, potrivit jurământului depus, cu responsabilităţile, atribuţiile, rolul, complexitatea şi importanţa socială a funcţiei exercitate, cu gradul de efort şi risc, cu pregătirea şi competenţa profesională, precum şi cu interdicţiile şi restrângerea exerciţiului unor drepturi prevăzute pentru personalul din aceste instituţii de legislaţia în vigoare.
(2) Personalul instituţiilor publice prevăzute la alin. (1) beneficiază de solde, salarii, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi alte drepturi salariale.
(3) Drepturile băneşti acordate militarilor în termen, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti care urmează modulul instruirii individuale, elevilor şi studenţilor instituţiilor militare de învăţământ, elevilor şi studenţilor din instituţiile de învaţământ pentru formarea poliţiştilor, respectiv ale cursanţilor din instituţiile de învăţământ pentru formarea funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare sunt prevăzute în secţiunea a 7-a din prezentul capitol.
Art. 2. – (1) Personalul încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este format din personal militar, poliţişti, funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, personal civil.
(2) Prin personal militar, în sensul prezentei legi, se înţelege cadrele militare în activitate, precum şi soldaţii şi gradaţii profesinonişti în activitate.
(3) Prin poliţişti, în sensul prezentei legi, se înţelege funcţionarii publici cu statut special din unităţile Ministerului Afacerilor Interne, aflaţi sub incidenţa Legii nr.360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Prin funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în sensul prezentei legi, se înţelege funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi din Ministerul Justiţiei, aflaţi sub incidenţa Legii nr.293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată.
99
(5) Prin personal civil, în sensul prezentei legi, se înţelege funcţionarii publici şi personalul contractual.
SECŢIUNEA a 2-a
Soldele şi salariile funcţiilor de bază
Art. 3. – (1) Personalul militar are dreptul la soldă lunară.
(2) Solda lunară se compune din solda funcţiei de bază, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale.
(3) Solda funcţiei de bază este formată din solda de funcţie, solda de grad, gradaţii şi, după caz, solda de comandă. Pentru realizarea diferenţierii soldelor funcţiilor de bază, se stabilesc soldele de funcţie.
Art. 4. – (1) Poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la salariu lunar.
(2) Salariul lunar se compune din salariul funcţiei de bază, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale.
(3) Salariul funcţiei de bază este compus din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă. Pentru realizarea diferenţierii salariilor funcţiilor de bază, se stabilesc salariile de funcţie.
Art. 5. – (1) Soldele de funcţie, respectiv salariile de funcţie sunt diferenţiate în raport cu nivelul studiilor, pregătirea profesională, atribuţiile ce revin fiecărei funcţii, solicitările la efort, complexitatea şi gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, precum şi cu eşalonul la care se desfăşoară activitatea, prevăzute în Anexa nr. VI capitolul I la prezenta lege.
(2) Pentru personalul militar, precum şi pentru poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, soldele de funcţie corespunzător gradelor militare şi nivelului studiilor, respectiv salariile de funcţie corespunzătoare gradelor profesionale şi nivelului studiilor sunt prevăzute în anexa nr. VI capitolul I la prezenta lege.
(3) Soldele de funcţie/salariile de funcţie şi nivelul studiilor pentru funcţiile de comandă, respectiv de execuţie ale personalului militar pe grade militare, respectiv ale poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pe grade profesionale, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în limitele prevăzute în anexa nr. VI capitolul I la prezenta lege, în raport cu eşalonul la care se desfăşoară activitatea.
(4) Solda de funcţie se acordă de la data prevăzută în ordinul de numire. Pentru persoanele chemate sau rechemate în activitate, solda de funcţie se acordă de la data prezentării la serviciu.
(5) Salariul de funcţie se acordă de la data prevăzută în ordinul/dispoziţia/decizia de numire. Pentru persoanele nou-încadrate sau reintegrate
100
în rândul poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, salariul de funcţie se acordă de la data prezentării la serviciu.
Art. 6. – Solda de funcţie, respectiv salariul de funcţie sunt prevăzute în anexa nr. VI capitolul I la prezenta lege.
Art. 7. – (1) Pentru gradul militar pe care îl deţine, ca drept al titularului şi recunoaştere în plan social, personalul militar, respectiv poliţistul şi funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, beneficiază de soldă de grad, respectiv de salariul gradului profesional deţinut.
(2) Cuantumurile soldelor/salariilor de grad sunt următoarele:
Ofiţeri:
- General, amiral, chestor general de poliţie 410 lei
- General-locotenent, viceamiral, chestor-şef de poliţie 390 lei
- General-maior, contraamiral, chestor principal de poliţie 380 lei
- General de brigadă, general de flotilă aeriană,
contraamiral de flotilă, chestor de poliţie/penitenciare 370 lei
- Colonel, comandor, comisar-şef de poliţie/penitenciare 360 lei
- Locotenent-colonel, căpitan–comandor,
comisar de poliţie/penitenciare 340 lei
- Maior, locotenet-comandor,
subcomisar de poliţie/penitenciare 330 lei
- Căpitan, inspector principal de poliţie/penitenciare 320 lei
- Locotenent, inspector de poliţie/penitenciare 310 lei
- Sublocotenent, aspirant, subinspector de poliţie/penitenciare 300 lei
Maiştri militari
- Maistru militar principal 290 lei
- Maistru militar clasa I 280 lei
- Maistru militar clasa a II-a 270 lei
- Maistru militar clasa a III-a 260 lei
- Maistru militar clasa a IV-a 250 lei
- Maistru militar clasa a V-a 240 lei
Subofiţeri şi agenţi de poliţie/penitenciare
- Plutonier adjutant principal/şef, agent-şef principal de poliţie/
penitenciare 290 lei
- Plutonier adjutant, agent-şef de poliţie/penitenciare 280 lei
- Plutonier major, agent-şef adjunct de poliţie/penitenciare 270 lei
- Plutonier, agent principal de poliţie/penitenciare 260 lei
- Sergent major, agent de poliţie/penitenciare 250 lei
- Sergent 240 lei
Soldaţi şi gradaţi profesinonişti
- Caporal clasa I 235 lei
- Caporal clasa a II-a 225 lei
- Caporal clasa a III-a 220 lei
101
- Fruntaş 210 lei
- Soldat 200 lei.
(3) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deţinut se actualizează proporţional cu evoluţia salairului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prin hotărâre a Guvernului.
(4) Solda de grad se plăteşte de la data acordării gradului, respectiv a înaintării în grad. Pentru persoanele chemate sau rechemate în activitate, solda de grad se plăteşte de la data prezentării la serviciu.
(5) Salariul gradului profesional deţinut se plăteşte de la data obţinerii gradului profesional, respectiv a avansării în gradul profesional. Pentru persoanele nou-încadrate sau reintegrate în rândul poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, salariul gradului profesional deţinut se plăteşte de la data prezentării la serviciu.
Art. 8. – (1) Cadrele militare în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care îndeplinesc funcţii de comandă beneficiază lunar de solda/salariul de comandă de până la 25% din solda de funcţie/salariul de funcţie.
(2) Funcţiile pentru care se acordă solda/salariul de comandă, mărimea concretă a procentului, precum şi normele de acordare/suspendare se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.
(3) Solda/salariul de comandă se acordă de la data numirii în funcţiile cu drept la solda/salariul de comandă şi încetează la data schimbării din funcţie.
Art. 9. – (1) Cadrele militare în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care îndeplinesc, prin împuternicire, atribuţiile funcţiilor prevăzute cu solda/salariul de comandă beneficiază, pe perioada împuternicirii, de solda de funcţie, respectiv de salariul de funcţie şi de solda/salariul de comandă corespunzător funcţiilor în care sunt împuternicite.
(2) Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, împuternicite să asigure îndeplinirea atribuţiilor funcţiilor de execuţie vacante sau ai căror titulari lipsesc temporar, beneficiază, pe perioada împuternicirii, de solda de funcţie corespunzătoare funcţiilor în care sunt împuternicite.
(3) Cadrele militare în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare împuternicite/împuterniciţi îşi menţin soldele de funcţie, respectiv salariile de funcţie şi, după caz, soldele/salariile de comandă avute anterior, dacă acestea sunt mai mari decât cele acordate în baza prevederilor alin. (1) şi (2).
(4) Normele metodologice privind împuternicirea pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţiilor de comandă şi de execuţie se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.
102
Art. 10. – Cadrele militare în activitate, numite în funcţii inferioare gradelor pe care le au, ca urmare a situaţiilor prevăzute la art. 81 alin. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, primesc soldele de funcţie minime corespunzătoare gradelor militare deţinute.
Art. 11. – (1) În raport cu timpul servit în calitate de personal militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la 1 - 7 gradaţii, care se acordă din 3 în 3 ani. Intervalul de timp cuprins între data acordării gradului militar şi data absolvirii instituţiei militare de învăţământ se ia în calcul la stabilirea de gradaţii. Perioada modulului instruirii individuale nu se ia în calcul la stabilirea de gradaţii.
(2) Fiecare gradaţie reprezintă 3% din solda de funcţie/salariul de funcţie.
(3) Persoanele chemate sau rechemate în activitate, precum şi rezerviştii concentraţi beneficiază de gradaţii în raport cu vechimea în serviciu avută/stagiul de cotizare realizat, legal stabilit, după cum urmează:
- 3 - 6 ani gradaţia I;
- 6 - 10 ani gradaţia a II-a;
- 10 - 15 ani gradaţia a III-a;
- 15 - 20 de ani gradaţia a IV-a;
- 20 - 25 de ani gradaţia a V-a;
- peste 25 de ani gradaţia a VI-a.
(4) Personalul militar trecut în rezervă care este rechemat în activitate beneficiază de numărul de gradaţii avut înainte de trecerea în rezervă, dacă acesta este mai mare decât cel cuvenit prin aplicarea prevederilor alin. (3), luându-se în calcul pentru acordarea gradaţiei următoare şi vechimea scursă de la acordarea ultimei gradaţii până la trecerea în rezervă.
(5) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică şi absolvenţilor instituţiilor militare de învăţământ pentru vechimea în serviciu avută/stagiul de cotizare realizat până la data intrării în aceste instituţii şi, după caz, soldaţilor şi gradaţilor profesinonişti trecuţi în corpul cadrelor militare în activitate pentru vechimea în serviciu avută/stagiul de cotizare realizat până la data schimbării poziţiei de activitate.
(6) Prevederile alin. (3) - (5) se aplică în mod corespunzător şi poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.
Art. 12. – (1) Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care lucrează în condiţii de pericol în unităţile de fabricare, experimentare, analiză sau depozitare a muniţiilor, pulberilor, explozivilor şi substanţelor toxice speciale sau care execută operaţiuni de depozitare, dezamorsare, manipulare, examinare ori neutralizare a acestora, precum şi cel care desfăşoară activităţi specifice la calamităţi naturale beneficiază de o primă pentru condiţii periculoase de muncă, diferenţiată în funcţie de gradul de pericol şi/sau de timpul efectiv lucrat în aceste locuri, calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, astfel:
103
- locuri de muncă sau operaţiuni deosebit de periculoase 37 - 50%;
- locuri de muncă sau operaţiuni foarte periculoase 16 - 30%;
- locuri de muncă sau operaţiuni periculoase până la 16%.
(2) Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil beneficiază de următoarele sporuri, în funcţie de condiţiile de muncă:
a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
b) pentru condiţii grele de muncă, un spor de până la 15% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
c) pentru activităţile care solicită o încordare psihică foarte ridicată, un spor de până la 15% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
(3) Locurile, condiţiile de muncă şi operaţiunile, precum şi procentele de acordare se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite, în limita prevederilor din Regulamentul, elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
Art. 13. – (1) Dispoziţiile legale prin care sunt stabilite sporuri, indemnizații şi alte drepturi de natură salarială pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar se aplică şi personalului militar, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalului civil care se află în situaţii similare, indiferent de tipul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
(2) Normele de aplicare se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.
