Pagina 1 din 46
CUPRINS
COPERTA I
Nota
editurii
PROTOCOLUL
DE LA TORONTO 6.6.6. (Qebec, anul zero …) Serge
Monaste (Ziarist
canadian asasinat) COMPLOTUL ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE
PENTRU INSTAURAREA NOII ORDINI
MONDIALE
CUPRINS (fără link-uri)
INTRODUCERE
REALITATE sau FICȚIUNE
PARTEA
ÎNTÂI
Documentul Planul Roșu
Documentul grupului 6.6.6. de la
sfârșitul lunii iunie, 1967
Titlul
documentului organizației 6.6.6.:
Scopul proiectului mondialist:
Mijloacele de finanțare a proiectului: Documentul:
SFÂRȘITUL Documentului organizației 6.6.6.,
datat în ultima parte a lunii iunie, 1967
DOCUMENTUL „AURORA ROȘIE“
Documentul grupului 6.6.6. de la
sfârșitul lunii iunie, 1985
Titlul
documentului organizației 6.6.6.:
Scopul proiectului mondialist:
Mijloacele de finanțare a proiectului: Documentul:
SFÂRȘITUL Documentului organizației
6.6.6., datat în ultima parte a lunii iunie, 1985
CONCLUZIE
PROTOCOLUL DE LA TORONTO (6.6.6.) MIT
SAU REALITATE?
PARTEA A DOUA
COMPLOTUL NAȚIUNILOR UNITE CONTRA CREȘTINĂTĂȚII
I. ANTIPAPA
INTRODUCERE
VISUL AMERICAN A LUAT SFÂRȘIT. A ÎNCEPUT
COȘMARUL
1. UNIVERSUL SATANIC SUBTERAN AL NAȚIUNILOR
UNITE
Biblioteca secretă a Vaticanului
Lovitura de stat antipapală
Viitoarele lagăre de concentrare Martorul Antihristului
Din nou pe drumul Calvarului
Cele șapte cercuri ale infernului
2. DOCUMENTELE
Pergamentul lui Holtzhauser
Profețiile săptămânii mari
II. POLITICA INTERNAȚIONALĂ A NAȚIUNILOR UNITE ELABORATĂ
CONTRA TUTUROR BISERICILOR CREȘTINE
Rețeaua de Alarmă Contra Sectelor
Spălarea pe Creier
Sănătatea Mintală și Cetățenia Mondială
Noile
Principii ale Sănătății Mintale
Gulagul din Alaska
Războiul Psihopolitic Antireligios
Programul de Control și Dezinformare
ÎNCHEIERE
DESTINUL
AUTORULUI
NOTA EDITURII
Cuvântul „samizdat” s-a format nu întâmplător în limba
rusă, denumind scrieri cu circulaţie subterană, concepţii, păreri opuse modului
social de gândire şi deci, interzise în statul totalitar.
În timp, a fost preluat şi în occident indicând
manuscrisele ajunse pe căi oculte din est, precum şi ceea ce guvernele
occidentale decideau că este top secret sau cu circulaţie limitată. Astfel
termenul s-a extins şi asupra unor lucrări elaborate de ziarişti, asociaţii sau
persoane private, cel mai adesea ca rezultat al unor anchete efectuate pe
probleme de interes general şi cu impact major asupra unor grupuri largi ale
societăţii.
Ştampila „samizdat” a ajuns astfel să indice fără echivoc sensul de „interzis” şi, deci, cu atât mai
incitant cu cât multe din lucrările respective au fost la propriu interzise în
ţările de origine, foste socialiste sau de democraţie occidentală.
Editura „SAMIZDAT[1]”
îşi propune să aducă la cunoştinţa cititorilor români aceste lucrări, realizând
astfel nu numai un simplu act de presă, ci încercând să demonstreze că,
indiferent de regim, singurul lucru important pentru cetăţean este libertatea
de gândire şi de informare.
© International Free Press Agency
«Intelligence Report» -1995 © Editura
Samizdat
Editor: Laurenţiu Tăun
Redactor Marta C.
Negri
Tehnoredactare computerizată
Antonia Cristescu
Coperta: Ianoş Stan
ISBN 973-98993-0-7
PROTOCOLUL DE LA TORONTO
6.6.6.
(Qebec, anul zero...)
Serge Monaste
(Ziarist canadian asasinat)
COMPLOTUL
ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE PENTRU INSTAURAREA NOII ORDINI MONDIALE
Ediţie redactată de
MICHAEL A. BEAUMONT
Traducător
Nicolae Buhmeanu
CUPRINS Introducere
REALITATE SAU FICŢIUNE? Partea Întâi:
DOCUMENTUL „PLANUL ROŞU”
Documentul grupului 6.6.6.
de la sfârşitul lunii iunie, 1967
DOCUENTUL „AURORA ROŞIE”
Documentul grupului 6.6.6.
de la sfârşitul lunii iunie, 1985
CONCLUZIE
„PROTOCOLULDIN TORONTO
(6.6.6.)”
Mit sau realitate?
Partea
a doua:
COMPLOTUL NAŢUNILOR UNITE
CONTRA
CREŞTINĂTĂŢII
I. ANTIPAPA
INTRODUCERE VISUL AMERICAN A LUAT
SFÂRŞIT A ÎNCEPUT COŞMARUL. 1. UNIVERSUL SATANIC
SUBTERAN AL NAŢIUNILOR
UNITE
Bibiloteca Secretă a Vaticanului
„Lovitura
de stat”antipapală
Viitoarele lagăre de concentrare
Martorul Antichristului
Din nou pe drumul Calvarului
Cele şapte cercuri ale Infernului
2. DOCUMENIELE
Pergamentul lui
Holzhauser
Profeţiile Săptămânii
Mari
II. POLITICA INTERNAŢONALĂ
A NAŢUNILOR UNITE
elaborată contra tuturor Bisericilor Creştine Reţeaua de Alarmă Contra