Art. 14. – (1) Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiţii de pericol deosebit, desfăşurată în exercitarea atribuţiilor funcţionale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unităţii, personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operaţii speciale, misiunilor și/sau activităților deosebite ori de specialitate, misiunilor operative de protecţie a demnitarilor, a acţiunilor de gardare, protecţie şi control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale şi activităţilor de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare şi asistenţă medicală şi psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecţie în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare şi valorificare a informaţiilor sau datelor/situaţiilor/documentelor/actelor, investigaţii, acţiuni şi intervenţie, efectuarea actelor de cercetare penală specială beneficiază de o compensaţie de risc/pericol
104
deosebit de până la 30% calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.
(2) Compensația prevăzută la alin. (1) se acordă și personalului din structurile din domeniile informații pentru apărare, cercetare sau operații speciale ale Ministerului Apărării Naționale.
(3) Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu beneficiază de o compensaţie de 30% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.
(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică personalului militar, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalului civil care beneficiază de compensaţia prevăzută la alin. (1).
(5) Unităţile, categoriile de personal, condiţiile, criteriile şi mărimea compensaţiei se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.
Art. 15. – (1) Pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, se acordă o majorare de până la 50% calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.
(2) Dreptul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare, în limita a 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite.
(3) Condiţiile de acordare a dreptului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.
Art. 16. – Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil, trimişi în interesul serviciului în delegare sau detaşaţi la aplicaţii, trageri, instrucţie în tabără sau în alte misiuni în alte localităţi decât cele în care se află sediul unităţii din care fac parte, au dreptul la indemnizaţia de delegare sau de detaşare, precum şi la decontarea cheltuielilor de cazare, potrivit reglementărilor în vigoare aplicabile personalului din sectorul bugetar.
Art. 17. – Drepturile de transport ale personalului militar în activitate, ale poliţiştilor, ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, ale elevilor şi studenţilor din instituţiile de învăţământ pentru formarea poliţiştilor şi cursanţilor din instituţiile de învăţământ pentru formarea funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, precum şi ale personalului civil sunt reglementate prin hotărâre a Guvernului.
105
Art. 18. – (1) Personalul care lucrează cu cifru de stat beneficiază de o indemnizaţie de 15 - 20% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.
(2) Funcţiile pentru care se acordă indemnizaţia de cifru şi mărimea concretă a procentului se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.
(3) Funcţiile cu drept la indemnizaţie de cifru se prevăd prin statele de organizare.
SECŢIUNEA a 3-a
Drepturi specifice activităţii desfăşurate
în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
Art. 19. – Pentru realizarea prerogativelor constituţionale de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil beneficiază de majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 7,5%.
Art. 20. – (1) Pentru activitatea desfăşurată în unităţi situate în localităţi sau în zone izolate ori în unităţi situate în localităţi sau zone unde atragerea personalului se face cu greutate, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, precum şi personalul civil, beneficiază de un spor de până la 20% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.
(2) Criteriile de stabilire a localităţilor şi zonelor izolate, a localităţilor şi zonelor unde atragerea personalului se face cu greutate, categoriile de personal şi mărimea concretă a sporului se stabilesc, conform actelor normative în vigoare, prin ordin al ordonatorului principal de credite.
Art. 21. – (1) Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, mutate sau transferate, în interes de serviciu, într-o altă localitate decât cea de domiciliu, individual sau împreună cu unitatea sau subunitatea, au dreptul la:
a) o indemnizaţie de mutare egală cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază cuvenită/cuvenit pentru noile funcţii în care au fost încadraţi;
b) o indemnizaţie pentru fiecare membru de familie aflat în întreţinere, egală cu 1/4 din solda funcţiei de bază, respectiv din salariul funcţiei de bază cuvenită/cuvenit, în luna schimbării domiciliului membrilor de familie;
c) rambursarea costului transportului pentru personalul militar, membrii de familie şi gospodăria lor;
d) o permisie, respectiv o învoire plătită de 5 zile lucrătoare, în vederea mutării efective, acordată la cerere.
(2) Indemnizaţia de mutare prevăzută la alin. (1) lit. a) se acordă personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare în luna schimbării domiciliului.
(3) Rambursarea costului transportului pentru personalul militar se efectuează la data prezentării la unitate, iar pentru membrii de familie şi gospodăria
106
lor se efectuează la data schimbării domiciliului, în condiţiile prevăzute prin ordin al ordonatorului principal de credite.
(4) Drepturile prevăzute la alin. (1) se acordă şi persoanelor chemate sau rechemate în rândul cadrelor militare în activitate ori cărora li se acordă gradul la absolvirea cursului de formare a cadrelor militare în activitate, persoanelor nou-încadrate sau reintegrate în rândul poliţiştilor sau, după caz, funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare. Indemnizaţia se calculează în raport cu solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, stabilită pentru funcţiile în care acestea sunt numite.
(5) Cadrele militare în activitate care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ militar beneficiază, după absolvire, de indemnizaţia de mutare şi de decontarea costului transportului, prevăzute la alin. (1).
(6) La absolvirea instituţiilor de învăţământ militar, elevii şi studenţii militari cărora li se acordă grade de ofiţeri, maiştri militari sau subofiţeri ori cei care au obţinut asemenea grade pe timpul şcolarizării au dreptul, la prezentarea la unităţi, la o indemnizaţie de instalare egală cu solda funcţiei de bază stabilită pentru funcţiile în care au fost numiţi şi la decontarea cheltuielilor de transport pentru ei, membrii de familie şi gospodăria lor.
(7) Prevederile alin. (6) se aplică în mod corespunzător şi poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.
(8) Soldaţii şi gradaţii profesionişti în activitate care au obţinut grade de subofiţeri ca urmare a absolvirii unor cursuri beneficiază de indemnizaţie de instalare numai în situaţia în care nu au beneficiat de indemnizaţie în condiţiile alin. (10).
(9) În localităţile izolate sau în zonele unde atragerea personalului se face cu greutate, stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite, indemnizaţia prevăzută la alin. (6) poate fi la nivelul a două solde ale funcţie de bază, respectiv a două salarii ale funcţiei de bază.
(10) Soldaţii şi gradaţii profesionişti în activitate, la semnarea primului contract, beneficiază de o indemnizaţie de instalare egală cu solda funcţiei de bază cuvenită.
(11) Personalul militar care a beneficiat de indemnizaţia de instalare şi care, ulterior, şi-a prezentat demisia înainte de împlinirea unui termen de 3 ani de la absolvirea instituţiilor de învăţământ, respectiv de la semnarea primului contract va restitui indemnizaţia primită, proporţional cu perioada rămasă până la expirarea termenului de 3 ani. Această prevedere se aplică în mod corespunzător şi personalului care a urmat cursul de formare a cadrelor militare în activitate.
(12) Cadrelor militare trecute în rezervă sau direct în retragere, în baza art. 85 alin. 1 lit. a) - f) din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, care îşi schimbă domiciliul în termen de 12 luni de la data schimbării poziţiei de activitate, li se rambursează cheltuielile de transport pentru ele, membrii lor de familie şi gospodărie, până la localitatea unde îşi stabilesc domiciliul.
(13) Poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care au beneficiat de indemnizaţia de instalare şi care ulterior şi-au prezentat demisia înainte de împlinirea unui termen de 3 ani de la
107
absolvirea instituţiilor de învăţământ vor restitui indemnizaţia primită, proporţional cu perioada rămasă până la expirarea termenului de 3 ani.
(14) În cazul decesului personalului militar, familia acestuia are dreptul la rambursarea costului transportului prevăzut la alin. (1) lit. c), dacă în termen de 12 luni de la data decesului îşi stabileşte domiciliul în altă localitate.
Art. 22. – Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, precum şi personalul civil care au în primire cai sau câini de serviciu au dreptul, pe perioada respectivă, la un spor de până la 5% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.
Art. 23. – Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care sunt încadraţi în structurile centrale ale instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau în structuri militare ale NATO sau UE dislocate pe teritoriul României, beneficiază de majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 12,5%.
Art. 24. – Pe perioada în care îşi desfăşoară activitatea în structurile instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, preoţii militari sunt asimilaţi ofiţerilor şi beneficiază de solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, de compensaţiile, primele, sporurile, indemnizaţiile şi de alte drepturi salariale prevăzute în prezenta lege.
Art. 25. – Funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care asigură paza, escortarea şi supravegherea deţinuţilor, reţinuţilor, arestaţilor preventiv şi a minorilor condamnaţi în penitenciare sau internaţi în centre de reeducare minori, în spitale-penitenciare, în secţii (ateliere) de producţie, în puncte de lucru ori în perioada în care se află în mijloace de transport au dreptul, pe timpul efectiv prestat în astfel de condiţii, la o indemnizaţie pentru pază şi supraveghere de 5% din salariul de funcţie.
Art. 26. – De indemnizaţia prevăzută la art. 25 beneficiază şi membrii grupelor de intervenţie, precum şi cei care sunt desemnaţi să-şi desfăşoare activitatea în cadrul grupelor de intervenţie la unităţile unde funcţiile prevăzute în statele de organizare nu sunt încadrate.
Art. 27. – Guvernul României este abilitat să stabilească şi alte drepturi salariale specifice pentru personalul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, la propunerea conducătorilor acestora.
Art. 28. – (1) Pentru asigurarea condiţiilor de îndeplinire a misiunilor specifice instituţiilor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în raport cu standardele de performanţă profesională, personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare,
108
precum şi personalului civil, li se poate acorda titlul de specialist de clasă/domeniu
funcţional.
(2) Titlul de specialist de clasă/domeniu funcţional este ierarhizat, în
ordinea crescătoare a calificării pe trei niveluri: clasa a 3-a, clasa a 2-a, clasa 1.
Acesta se obţine/menţine potrivit condiţiilor, criteriilor şi standardelor de performanţă
stabilite pentru clasa respectivă, prin ordin al ordonatorului principal de credite.
(3) Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare, precum şi personalul civil, pentru titlurile de
specialist de clasă/domeniu funcţional deţinute în specialitate, beneficiază de
majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 2,5%, 5%,
respectiv 7,5%, corespunzător clasei a 3-a, clasei a 2-a sau clasei 1.
(4) Specialităţile, condiţiile de acordare şi de retragere a titlului de specialist
de clasă/domeniu funcţional, retrogradarea dintr-o clasă superioară într-una
inferioară, criteriile şi standardele de performanţă se stabilesc prin ordin al
ordonatorului principal de credite.
Art. 29. – Maiştrii militari, subofiţerii, soldaţii şi gradaţii profesinonişti,
agenţii de poliţie şi cei din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul
contractual care desfăşoară activităţi de conducători de autovehicule, inclusiv cei care
conduc motociclete cu ataş, care, prin natura muncii, lucrează peste programul
normal de lucru, inclusiv în zilele de repaus săptămânal sau în zilele în care, în
conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, şi cărora nu li se poate
acorda timp liber corespunzător, au dreptul la o compensaţie de 5-25% din solda de
funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, în conformitate cu normele metodologice
aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.
SECŢIUNEA a 4-a
Primele şi compensaţiile acordate personalului aeronautic
Art. 30. – Personalul aeronavigant definit la art. 8, 17 şi 31 din Statutul
personalului aeronautic din aviaţia militară a României, denumit în continuare statut,
aprobat prin Legea nr. 35/1990, încadrat, potrivit statului de organizare, în funcţii
specifice categoriei de personal aeronautic din care face parte şi care desfăşoară
efectiv activităţi aeronautice, beneficiază, în condiţiile prevăzute de statut, de
următoarele prime:
a) prima de clasificare;
b) prima orară de zbor;
c) prima de paraşutare;
d) prima specială pentru încercarea, recepţia şi verificarea în zbor a tehnicii
aeronautice.
Art. 31. – (1) Prima de clasificare se acordă lunar personalului navigant de
aviaţie şi paraşutiştilor militari, în limitele a 8 - 30% din solda de funcţie, diferenţiată
în raport cu titlul de clasificare deţinut, categoria de personal navigant, aeronave şi
activităţi.
109
(2) Pentru militarii în termen prima de clasificare se calculează la solda de
funcţie minimă cuvenită unui soldat gradat profesionist, cu o gradaţie.
Art. 32. – (1) Prima orară de zbor se acordă tuturor categoriilor şi
specialităţilor de personal navigant de aviaţie, definite la art. 9 şi 17 din statut, astfel:
a) prima orară de zbor se acordă pilotului comandant de bord, diferenţiat în
funcţie de categoria de aeronave şi de condiţiile de zbor, în procente cuprinse între 2 -
10% din 1/2 a soldei de funcţie prevăzută în statul de organizare pentru comandantul
de escadrilă/similar;
b) pentru zborurile executate în echipaj, membrii acestora au dreptul la
prima orară de zbor, calculată în limitele a 50 - 85% din prima orară de zbor a
pilotului comandant de bord, în raport cu categoria de personal navigant şi cu
activităţile pe care le desfăşoară la bordul aeronavei.
(2) În funcţie de tipul şi de dificultatea misiunii de zbor, de condiţiile în
care se execută zborul şi de categoria de aeronave respectivă, prima orară de zbor
stabilită la alin. (1) lit. a) şi b), se majorează în limitele a 50 - 200%, în condiţiile
stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite.
(3) Drepturile salariale prevăzute la alin.(1) şi (2) se acordă în acelaşi
cuantum ambilor piloţi de pe aeronave de instrucţie şi de luptă, în cazul zborurilor de
încercare, recepţie şi verificare a aeronavelor, pentru cercetarea meteorologică,
demonstrative sau în cadrul aplicaţiilor şi antrenamentelor.
(4) Pentru misiunile executate cu aeronave peste hotare sau în cadrul
companiilor civile de transport aerian, drepturile salariale prevăzute la alin. (1) şi (2)
se acordă, pentru întregul traiect de zbor, în cuantumurile prevăzute de reglementările
în vigoare pentru aviaţia civilă.
(5) Prima orară de zbor se plăteşte în funcţie de durata misiunii de zbor
rezultată din registrele de cronometraj. În cazurile în care calificativele obţinute în
urma executării zborurilor nu sunt pozitive, durata acestora nu se ia în calcul la plata
primelor orare de zbor.
Art. 33. – (1) Prima de paraşutare se acordă lunar tuturor categoriilor şi
specialităţilor de personal aeronavigant, definite la art. 9, 10 şi 17 din statut, în
procente cuprinse între 2 - 8% din 1/2 a soldei de funcţie prevăzută în statul de
organizare pentru comandantul de batalion paraşutişti/similar, pentru fiecare
paraşutare executată, diferenţiat în raport cu condiţiile de lansare şi aterizare, cu
condiţiile de zbor şi meteorologice şi cu dificultatea lansării.
(2) Pentru paraşutările executate sub formă de exerciţii combinate, cu
acţionarea comenzii manuale, cu deschiderea paraşutei de rezervă, cu lansarea cu
container de luptă sau materiale şi de la înălţimi şi viteze periculoase de lansare,
personalului aeronavigant definit la art. 9, 10 şi 17 din statut i se acordă compensaţii
în procente cuprinse între 1-5% din 1/2 a soldei de funcţie prevăzută în statul de
organizare pentru comandantul de batalion paraşutişti/similar.
(3) Pentru catapultarea din aeronavă, piloţilor li se acordă prime echivalente
cu:
110
a) o soldă a funcţiei de bază, în cazul catapultării ca urmare a unui caz de
forţă majoră prevăzut în instrucţiunile de pilotaj;
b) două solde ale funcţiei de bază, în cazul catapultării de încercare-testare
sau recepţie a sistemelor de salvare.
Art. 34. – (1) Prima specială pentru încercarea, recepţia şi verificarea în
zbor a tehnicii aeronautice se acordă tuturor categoriilor şi specialităţilor de personal
aeronavigant, definite la art. 8 şi 17 din statut, astfel:
a) pentru zborurile de încercare, recepţie şi verificare a aeronavelor prototip
şi a celor nou-construite, personalului navigant de aviaţie i se acordă prime speciale,
calculate în procente faţă de 1/2 a soldei de funcţie prevăzută în statul de organizare
pentru comandantul escadrilei de aviaţie/similar, la categoria respectivă de aeronave,
după cum urmează:
i) pentru primul zbor al unei aeronave prototip, în limitele a 200 - 500%,
în funcţie de categoria de aeronave;
ii) pentru primul zbor al unei aeronave nou-construite, în limitele a
30 - 70%, în funcţie de categoria de aeronave;
iii) pentru fiecare zbor de încercare a unei aeronave nou-construite,
prevăzut în programele de încercare pentru omologare sau de casă (cu excepţia
primului zbor), în limitele a 5 - 20%, în funcţie de categoria de aeronave;
iv) pentru fiecare zbor de încercare a produselor noi de aviaţie (motoare,
sisteme de salvare, rachete, muniţii, bombe, instalaţii de armament şi anvelope), în
limitele a 4 - 15%;
b) pentru paraşutările executate în scopul încercării, recepţiei şi verificării
paraşutelor prototip sau nou-construite, paraşutiştilor li se acordă prime speciale,
calculate în procente faţă de 1/2 a soldei de funcţie prevăzută în statul de organizare
pentru comandantul de batalion paraşutişti/similar, după cum urmează:
i) pentru fiecare paraşutare de omologare a produselor prototip şi serie
zero, în limitele a 10 - 20%, în funcţie de categoria şi tipul de paraşută;
ii) pentru fiecare paraşutare de recepţie şi verificare a produselor noi, în
limitele a 5 - 10%, în funcţie de categoria şi tipul de paraşută;
c) pentru zborurile de încercare a unei aeronave după reparaţia capitală sau
medie, pentru recepţia unei aeronave noi sau reparate, precum şi pentru verificarea
după executarea unor lucrări de importanţă majoră (lucrări regulamentare, schimbări
de agregate de motoare) se acordă prime speciale, calculate în limitele a 4 - 18% din
1/2 a soldei de funcţie prevăzută în statul de organizare pentru comandantul escadrilei
de aviaţie/similar, la categoria respectivă de aeronave;
d) pentru paraşutările executate în scopul recepţiei paraşutelor după
reparaţia capitală sau medie, precum şi pentru verificările prin paraşutare a
produselor la care s-au executat lucrări de importanţă majoră, paraşutiştilor li se
acordă prime speciale în procente faţă de 1/2 a soldei de funcţie prevăzută în statul de
organizare pentru comandantul de batalion paraşutişti/similar, în limitele a 4 - 8%.
(2) Primele speciale stabilite la alin. (1) lit. a) şi c) se acordă membrilor
echipajului în cuantum de 75% din prima pilotului comandant de bord, iar pentru
încercarea sau recepţia aeronavelor de instrucţie şi de luptă, integral ambilor piloţi.
111
Art. 35. – Personalul aeronautic nenavigant, definit la art. 12, 17 şi 31 din
statut, încadrat, potrivit statului de organizare, în funcţii specifice categoriei de
personal aeronautic din care face parte şi care desfăşoară efectiv activităţi
aeronautice, beneficiază în condiţiile prevăzute de statut de următoarele prime:
a) prima de clasificare;
b) prima de specializare;
c) prima pentru asigurarea activităţilor aeronautice.
Art. 36. – Prima de clasificare se acordă lunar personalului aeronautic
nenavigant, cu excepţia inginerilor şi subinginerilor, în limitele a 5 - 19% din solda
de funcţie, diferenţiat în raport cu titlul de clasificare deţinut, categoria de personal
nenavigant şi categoria de tehnică aeronautică.
Art. 37. – Prima de specializare se acordă lunar ofiţerilor ingineri şi
subingineri de aviaţie, de transmisiuni aeronautice şi protecţia navigaţiei aeriene, în
limitele a 8 - 22% din solda de funcţie, diferenţiat în raport cu titlul de specializare
deţinut, categoria de personal nenavigant şi categoria de tehnică aeronautică.
Art. 38. – (1) Primele pentru asigurarea activităţilor aeronautice se acordă
tuturor categoriilor şi specialităţilor de personal aeronautic nenavigant, definite la art.
12 şi 17 din statut, precum şi inginerilor, subinginerilor şi tehnicienilor de bord,
astfel:
a) prima de aterizare se acordă lunar personalului tehnic-ingineresc de
aviaţie, definit la art. 13 şi 17 din statut, din unităţi (similare) care execută activităţi
de pregătire pentru zbor a aeronavelor, exploatează la sol şi în zbor aeronave,
exploatează şi întreţin mijloace tehnice de aerodrom, echipamente de altitudine şi de
prevenire a evenimentelor de zbor prin mijloace tehnice de control obiectiv,
diferenţiat pe categorii de funcţii ale personalului şi tipuri de aeronave, în limitele a
0,04 - 3% din 1/2 a soldei de funcţie prevăzută în statul de organizare pentru
inginerul-şef al escadrilei/similar, pentru fiecare aterizare urmată de refacerea
capacităţii de zbor;
b) pentru aterizările executate în cadrul starturilor de noapte, prima de
aterizare prevăzută la lit. a) se majorează cu 50%;
c) pentru personalul tehnic-ingineresc de aviaţie care operează tehnica de
avioane fără pilot, prima de aterizare (lansare) reprezintă un cuantum în limitele a
5 - 40% din solda de funcţie, pentru fiecare lansare, diferenţiat pe categorii şi tipuri
de avioane fără pilot;
d) personalul aeronautic care execută activităţi de exploatare a
simulatoarelor de zbor beneficiază de o primă pentru asigurare tehnică, în cuantum de
0,10 - 0,50% din solda de funcţie, pentru fiecare oră de funcţionare a simulatorului în
procesul de instruire a personalului navigant, diferenţiat pe categorii şi tipuri de
simulatoare;
e) soldaţii şi gradaţii profesinonişti în activitate, precum şi militarii în
termen, calificaţi, care desfăşoară activităţi de asigurare tehnică de aviaţie,
112
beneficiază lunar de o primă de aterizare în limitele a 0,5 - 2,5% din solda de funcţie
corespunzătoare gradului de caporal clasa a I-a, pentru fiecare aterizare, urmată de
refacerea capacităţii de zbor, diferenţiat pe categorii de aeronave şi activităţi;
f) prima pentru asigurarea tehnică a zborului se acordă lunar personalului
tehnic-ingineresc de aviaţie, definit la art. 13 şi 17 din statut, care execută lucrări
regulamentare, periodice şi de întreţinere, reparaţii curente şi modernizări ale tehnicii
de aviaţie, precum şi activităţi de conducere a proceselor de exploatare,
reparare-fabricare, asimilare şi experimentare a tehnicii de aviaţie şi de asigurare cu
tehnică de aviaţie. Face excepţie personalul tehnic-ingineresc de aviaţie din unităţile
de reparare-fabricare a tehnicii aeronautice şi din comisiile de reprezentanţi militari
de pe lângă acestea, în funcţie de numărul orelor de zbor realizate, la eşalonul
respectiv, diferenţiat pe categorii de personal şi categorii de aeronave, în limitele a
0,003 - 0,1% din solda de funcţie, pentru ora de zbor;
g) pentru personalul de comandă din unităţile care operează tehnica de
avioane fără pilot se acordă, la sfârşitul fiecărui an, o primă pentru asigurarea
zborului, egală cu valoarea soldei de funcţie, în vigoare în luna decembrie,
proporţional cu îndeplinirea planului anual de lansări a avioanelor;
h) prima de reparaţii se acordă lunar personalului tehnic-ingineresc de
aviaţie, de transmisiuni aeronautice şi protecţia navigaţiei aeriene din unităţile de
reparare-fabricare a tehnicii aeronautice şi comisiile de reprezentanţi militari de pe
lângă acestea, care execută sau conduc activităţi de reparaţii, modernizări, proiectare,
fabricare, asimilare şi experimentare a tehnicii aeronautice militare, precum şi
recepţia acesteia din fabricaţie şi reparaţie, în funcţie de tehnica reparată, fabricată şi
recepţionată, diferenţiat pe categorii de personal şi în raport de complexitatea
lucrărilor, în procent de 0,2 - 15% din solda de funcţie, pentru fiecare produs
recepţionat de beneficiar;
i) prima de start se acordă lunar meteorologilor, personalului tehnic de
transmisiuni aeronautice şi protecţia navigaţiei aeriene şi personalului tehnic auto
care execută, organizează sau conduc activităţi specifice asigurării starturilor de zbor
cu aeronave militare, în funcţie de numărul de starturi de zbor executate/misiuni
independente, în limitele a 1 - 2% din solda de funcţie, pentru fiecare start, diferenţiat
pe categorii de personal şi aeronave;
j) prima de dirijare se acordă lunar navigatorilor de sol pentru conducerea,
dirijarea şi coordonarea activităţii de zbor a aeronavelor militare, în funcţie de
numărul de aeronave conduse, dirijate sau coordonate, în limitele a 0,02 - 2% din
solda de funcţie, diferenţiat pe categorii de personal, tehnică aeronautică şi activităţi.
(2) Prin start executat se înţelege startul îndeplinit în proporţie de cel puţin
50% din durata planificată, la care specialistul respectiv a desfăşurat activităţi
specifice de asigurare a zborului.
(3) Prin misiune independentă se înţelege zborul executat la ordin de o
aeronavă izolată sau, după caz, formaţie de aeronave, la care specialistul respectiv a
desfăşurat activităţi specifice de asigurare a zborului.
Art. 39. – (1) În cazul imposibilităţii desfăşurării activităţilor aeronautice
specifice categoriei de personal aeronautic din care face parte, ca urmare a unui
113
eveniment de aviaţie, a unei boli profesionale sau a unor defecţiuni cauzate de
activităţile aeronautice desfăşurate, personalul aeronautic beneficiază de:
a) toate drepturile prevăzute pentru categoria de personal aeronautic din
care face parte, pe timpul recuperării capacităţii de muncă, până la stabilirea situaţiei
medico-militare, fără a se depăşi însă durata de 2 ani;
b) o compensaţie la solda funcţiei de bază, astfel încât noile drepturi
salariale să nu se micşoreze, în cazul în care desfăşoară alte activităţi militare decât
cele specifice categoriei de personal aeronautic din care face parte, până la limita de
vârstă prevăzută la art. 45 din statut.
(2) Compensaţia reprezintă diferenţa dintre solda funcţiei de bază şi prima
de clasificare, cumulate, avute ca personal aeronautic, şi solda funcţiei de bază
cuvenită pentru funcţia în care este încadrat cel în cauză.
(3) Prevederile alin.(1) lit. b) se aplică pentru personalul aeronautic care are
o vechime efectivă în serviciu de cel puţin 80% din vechimea minimă prevăzută de
legislaţia în vigoare pentru pensionare.
Art. 40. – (1) În conformitate cu art. 57 din statut, prevederile prezentei
secţiuni se aplică în mod corespunzător personalului aeronautic din Ministerul
Apărării Naţionale încadrat, potrivit statului de organizare, în funcţii specifice
categoriei de personal aeronautic din care face parte şi care desfăşoară efectiv
activităţi aeronautice, precum şi militarii din unităţile de toate armele şi cei detaşaţi în
afara Ministerului Apărării Naţionale, care execută activităţi aeronautice militare.
(2) Pentru personalul aeronautic definit de statut, care participă la misiuni şi
operaţii în afara teritoriului statului român, prevederile art. 30 - 39 se aplică în mod
corespunzător.
(3) Baza de calcul a primelor şi compensaţiilor acordate în lei personalului
aeronautic prevăzut la alin.(2) se constituie, în mod corespunzător, din solda de
funcţie prevăzută de statul de organizare sau, după caz, prin ordinul de
numire/detaşare pentru fiecare participant la misiuni în afara teritoriului statului
român.
(4) Personalul aeronautic trimis în misiune permanentă în străinătate, care
încadrează funcţiile alocate României în cadrul Grupului de transport aerian de mare
capacitate (HAW), beneficiază de următoarele drepturi în valută:
a) personalului navigant, aşa cum este definit la art. 8 şi 31 din statut, i se
acordă o primă orară de zbor la nivelul a 1% din salariul lunar în valută. Pentru
misiunile executate în zonele de conflict sau în teatrele de operaţii prima orară de
zbor se măreşte cu 100%. Prima orară de zbor se plăteşte în funcţie de durata zborului
rezultată din registrele de cronometraj sau din documentele similare utilizate de
HAW. Pentru catapultarea din aeronavă, piloţilor li se acordă o primă egală cu un
salariu lunar în valută;
b) personalului aeronautic nenavigant, aşa cum este definit la art. 12 din
statut, care execută activităţi de pregătire pentru zbor a aeronavelor, exploatează la
sol şi în zbor aeronave, exploatează şi întreţine mijloace tehnice de aerodrom,
echipamente de altitudine şi de prevenire a evenimentelor de zbor, i se acordă o
primă de aterizare la nivelul a 1% din salariul lunar în valută, pentru fiecare aterizare.
114
Pentru aterizările executate în cadrul starturilor de noapte, prima de aterizare se
majorează cu 50%;
c) personalului tehnic-ingineresc de aviaţie, aşa cum este definit la art. 13
din statut, care execută lucrări de exploatare, întreţineri curente şi reparaţii ale
tehnicii de aviaţie i se acordă o primă pentru asigurarea tehnică a zborului la nivelul a
0,1% din salariul lunar în valută, pentru fiecare oră de zbor asigurată tehnic.
(5) Condiţiile de acordare a primelor şi compensaţiilor de care beneficiază
personalul aeronautic, precum şi diferenţierea procentelor/cuantumurilor în cadrul
limitelor prevăzute în prezenta secţiune, pe categorii de personal, tehnică aeronautică
şi activităţi, se stabilesc prin norme aprobate de ordonatorul principal de credite.
Art. 41. – Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică în mod corespunzător
întregului personal aeronautic militar şi poliţiştilor care îşi desfăşoară activitatea în
condiţii similare.
SECŢIUNEA a 5-a
Drepturile băneşti specifice personalului ambarcat, ale celui care execută salturi
din elicoptere în apă şi ale scafandrilor din marina militară
§1. Drepturile băneşti specifice personalului ambarcat pe nave de suprafaţă
Art. 42. – (1) Personalul din subunităţile şi unităţile marinei militare,
ambarcat pe nave de suprafaţă, au dreptul la o primă de ambarcare, astfel:
a) pe timpul cât navele se află în baza lor permanentă:
i) personalul militar şi personalul civil - 15% din solda de
funcţie/salariul de bază;
ii) elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ pentru formarea
personalului militar - 10% din solda de funcţie minimă cuvenită unui soldat gradat
profesionist;
b) pe timpul cât navele se deplasează din baza lor permanentă pentru
instrucţii, aplicaţii sau alte misiuni, pe lângă drepturile prevăzute la lit. a), mai
beneficiază de:
i) personalul militar şi personalul civil - 15% din solda de
funcţie/salariul de bază;
ii) elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ pentru formarea
personalului militar - 10% din solda de funcţie minimă cuvenită unui soldat gradat
profesionist.
(2) Prin personal ambarcat se înţelege personalul încadrat potrivit statelor
de organizare ale navelor respective, precum şi cel ambarcat pentru diverse misiuni,
inspecţii, controale, verificări, reparaţii ordonate sau planificate de organele
competente în documentele care atestă prezenţa la bordul navelor.
Art. 43. – Membrii echipajelor de pe nave care conduc, coordonează,
evaluează sau execută efectiv manevrele de plecare şi de acostare, precum şi alte
115
manevre şi activităţi periculoase beneficiază de o primă egală cu 50% din solda de
funcţie/salariul de bază zilnic, indiferent de numărul de manevre din zona respectivă.
§2. Drepturile băneşti specifice personalului care execută salturi
din elicoptere în apă şi scafandrilor
Art. 44. – Personalul care execută salturi din elicoptere în apă are dreptul,
pentru fiecare salt, la o primă, astfel:
a) personalul militar şi personalul civil - 1% din solda de funcţie prevăzută
în statul de organizare pentru comandantul unităţii de scafandri;
b) elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ pentru formarea personalului
militar - 1% din solda de funcţie minimă cuvenită unui soldat gradat profesionist.
Art. 45. – (1) Scafandrii militari şi civili brevetaţi beneficiază de o primă de
clasificare în limitele a 5 - 30% din solda de funcţie/salariul de bază, diferenţiat în
raport cu titlul de clasificare deţinut.
(2) Scafandrii brevetaţi şi scafandrii cursanţi au dreptul pentru orice
scufundare reală sau în simulatoare, care cuprinde timpul compresiei, lucrul efectiv şi
decompresia, la o primă orară sau zilnică, în procente, din ½ a soldei de funcţie
prevăzută în statul de organizare pentru comandantul de divizion scafandri, astfel:
a) pentru scufundarea autonomă cu circuit deschis, scufundarea cu
alimentare de la suprafaţă sau scufundarea cu turela deschisă, o primă orară de
1 - 5%;
b) pentru scufundarea autonomă cu circuit semiînchis, o primă orară de
1,5 - 6%;
c) pentru scufundarea autonomă cu circuit închis, o primă orară de 2 - 3%;
d) pentru scufundarea unitară cu turela închisă, scufundarea unitară cu
minisubmarin sau scufundarea unitară în simulatoare, o primă orară de 3 - 7%;
e) pentru scufundarea în saturaţie, o primă zilnică de 12 - 50%.
(3) Pentru scufundările reale, executate de scafandrii de mare adâncime, în
scop de antrenament, prima se diminuează cu 20%.
(4) Pentru scufundările reale care se execută în apă, cu temperatura mai
mică de 100 C, precum şi pentru cele de testare de noi procedee, echipamente sau
aparatură de scufundare, prima de scufundare se majorează cu 25%.
(5) Pentru scufundări reale în cadrul misiunilor de tip EOD, prima se
majorează cu 100%.
Art. 46. – (1) Scafandrii lansaţi sau recuperaţi din/de vedete rapide,
submarin sau elicopter beneficiază de o primă de salt sau de recuperare, în procente,
din ½ a soldei de funcţie prevăzută în statul de organizare pentru comandantul de
divizion scafandri, astfel:
______________________________________________________________________________
| Lansare | Vedetă | Elicopter | Submarin |
| Recuperare |_____________|_____________________|__________________|
| | Viteză | Staţionare| Evoluţie| Sas | Tub lansare|
| | | | | | torpilă |
| |_____________| | | | |
116
| | 12 Nd| 24 Nd| | | | |
| |______|______|___________|_________|_____|____________|
| | % | % | % | % | % | % |
|_______________________|______|______|___________|_________|_____|____________|
| Cu micul echipament | 2 | 3 | 3 | 4 | - | - |
|_______________________|______|______|___________|_________|_____|____________|
| Cu echipament complet | 3 | 4 | 4 | 5 | 5,5 | 6 |
|_______________________|______|______|___________|_________|_____|____________|
(2) Pentru misiunile de luptă reale, prima de salt sau de recuperare se
majorează cu 100%.
Art. 47. – Membrii echipajelor submersibilelor de cercetare şi intervenţie,
precum şi personalul de altă specialitate, care, prin natura funcţiei, execută imersiuni
în incintă nepresurizată, au dreptul la o primă orară de 2,5 - 5% din solda de funcţie
prevăzută în statul de organizare pentru comandantul de divizion scafandri.
Art. 48. – Membrii echipei de suprafaţă care asigură scufundările din punct
de vedere organizatoric, tehnic şi medical, stabiliţi în conformitate cu normele de
organizare şi conducere a activităţilor de scufundare din unitatea de scafandri, au
dreptul la o primă orară sau zilnică de 10 - 25% din prima de scufundare orară sau
zilnică de care beneficiază scafandrii brevetaţi.
Art. 49. – Prima orară sau zilnică de scufundare se acordă şi personalului
de altă specialitate care, prin natura atribuţiilor de serviciu, execută scufundări reale
sau în simulatoare.
Art. 50. – Condiţiile de acordare a primei de clasificare şi a primei de
scufundare, precum şi diferenţierea cuantumurilor în cadrul limitelor prevăzute în
prezenta anexă, pe categorii de personal şi activităţi, se stabilesc prin norme aprobate
prin ordin al ordonatorului principal de credite.
Art. 51. – Pe timpul desfăşurării activităţilor de control la bordul navelor
româneşti şi străine în cadrul misiunilor de luptă, reglementate prin ordin al
ordonatorului principal de credite, personalul echipelor specializate beneficiază de o
compensaţie de 30% din solda de funcţie.
§3. Drepturile personalului ambarcat pe submarine
Art. 52. – Personalul militar şi personalul civil beneficiază de o primă de
ambarcare de 30% din solda de funcţie/salariul de bază, iar elevii şi studenţii
instituţiilor de învăţământ pentru formarea personalului militar de o primă de
ambarcare de 10% din solda de funcţie minimă cuvenită unui soldat gradat
profesionist.
Art. 53. – (1) Pe timpul navigaţiei în imersiune, personalul militar şi
personalul civil beneficiază de o primă orară de imersiune de 2% din solda de funcţie
prevăzută în statul de organizare pentru comandantul submarinului, iar elevii şi
117
studenţii instituţiilor de învăţământ pentru formarea personalului militar de o primă
de imersiune de 10% din solda de funcţie minimă cuvenită unui soldat gradat
profesionist.
(2) Pentru navigaţia submarinului la adâncimi cuprinse între 100 - 200 m,
prima orară de imersiune se dublează, iar pentru navigaţia la adâncimi de peste 200
m, aceasta se triplează.
(3) Pentru fiecare intrare sau ieşire în/din imersiune se adaugă 30% din
valoarea primei orare de imersiune.
Art. 54. – Personalul ambarcat pe submarine care participă la proba de
imersiune la mare adâncime beneficiază de o primă egală cu două solde de funcţie ale
comandantului de submarin.
Art. 55. – Pentru ieşirea din submarinul avariat, membrii echipajului
primesc o primă echivalentă cu 4 solde de funcţie ale comandantului de submarin.
Art. 56. – Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică în mod corespunzător şi
poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare care îşi desfăşoară activitatea în situaţii similare, în condiţiile stabilite
prin ordin al ordonatorului principal de credite.
SECŢIUNEA a 6-a
Drepturile salariale cuvenite pe timpul studiilor şi în alte situaţii
Art. 57. – (1) Cadrele militare în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici
cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pe timpul cât urmează
cursuri de zi în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, cu acordul şi în interesul
autorităţilor sau instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională,
beneficiază de solda funcţiei de bază avută/salariul funcţiei de bază avut la data
începerii cursurilor, cu excepţia soldei de comandă/salariului de comandă, precum şi
de celelalte drepturi aplicabile personalului din instituţia de învăţământ, în condiţiile
stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite.
(2) Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare care urmează cursuri de carieră şi nivel, precum
şi alte activităţi de perfecţionare sau formare continuă beneficiază de solda funcţiei de
bază avută/salariul funcţiei de bază avut la data începerii cursurilor şi de celelalte
drepturi salariale avute, în condiţiile prevăzute prin ordin al ordonatorului principal
de credite.
(3) Drepturile prevăzute la alin. (1) şi (2) se menţin şi pe perioada stagiului
la unităţi.
(4) Elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ superior pentru formarea
personalului militar după obţinerea gradului de ofiţer beneficiază de solda gradului
acordat.
(5) Personalul contractual care participă la cursuri sau stagii de formare
profesională cu scoatere integrală din activitate, cu acordul şi în interesul autorităţilor
118
sau instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, beneficiază,
în această perioadă, de o indemnizaţie egală cu salariul de bază, indemnizaţiile,
compensaţiile şi sporurile acordate în luna anterioară trimiterii la aceste forme de
pregătire profesională, cu excepţia celor care se acordă în raport cu timpul efectiv
lucrat.
(6) Pentru ofiţerii care în timp ce urmează cursurile instituţiilor de
învăţământ superior militare sau civile, precum şi doctoratul sunt înaintaţi în grad sau
pentru maiştrii militari şi subofiţerii aflaţi în această situaţie când li se acordă grade
de ofiţeri, solda de funcţie a acestora nu poate fi mai mică decât solda de funcţie
minimă prevăzută pentru gradul respectiv.
(7) Pentru poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare care, în timp ce urmează cursurile instituţiilor de
învăţământ superior, precum şi doctoratul, sunt avansaţi în grad profesional sau
pentru poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare cărora li se acordă grade profesionale superioare, salariul de funcţie al
acestora nu poate fi mai mic decât salariul de funcţie minim prevăzut pentru gradul
profesional respectiv.
(8) Solda funcţiei de bază şi alte drepturi salariale pentru personalul militar
detaşat la alte unităţi în vederea îndeplinirii atribuţiilor unor funcţii sau a unor
misiuni se stabilesc şi plătesc de unităţile de la care acesta este detaşat.
Art. 58. – (1) Cadrele militare în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici
cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care sunt puşi la dispoziţie în
situaţii temeinic justificate, potrivit legii, beneficiază de solda funcţiei de bază
avută/salariul funcţiei de bază avut, cu excepţia soldei de comandă/salariului de
comandă, precum şi de celelalte drepturi salariale avute, în condiţiile prevăzute prin
norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi cadrelor militare în activitate puse la
dispoziţie ca efect al începerii urmăririi penale.
Art. 59. – (1) Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere
primesc solda funcţiei de bază, precum şi celelalte drepturi salariale prevăzute de
normele metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite, până
la sfârşitul lunii în care a avut loc schimbarea poziţiei de activitate.
(2) Termenul legal de predare a funcţiei începe de la data schimbării
poziţiei de activitate. Dacă termenul legal de predare a funcţiei depăşeşte luna
respectivă, plata drepturilor băneşti prevăzute la alin. (1) se face, în continuare, până
la terminarea predării, fără a depăşi acest termen. Termenul legal de predare a
funcţiei nu poate depăşi 30 de zile calendaristice pentru cadrele militare, respectiv 22
de zile lucrătoare pentru poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare.
(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), pentru cadrele militare înaintate
în grad în activitate şi trecute în rezervă cu aceeaşi dată, solda funcţiei de bază se
stabileşte, proporţional, în raport cu noul grad.
119
(4) Cadrele militare prevăzute la alin. (1) trecute în rezervă sau direct în
retragere, din iniţiativa lor ori pentru motive imputabile acestora, primesc solda
funcţiei de bază, precum şi alte drepturi salariale prevăzute de normele metodologice
aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite până la data schimbării
poziţiei de activitate. Situaţiile prevăzute la prezentul alineat sunt reglementate, în
limitele legii, prin norme metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal
de credite.
(5) Prevederile alin. (1), (3) şi (4) se aplică, în mod corespunzător,
poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare, cărora le încetează raporturile de serviciu.
Art. 60. – (1) Personalul militar pus la dispoziţie, potrivit legii, ca efect al
trimiterii în judecata unei instanţe penale, în stare de libertate, precum şi cel eliberat
pe cauţiune beneficiază de solda de funcţie minimă corespunzătoare gradului deţinut,
de solda de grad, de gradaţiile cuvenite, precum şi de alte drepturi salariale prevăzute
de normele metodologice aprobate de ordonatorul principal de credite, până la
definitivarea situaţiei.
(2) Personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special
din sistemul administraţiei penitenciare, arestaţi, le încetează plata drepturilor
salariale începând cu data suspendării din funcţie.
(3) Poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare puşi la dispoziţie, potrivit legii, ca urmare a punerii în
mişcare a acţiunii penale sau care sunt judecaţi în stare de libertate ori liberaţi
provizoriu pe cauţiune beneficiază de salariul de funcţie minim corespunzător
gradului profesional deţinut, de salariul gradului profesional şi de gradaţiile cuvenite,
până la definitivarea situaţiei.
(4) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori
achitarea, precum şi în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal,
persoanele cărora li s-au aplicat prevederile alin. (1) - (3) vor fi repuse în toate
drepturile băneşti avute la data punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din
funcţie, inclusiv compensarea drepturilor salariale de care au fost private pe perioada
punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din funcţie, actualizate potrivit
majorărilor sau indexărilor salariale.
Art. 61. – În caz de deces, drepturile băneşti cuvenite personalului militar,
poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare şi personalului civil se plătesc, pentru întreaga lună în care a avut loc
decesul, după caz, soţului supravieţuitor, copiilor sau părinţilor, iar în lipsa acestora,
celorlalţi moştenitori legali.
Art. 62. – Drepturile neachitate personalului militar, poliţiştilor,
funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi
personalului civil, nereclamate în termen de 3 ani de la data când trebuiau plătite, se
prescriu.
120
SECŢIUNEA a 7-a
Drepturile băneşti cuvenite militarilor în termen, soldaţilor şi gradaţilor
profesinonişti care urmează modulul instruirii individuale, elevilor şi studenţilor
instituţiilor militare de învăţământ, elevilor şi studenţilor din instituţiile de
învaţământ pentru formarea poliţiştilor, respectiv ale cursanţilor din instituţiile de
învăţământ pentru formarea funcţionarilor publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare.
Art. 63. – (1) Elevii şi studenţii din instituţiile militare de învăţământ,
persoanele care urmează cursurile de formare a cadrelor militare şi militarii în termen
beneficiază de o indemnizaţie lunară, stabilită astfel:
Instituţii de învăţământ
Indemnizaţie - lei
Anul I Anul II Anul III Anul IV
Şcoli militare
de maiştri militari şi subofiţeri
217 261 - -
Academii
şi instituţii de învăţământ superior
261 304 348 391
Şcoli militare de ofiţeri de rezervă 261
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi elevilor şi studenţilor
din instituţiile de învăţământ pentru formarea poliţiştilor, respectiv cursanţilor din
instituţiile de învăţământ pentru formarea funcţionarilor publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare.
(3) Elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea
cadrelor militare, ai instituţiilor de învăţământ pentru formarea poliţiştilor, respectiv
cursanţii din instituţiile de învăţământ pentru formarea funcţionarilor publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare care sunt numiţi în funcţiile prevăzute
mai jos, primesc, începând cu data de întâi a lunii următoare numirii în funcţie, pe
lângă indemnizaţia lunară, şi o indemnizaţie suplimentară diferenţiată după cum
urmează:
a) student sau elev comandant/şef de grupă – 130 lei;
b) student sau elev locţiitor comandant de pluton/şef de clasă – 152 lei
c) student sau elev plutonier de companie/monitor de detaşament (similare) – 174
lei
d) student sau elev plutonier major de batalion/monitor de an (similare) – 196
lei
e) student sau elev plutonier adjutant/monitor de instituţie de învăţământ – 217
lei.
(4) Persoanele declarate „ADMIS” la cursul de formare a cadrelor militare
în activitate au dreptul la o indemnizaţie lunară, stabilită după cum urmează:
Tipul cursului Indemnizaţie - lei
Curs de formare a maiştrilor militari/subofiţerilor în activitate 174
Curs de formare a ofiţerilor în activitate 348
121
(5) Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi elevilor şi
studenţilor din instituţiile de învăţământ pentru formarea poliţiştilor, respectiv
cursanţilor din instituţiile de învăţământ pentru formarea funcţionarilor publici cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare.
(6) Pentru alte situaţii privind acordarea drepturilor băneşti reglementate
prin prezenta secţiune, ordonatorul principal de credite stabileşte indemnizaţia prin
asimilare.
(7) Drepturile prevăzute la art. 16 se acordă şi elevilor şi studenţilor
instituţiilor de învăţământ pentru formarea personalului militar, persoanelor care
urmează cursurile de formare a cadrelor militare şi funcţionarilor publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare, precum şi elevilor şi studenţilor din
instituţiile de învăţământ pentru formarea poliţiştilor, care se deplasează în interes de
serviciu şi cărora nu li se pot asigura masa şi cazarea gratuit în unităţi din localitatea
unde se execută misiunea.
(8) Indemnizaţiile prevăzută la alin. (1), alin.(3) şi alin.(4) se actualizează
proporţional cu evoluţia salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prin
hotărâre a Guvernului.
Art. 64. – (1) Militarii în termen au dreptul la o indemnizaţie lunară, astfel:
Gradul prevăzut în statul de organizare
pentru funcţia ce o îndeplinesc
Indemnizaţie - lei
Soldat 217
Fruntaş 239
(2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se actualizează proporţional cu
evoluţia salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prin hotărâre a
Guvernului.
SECŢIUNEA a 8-a
Salarizarea personalului militar, a poliţiştilor şi a funcţionarilor publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare detaşaţi în afara instituţiilor
publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau în regii autonome ori
în companii naţionale aflate în subordinea/coordonarea acestora, precum şi
salarizarea cadrelor militare şi personalului civil de specialitate din structurile
militare ale autorităţii judecătoreşti
§1. Salarizarea personalului militar, a poliţiştilor şi a funcţionarilor publici cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare detaşaţi în afara instituţiilor
publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau în regii autonome ori în
companii naţionale aflate în subordinea/coordonarea acestora.
122
Art. 65. – (1) Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare, detaşaţi în afara instituţiilor publice
de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau în regii autonome ori în companii
naţionale aflate în subordinea/coordonarea acestora beneficiază de următoarele
drepturi salariale:
a) salariul de bază al funcţiei îndeplinite, indemnizaţii, premii, sporuri,
precum şi alte drepturi de natură salarială care se acordă personalului civil din
entităţile unde îşi desfăşoară activitatea, potrivit reglementărilor care se aplică în
entităţile respective;
b) solda de grad/salariul gradului profesional şi gradaţiile calculate la
acestea.
(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a) se plătesc de către entităţile unde
personalul detaşat îşi desfăşoară activitatea.
(3) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. b) se plătesc de către instituţiile
publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de unde personalul a fost
detaşat.
(4) În situaţia în care drepturile salariale lunare prevăzute la alin. (1) sunt
mai mici decât cele ce li s-ar cuveni ca militari, poliţişti sau funcţionari publici cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare încadraţi în instituţiile publice
de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pe funcţii stabilite potrivit alin. (7),
cei în cauză pot opta pentru soldele lunare, respectiv salariile lunare, corespunzătoare
acestor funcţii. În acest caz, diferenţa până la nivelul soldelor lunare, respectiv
salariilor lunare cuvenite în calitate de personal militar, poliţist sau funcţionar public
cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare se acordă de către instituţiile
publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de unde personalul a fost
detaşat.
(5) Ajutoarele şi plăţile compensatorii acordate în condiţiile legii, la
trecerea în rezervă sau în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu,
pensia, precum şi alte drepturi băneşti se stabilesc în raport cu solda funcţiei de bază,
respectiv salariul funcţiei de bază, cuvenit în calitate de personal militar, poliţist sau
funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare,
corespunzătoare funcţiilor stabilite potrivit alin. (7).
(6) Drepturile băneşti prevăzute la alin. (5) se plătesc din fondurile
instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de unde
personalul a fost detaşat.
(7) Pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare detaşaţi în afara instituţiilor publice
de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se prevăd funcţii în statele de
organizare „Anexa M”, în condiţiile reglementărilor în vigoare. Pentru alte cazuri în
care personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare sunt detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare,
ordine publică şi siguranţă naţională, asimilarea funcţiilor îndeplinite, precum şi a
soldelor de funcţie, respectiv a salariilor de funcţie se stabilesc prin ordin al
ordonatorului principal de credite, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
123
(8) Soldele de funcţie, respectiv salariile de funcţie pentru personalul
militar, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare cărora le încetează detaşarea şi care sunt puşi la dispoziţie pentru
încadrare ori trecere în rezervă/ retragere/ încetare a raporturilor de serviciu sunt cele/
cei corespunzătoare/ corespunzători gradului militar/gradului profesional stabilit
conform alin. (7).
(9) Personalul prevăzut la alin. (1) poate beneficia de premiile care se
acordă personalului militar în activitate, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare, calculate, în condiţiile reglementate
pentru aceştia, care se achită din fondurile instituţiilor din sistemul de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională de unde personalul a fost detaşat.
(10) Personalul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională care îşi desfăşoară activitatea la compartimentele speciale din ministere şi
alte organe centrale beneficiază de o compensaţie de 10% din salariul de bază.
Compensaţia se plăteşte de către entităţile unde personalul detaşat îşi desfăşoară
activitatea.
Art. 66. – (1) Personalul detaşat între instituţiile publice de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională, care nu este încadrat pe funcţiile prevăzute în statele
„Anexa M”, este salarizat în conformitate cu reglementările aplicabile categoriei de
personal din care face parte, potrivit funcţiei îndeplinite.
(2) Drepturile salariale pentru personalul prevăzut la alin. (1) se plătesc de
către instituţiile unde acesta este detaşat.
(3) Personalul detaşat între instituţiile publice de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională care participă la orice forme de pregătire este salarizat conform
Secţiunii a 6-a la prezenta anexă.
(4) Drepturile salariale pentru personalul prevăzut la alin. (3) se plătesc de
către instituţiile de unde acesta este detaşat.
§2. Salarizarea personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare care îşi desfăşoară activitatea în
societăţile comerciale, regiile autonome şi companiile naţionale aflate în subordinea
sau în coordonarea acestora
Art. 67. – (1) Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare care îşi desfăşoară activitatea în
societăţile comerciale, regiile autonome şi companiile naţionale aflate în subordinea
sau în coordonarea instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională beneficiază de salariul de bază al funcţiei îndeplinite, de premii, de sporuri
şi de alte drepturi potrivit prevederilor prezentei legi, precum şi de solda de
grad/salariul gradului profesional şi gradaţiile calculate la acestea.
(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se plătesc de către entităţile unde
personalul îşi desfăşoară activitatea.
(3) Ajutoarele şi plăţile compensatorii acordate în condiţiile legii, la
trecerea în rezervă sau în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu,
124
pensia, precum şi alte drepturi băneşti se stabilesc în raport cu solda funcţiei de bază,
respectiv salariul funcţiei de bază, cuvenit în calitate de cadru militar, poliţist sau
funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare,
corespunzătoare funcţiilor asimilate, potrivit art. 65 alin. (7).
Art. 68. – Modul de acordare şi de finanţare a drepturilor băneşti cuvenite
personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare care îndeplinesc funcţii în societăţile comerciale, regiile
autonome şi companiile naţionale aflate în subordinea sau în coordonarea instituţiilor
publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se stabileşte, conform
legislaţiei în vigoare, prin ordin al ordonatorului principal de credite.
§3. Salarizarea judecătorilor şi procurorilor militari, precum şi a personalului
auxiliar de specialitate şi personalului conex militar şi civil
Art. 69. – (1) Pentru judecătorii şi procurorii militari se aplică, în mod
corespunzător, reglementările specifice personalului din sistemul justiţiei.
(2) Pentru procurorii militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se
aplică, în mod corespunzător, reglementările specifice personalului din sistemul
justiţiei.
(3) Pentru personalul auxiliar de specialitate şi pentru personalul conex
militar şi civil de la instanţele judecătoreşti şi Parchetele militare se aplică, în mod
corespunzător, reglementările specifice personalului din sistemul justiţiei.
(4) Pentru personalul civil al Ministerului Apărării Naţionale din cadrul
Direcţiei Naţionale Anticorupţie se aplică, în mod corespunzător, reglementările
specifice personalului din sistemul justiţiei.
Art. 70. – Pentru calitatea de cadru militar în activitate, cadrele militare
prevăzute la art. 69 mai beneficiază de:
a) solda de grad şi gradaţiile calculate la aceasta;
b) ajutoare la trecerea în rezervă sau în retragere.
Art. 71. – Indemnizaţia de încadrare brută lunară stabilită potrivit
prevederilor prezentei legi, solda de grad şi gradaţiile calculate la solda de grad se iau
în calcul la stabilirea ajutorului la trecerea în rezervă sau în retragere şi a altor
drepturi care se acordă/se stabilesc în raport cu solda funcţiei de bază.
SECŢIUNEA a 9-a
Salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din instituţiile publice de
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională care desfăşoară misiuni în afara
teritoriului statului român
Art. 72. – (1) Personalul militar care participă la misiuni şi operaţii în afara
teritoriului statului român beneficiază de următoarele drepturi salariale:
a) solda funcţiei de bază, compusă din:
125
i) solda de funcţie, prevăzută prin ordinul de numire/detaşare sau avută
anterior, dacă este mai mare;
ii) solda de grad;
iii) gradaţiile la care are dreptul;
iv) solda de comandă, după caz;
b) compensaţiile, indemnizaţiile, primele, sporurile prevăzute de
reglementările în vigoare, în condiţiile prevăzute prin ordin al ordonatorului principal
de credite;
c) o compensaţie lunară specifică teatrului de operaţii de până la 100%
aplicată la solda funcţiei de bază, stabilită cu aprobarea ordonatorului principal de
credite, pentru fiecare misiune în parte;
d) o primă de campanie egală cu solda funcţiei de bază stabilită potrivit
prevederilor lit. a). Prima de campanie se acordă o singură dată pentru toată perioada
desfăşurării misiunii şi se plăteşte la plecarea în misiune.
(2) Poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare care desfăşoară misiuni şi operaţii similare celor
prevăzute la alin. (1) beneficiază de următoarele drepturi salariale:
a) salariul funcţiei de bază, compus din:
i) salariul de funcţie, prevăzut prin dispoziţia/ordinul de numire/detaşare
sau avut anterior, dacă este mai mare;
ii) salariul gradului profesional;
iii) gradaţiile la care are dreptul;
iv) salariul de comandă, după caz;
b) compensaţiile, indemnizaţiile, primele, sporurile prevăzute de
reglementările în vigoare, în condiţiile prevăzute prin ordin al ordonatorului principal
de credite;
c) o compensaţie lunară specifică teatrului de operaţii de până la 100%
aplicată la salariul funcţiei de bază, stabilită cu aprobarea ordonatorului principal de
credite, pentru fiecare misiune în parte;
d) o primă de campanie egală cu salariul funcţiei de bază stabilit potrivit
prevederilor lit. a). Prima de campanie se acordă o singură dată pentru toată perioada
desfăşurării misiunii şi se plăteşte la plecarea în misiune.
(3) Personalul civil care participă la misiuni şi operaţii în afara teritoriului
statului român beneficiază de următoarele drepturi salariale:
a) salariul de bază;
b) compensaţiile, indemnizaţiile, primele, sporurile prevăzute de
reglementările în vigoare, stabilite în condiţiile prevăzute prin ordin al ordonatorului
principal de credite;
c) o compensaţie lunară specifică teatrului de operaţii de până la 100%
aplicată la salariul de bază, stabilită cu aprobarea ordonatorului principal de credite,
pentru fiecare misiune în parte;
d) o primă de campanie egală cu salariul de bază stabilit potrivit
prevederilor lit. a). Prima de campanie se acordă o singură dată pentru toată perioada
desfăşurării misiunii şi se plăteşte la plecarea în misiune.
126
Art. 73. – Drepturile băneşti cuvenite personalului care încadrează
batalioanele mixte constituite între Armata României şi armatele altor ţări, precum şi
cele constituite din poliţişti români şi poliţişti ai altor ţări se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
Art. 74. – Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare trimişi în afara teritoriului statului
român pentru a participa la cursuri, stagii de practică şi specializare, perfecţionare sau
care desfăşoară orice fel de activitate în străinătate, în interesul unităţii trimiţătoare,
mai puţin cele menţionate la art. 72, beneficiază pe timpul acestor activităţi, în ţară,
de solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază şi celelalte drepturi salariale avute,
stabilite potrivit reglementărilor în vigoare.
Art. 75. – Personalul din instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională, trimis în misiuni permanente sau temporare în străinătate, potrivit legii,
beneficiază de toate drepturile prevăzute pentru personalul trimis în misiune
permanentă sau temporară de către Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de către
celelalte ministere, organe şi instituţii de specialitate ale administraţiei publice
centrale.
Art. 76. – În măsura în care prezenta lege nu prevede altfel, dispoziţiile sale
se completează cu celelalte prevederi din cuprinsul actelor normative speciale
referitoare la drepturile şi obligaţiile ce revin personalului trimis în misiune
permanentă sau temporară în străinătate de către ministere şi celelalte organe şi
instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale.
SECŢIUNEA a 10-a
Unele reglementări privind salarizarea personalului civil
Art. 77. – (1) Personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională beneficiază de drepturile salariale reglementate prin
prezenta lege, potrivit categoriei de personal şi domeniului în care îşi desfăşoară
activitatea.
(2) Personalul civil prevăzut la alin. (1) care desfăşoară activităţi în condiţii
similare cu cele ale personalului militar sau poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu
statut special din sistemul administraţiei penitenciare, după caz, beneficiază de
drepturile salariale prevăzute expres pentru personalul civil în prezenta anexă.
Art. 78. – Funcţiile specifice pentru personalul contractual din instituţiile
publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se asimilează astfel:
a) director Centru de reeducare cu director din cadrul anexei nr. VIII
capitolul II lit. B;
b) director adjunct Centru de reeducare cu director adjunct din cadrul
anexei nr. VIII capitolul II lit. B;
127
c) funcţia de criptanalist III cu funcţia de cercetător ştiinţific, cercetător
ştiinţific III;
d) funcţia de responsabil (şef) grup popote; responsabil (şef) popotă II cu
funcţia de administrator II-I;
e) funcţia de şef spălătorie mecanică debutant, III-I cu funcţia de tehnician
debutant, II-IA;
f) funcţia de însoţitor de bord debutant, III-I cu funcţia de referent debutant,
II-IA;
g) funcţia de radiotelegrafist, radiogoniometrist, operator control spaţiu
aerian III-I cu funcţia de tehnician II-IA;
h) funcţia de telefonist, telegrafist, telexist IV-I cu funcţia de muncitor
calificat IV-I;
i) funcţia de şef formaţie pază şi ordine II-I cu funcţia de administrator II-I;
j) funcţia de agent pază, agent însoţire II-I cu funcţia de muncitor calificat
II-I.
Art. 79. – Alte funcţii specifice pentru personalul contractual din instituţiile
publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se stabilesc prin ordin al
ordonatorului principal de credite, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
SECŢIUNEA a 11-a
Alte dispoziţii
Art. 80. – Personalul militar, militarii în termen, poliţiştii şi funcţionarii
publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, rezervişti, pe timpul
concentrării, beneficiază de drepturile băneşti prevăzute de prezenta lege pentru
personalul militar, militari în termen, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special
din sistemul administraţiei penitenciare, de la unităţile unde sunt concentraţi.
Art. 81. – Funcţiile personalului din instituţiile publice de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională sunt prevăzute în statele de organizare elaborate de
aceste instituţii, pe baza structurilor organizatorice aprobate, şi cuprind, după caz,
prevederile referitoare la gradul militar/profesional sau treapta profesională, nivelul
studiilor, solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.
Art. 82. – Pe timp de mobilizare sau război se aplică prevederile prezentei
legi, precum şi unele reglementări specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 83. – Prevederile anexei nr. X la Decretul nr. 163/1975 se aplică în
continuare, până la data intrării în vigoare a actului normativ care reglementează
modul de stabilire a drepturilor pe timp de mobilizare sau război.
Art. 84. - (1) Până la 31 decembrie 2017, prevederile referitoare la
contribuţiile pentru asigurări sociale de stat nu se aplică personalului militar,
128
poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare.
(2) Prevederile referitoare la contribuţiile pentru asigurările de şomaj nu se
aplică personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare.
(3) Prevederile referitoare la contribuţiile privind asigurarea pentru accidente
de muncă şi boli profesionale nu se aplică personalului militar, poliţiştilor,
funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi
personalului civil.
(4) Prevederile referitoare la contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de
asigurări sociale de sănătate nu se aplică personalului militar, poliţiştilor şi
funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.
Art. 85. – (1) Drepturile prevăzute de prezenta lege se acordă în condiţiile
exercitării, potrivit reglementărilor în vigoare, a controlului financiar preventiv
propriu.
(2) Controlul financiar preventiv propriu se exercită, prin viză, de
persoanele din cadrul structurilor de specialitate, desemnate potrivit reglementărilor
în vigoare.
(3) Cadrele militare în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare care desfăşoară activităţi de control
financiar preventiv propriu şi, după caz, de audit beneficiază de majorarea soldei
funcție de bază/salariului funcţiei de bază cu până la 5%, în condiţiile prevăzute prin
ordin al ordonatorului principal de credite.
Art. 86. – (1) Ofiţerii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din
sistemul administraţiei penitenciare care ocupă funcţii de demnitate publică
beneficiază pe lângă drepturile salariale cuvenite acestei funcţii şi de solda de
grad/salariul gradului profesional deţinut, ca drept al titularului acestuia, precum şi
gradaţiile calculate la solda de grad/salariul gradului profesional.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot opta pentru drepturile salariale
cuvenite pentru calitatea de cadru militar în activitate, poliţist sau funcţionar public
cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.
(3) Ofiţerii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare care ocupă funcţii asimilate celor de secretar de
stat/subsecretar de stat pot opta pentru indemnizaţiile lunare stabilite pentru funcţiile
de demnitate publică.
Art. 87. – (1) Cuantumul zilnic/orar al elementelor soldei lunare cuvenite
personalului militar se determină prin raportare la numărul zilelor lucrătoare
corespunzătoare fiecărei luni a anului/durata normală a timpului de lucru.
(2) Cuantumul zilnic/orar al elementelor salariului lunar cuvenit poliţiştilor şi
funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare se
determină prin raportare la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă/durata
129
normală a timpului de lucru, cu excepţia situaţiilor pentru care drepturile cuvenite
sunt prevăzute a fi acordate pentru zile calendaristice.
(3) Soldele/salariile lunare ale personalului se plătesc o dată pe lună, în
perioada stabilită potrivit reglementărilor în vigoare, pentru luna precedentă.
(4) Soldele lunare ale personalului militar, respectiv salariile lunare ale
poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare sunt confidenţiale, instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea
confidenţialităţii.
(5) Soldele lunare ale personalului militar în activitate, respectiv salariile
lunare ale poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul
administraţiei penitenciare nu pot fi urmărite decât în cazurile şi în limitele prevăzute
de reglementările în vigoare.
(6) Pe timpul absenţelor nejustificate de la unitate/serviciu nu se acordă solda
funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază/salariul de bază şi nici alte drepturi salariale.
(7) În Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne, structura
financiară centrală, prin componenta organizaţională specializată în domeniul
salarizării, asigură îndeplinirea sarcinilor ordonatorului principal de credite din
domeniile reglementării, implementării, coordonării metodologice, asistenţei de
specialitate, monitorizării şi gestiunii sistemului de salarizare.
(8) În Ministerul Apărării Naţionale, alocarea şi scoaterea la şi de la solda
funcţiei de bază/salariul de bază şi la şi de la alte drepturi salariale se fac prin ordin
de zi pe unitate.
Art. 88. – (1) Drepturile băneşti stabilite a fi acordate, prin alte acte normative,
în raport cu solda de bază se vor calcula faţă de solda funcţiei de bază aflată în plată.
(2) Drepturile băneşti stabilite a fi acordate, prin alte acte normative, în raport
cu solda lunară, se vor calcula faţă de solda de funcţie aflată în plată.
(3) Drepturile băneşti stabilite a fi acordate poliţiştilor şi funcţionarilor publici
cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prin alte acte normative, în
raport cu salariul de bază se vor calcula faţă de salariul de funcţie aflat în plată.
Art. 89. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 21 din prezenta lege, pentru
activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţişti, funcţionari publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil în zilele de repaus
săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu
reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă o majorare de 100% din solda de
funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.
(2) Dreptul prevăzut la alin. (1) se stabileşte proporţional cu timpul efectiv
lucrat în zilele respective şi se determină pe baza raportului dintre baza de calcul şi
durata normală a timpului de lucru, iar condiţiile de acordare se stabilesc prin ordin al
ordonatorului principal de credite.
(3) Munca astfel prestată şi plătită nu se compensează şi cu timp liber
corespunzător.
130
Art. 90. – Acordarea drepturilor băneşti reglementate prin prezenta lege se
face în limita fondurilor bugetare aprobate anual cu această destinaţie în bugetele
instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Art. 91. – În aplicarea prezentei legi, instituţiile publice de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională emit norme metodologice, aprobate prin ordin al
ordonatorului principal de credite.
PROIECT
1 3 2
Anexa nr. VII
Reglementări specifice personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din
venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor
şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cele
aflate în coordonarea Primului-ministru şi cele aflate sub controlul Parlamentului
CAPITOLUL I
Salarii de bază
Art. 1. – Salariile de bază ale personalului de execuţie din autorităţile şi instituţiile publice
finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului,
ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi cele aflate
în coordonarea Primului-ministru şi cele aflate sub controlul Parlamentului sunt diferenţiate după
nivelul studiilor.
Nivelul studiilor
2022
Salariul de bază – lei
Coeficient
minim maxim *) minim maxim *)
Studii superioare 3950 5791 1,58 2,32
Studii superioare de scurtă
durată
3850
4733 1,54 1,89
Studii postliceale 3700 4561 1,48 1,82
Studii medii 3500 4216 1,40 1,69
Studii generale 2500 3610 1,00 1,44
*) Salariul de bază prevăzut la nivelul maxim cuprinde sporul de vechime în muncă la nivel maxim.
Art. 2. – Salariile de bază ale personalului de execuţie din instituţiile publice finanţate
integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice locale sunt diferenţiate după nivelul studiilor.
Nivelul studiilor
2022
Salariul de bază – lei
Coeficient
minim maxim *) minim maxim *)
Studii superioare 3950 5315 1,58 2,13
Studii superioare de scurtă
durată
3850 4475 1,54
1,79
Studii postliceale 3700 4388 1,48 1,76
Studii medii 3500 4130 1,40 1,65
Studii generale 2500 3500 1,00 1,40
*) Salariul de bază prevăzut la nivelul maxim cuprinde sporul de vechime în muncă la nivel maxim.
PROIECT
1 3 3
Art. 3. – Salariile de bază ale funcţiilor de conducere din autorităţile şi instituţiile publice
prevăzute la art. 1 din prezenta anexă sunt stabilite pe două grade, astfel:
Funcţia
2022
Salariul de bază *) – lei
Coeficient
Grad I Grad II minim maxim *)
Studii superioare 8949 10880 3,58 4,35
Studii superioare de scurtă
durată
8774 10002
3,51 4,00
Studii postliceale 8774 10002 3,51 4,00
Studii medii 8423 9651 3,37 3,86
Studii generale 7721 8949 3,09 3,58
*) Salariul de bază cuprinde sporul de vechime în muncă la nivel maxim.
Art. 4. – Salariile de bază ale funcţiilor de conducere din instituţiile publice prevăzute la
art. 2 din prezenta anexă sunt stabilite pe două grade, astfel:
Funcţia
2022
Salariul de bază *) – lei
Coeficient
Grad I Grad II minim maxim *)
Studii superioare 7546 8423 3,02 3,37
Studii superioare de scurtă
durată
7282 8247
2,91 3,30
Studii postliceale 7282 8247 2,91 3,30
Studii medii 7019 8072 2,81 3,23
Studii generale 6229 7546 2,49 3,02
*) Salariul de bază cuprinde sporul de vechime în muncă la nivel maxim.
Art. 5. – Salariile de bază ale conducătorilor din autorităţile şi instituţiile publice finanţate
integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului,
ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi cele aflate
în coordonarea Primului-ministru şi cele aflate sub controlul Parlamentului se stabilesc de către
persoanele împuternicite să numească aceste persoane.
Art. 6. – Salariile de bază ale conducătorilor din instituţiile publice finanţate integral din
venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea celorlalte organe de specialitate
ale administraţiei publice locale se stabilesc de către persoanele împuternicite să numească aceste
persoane.
Art. 7. – Pentru personalul de execuţie, nivelul individual al salariilor de bază se stabileşte
de către conducătorul autorităţii şi instituţiei publice finanţate integral din venituri proprii, pe baza
criteriilor de evaluare a performanţelor profesionale, stabilite de către acesta.
Art. 8. – Echivalarea funcţiilor specifice utilizate în prezentul capitol cu funcţiile
prevăzute în anexele la prezenta lege se va face de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale, la
solicitarea ordonatorului principal de credite.
PROIECT
1 3 4
CAPITOLUL II
Sporuri şi alte drepturi
Art. 9. – Personalul încadrat în autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din
venituri proprii beneficiază de sporurile și indemnizațiile specifice domeniului de activitate căruia îi
aparține.
Art. 10. – Personalul încadrat în autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din
venituri proprii beneficiază suplimentar şi de sporuri specifice pentru condiţii de muncă, după cum
urmează:
a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 10% din salariul de
bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
b) pentru condiţii grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază,
corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
c) personalul care lucrează, potrivit contractului individual de muncă în zone izolate sau
unde atragerea personalului se face cu greutate, beneficiază de un spor de până la 20% din salariul de
bază;
d) pentru consemn la domiciliu, un spor de până la 15% din salariul de bază;
e) pentru siguranţa navigaţiei, un spor de până la 20% din salariul de bază.
Art. 11. – Personalul încadrat în autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din
venituri proprii beneficiază şi de celelalte drepturi aplicabile personalului din administraţia publică
centrală, respectiv locală, în funcţie de subordonare.
Art. 12. – Drepturile de natură salarială ale personalului încadrat în autorităţile şi
instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii sunt stabilite de către ordonatorul de credite,
cu încadrarea strictă în resursele financiare alocate anual şi în numărul de posturi stabilit potrivit legii,
prin bugetul de venituri şi cheltuieli.
170
Anexa nr. VIII – FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE ”ADMINISTRAŢIE”
Capitolul II lit. K - Reglementări specifice
personalului încadrat pe bază de contract individual
de muncă - personal contractual din administraţia publică
Art. 1. – (1) Personalul contractual salarizat potrivit capitolului II lit. A – lit. E din prezenta
anexă poate beneficia de un spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul
de bază, corespunzător timpului lucrat.
(2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi
condiţiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea
sindicatelor sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, în limita prevederilor din Regulamentul
elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise
de către autorităţile abilitate în acest sens.
Art. 2. – (1) În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate
personalului salarizat potrivit capitolului II lit. F – lit. K din prezenta anexă, cu respectarea prevederilor
legale, următoarele categorii de sporuri:
a) pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază,
corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
b) pentru condiţii grele de muncă, un spor de până la 15% din salariul de bază,
corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;
c) personalul care lucrează, potrivit contractului individual de muncă în zone izolate sau
unde atragerea personalului se face cu greutate, beneficiază de un spor de până la 20% din salariul de
bază.
(2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi
condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea
sindicatelor sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, în limita prevederilor din Regulamentul
elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise
de către autorităţile abilitate în acest sens.
Art. 3. – Sporurile la salariul de bază, care sunt specifice unor domenii bugetare şi care se
acordă personalului contractual din respectivele domenii, sunt prevăzute, după caz, în capitolul II
lit. C – lit. K din prezenta anexă care cuprind salariile de bază pentru personalul din unităţile bugetare
din aceste domenii.
Art. 4. – (1) Persoanele încadrate în funcţii contractuale de debutant vor fi salarizate la acest
nivel până la expirarea perioadei de cel puţin 6 luni, dar nu mai mare de 1 an şi vor fi promovate, pe
bază de examen, în funcţia, gradul sau treapta profesională imediat superioară.
(2) Absolvenţii învăţământului superior de lungă şi scurtă durată, care la data trecerii pe
funcţia corespunzătoare studiilor absolvite erau încadraţi pe funcţii cu un nivel de studii inferior,
specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional care săi
asigure cel puţin salariul de bază avut, numai în măsura în care atribuţiile din fişa postului au fost
modificate în mod corespunzător, păstrându-şi gradaţia avută la data promovării.
Lit.L Reglementări specifice personalului de specialitate din cadrul Curţii de
Conturi
SECŢIUNEA 1
Salarii de bază
ART. 1
171
(1) Salarizarea personalului de specialitate din cadrul Curţii de Conturi încadrat în
funcții specifice activității de control/audit se stabilește având în vedere rolul și
importanța Curții de Conturi a României, autoritate independentă cu atribuții de control
și audit asupra tuturor autorităților publice centrale și locale.
(2) Salariile de bază pentru funcțiile de specialitate, specifice activității de control
audit: auditor public extern, consilier juridic asimilat auditorului public extern, specialist
informatică asimilat auditorului public extern, consilier al președintelui și
vicepreședinților Curții de Conturi și Autorității de Audit, sunt prevăzute în anexa
nr.VIII cap. II, lit.A, II, pct.1.
ART. 2
Prin sintagma auditor public extern se înţelege atât funcţia de auditor public extern,
cât şi funcţiile de conducere de director, director adjunct, şef serviciu/şef oficiu regional
şi şef birou din structurile de control ale Curţii de Conturi şi ale Autorităţii de Audit.
ART. 3
Perioada mandatului membrilor Curţii de Conturi care provin din rândul auditorilor
publici externi este considerată vechime în specialitatea funcţiei de auditor public
extern.
ART. 4
(1) Promovarea personalului de specialitate în funcţii şi grade profesionale se face, de
regulă, o dată pe an, cu respectarea condiţiilor de vechime minimă în specialitate
prevăzute în anexă.
(2) Condiţiile de încadrare şi promovare a personalului de specialitate din Curtea de
Conturi se stabilesc în baza regulamentului aprobat prin hotărâre a plenului Curţii de
Conturi.
ART. 5
(1) Auditorii publici externi numiţi temporar într-o funcţie de conducere vacantă, până
la ocuparea acesteia prin concurs, sau în cazul în care titularul acesteia lipseşte din
instituţie o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice şi nu beneficiază de
indemnizaţie în perioada respectivă au dreptul la indemnizaţia lunară de încadrare
corespunzătoare funcţiei pe care o preiau.
(2) Numirea temporară în condiţiile alin. (1) se face cu aprobarea plenului Curţii, prin
ordin al preşedintelui Curţii de Conturi.
ART. 6
Perioada în care auditorii publici externi au avut contractul de muncă suspendat,
indiferent de motiv, nu constituie vechime în specialitate, cu excepţia perioadei în care
contractul de muncă a fost suspendat pentru participarea la cursuri de formare
profesională ori pentru a desfăşura activităţi pe lângă instituţii sau organisme
internaţionale.
SECŢIUNEA a 2-a
Sporuri şi alte drepturi
ART. 7
(1) Pentru condiţii de muncă vătămătoare, personalului Curţii de Conturi i se acordă
un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător cu timpul efectiv lucrat în
aceste condiţii.
172
(2) Locurile de muncă, categoriile de personal şi condiţiile de acordare a sporului
prevăzut la alin. (1) se aprobă de ordonatorul principal de credite, având la bază
buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate
în acest sens.
ART. 8
(1) Personalul de specialitate din cadrul Curţii de Conturi, care prin natura muncii de
control şi audit, are acces la documente şi informaţii care, potrivit legii, sunt clasificate,
beneficiază de un spor de până la 25% acordat pentru gestionarea datelor şi informaţiilor
clasificate.
(2) Locurile de muncă, categoriile de personal şi mărimea concretă a sporului se
stabilesc prin hotărâre a plenului Curţii de Conturi, în funcţie de certificatul/avizul de
securitate deţinut, obţinut potrivit legii.
ART. 9
Personalul de specialitate din cadrul Departamentului juridic, care prin natura muncii
se deplasează în interesul serviciului la instanţele civile teritoriale situate în altă
localitate decât cea de domiciliu, beneficiază de diurna de delegare potrivit legii.
ART. 10
Membrii Curţii de Conturi şi personalul de specialitate, trimişi în străinătate pentru
acţiuni în interesul serviciului, au drepturile şi obligaţiile stabilite prin regulamentul
aprobat prin hotărâre a plenului Curţii de Conturi, cu excepţia situaţiilor în care prin lege
specială se prevede altfel, cu respectarea dispoziţiilor în vigoare referitoare la drepturile
şi obligaţiile personalului trimis în străinătate.
141
Anexa nr. VIII – FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE
„ADMINISTRAŢIE”
Capitolul I lit. B - Reglementări specifice funcţionarilor publici
Art. 1. – (1) Funcţionarii publici beneficiază de un spor pentru condiţii periculoase sau
vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat.
(2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi
condiţiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea
sindicatelor sau, după caz, a reprezentanţilor funcţionarilor publici, în limita prevederilor din
Regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz,
expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
Art. 2. – Funcţionarii publici care, în condiţiile legii, exercită temporar o funcţie publică
de conducere sau o funcţie publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici au dreptul la
salariul de bază corespunzător funcţiei publice pe care o exercită cu caracter temporar.
Art. 3. – Funcţionarii publici care ocupă o altă funcţie publică prin mutare în cadrul altui
compartiment sau transfer beneficiază de salariul de bază corespunzător funcţiei publice pe care o
ocupă prin modificarea raporturilor de serviciu.
Art. 4. – (1) Înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere care solicită
mutarea într-o funcţie publică de conducere sau, după caz, de execuţie vacantă pentru care îndeplinesc
condiţiile specifice au dreptul la salariul de bază pentru funcţia publică în care vor fi numiţi.
(2) Funcţionarii publici de conducere care ocupă, ca urmare a reorganizării, funcţii publice
de conducere de nivel inferior sau, după caz, de execuţie au dreptul la salariul de bază pentru funcţia
publică în care vor fi numiţi.
Art. 5. – Funcţionarii publici care absolvă studii universitare de licenţă, în domeniul de
activitate al autorităţii sau instituţiei publice, încadraţi pe funcţii publice cu nivel de studii inferior, se
numesc, în condiţiile legii, într-o funcţie publică de execuţie care să-i asigure cel puţin salariul de bază
avut din clasa corespunzătoare studiilor absolvite, păstrându-şi gradaţia avută la data promovării.
Art. 6. – (1) Funcţionarii publici redistribuiţi au dreptul la salariul de bază pentru funcţia
publică în care vor fi redistribuiţi.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi funcţionarilor publici reintegraţi,
dacă prin hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă nu se prevede altfel.
Art. 7. – (1) Funcţionarii publici au următoarele drepturi prevăzute de alte acte normative,
al căror cuantum se suportă de la bugetul de stat, bugetul local sau, după caz, de la bugetul de asigurări
sociale:
a) indemnizaţiile stabilite pentru activităţi suplimentare la care sunt desemnaţi să participe
în cadrul unor comisii organizate în condiţiile legii;
b) alte drepturi care nu sunt de natură salarială, stabilite în condiţiile legii.
(2) Drepturile prevăzute la alin.(1) se acordă în condiţiile şi limitele prevăzute în actele
normative prin care sunt reglementate.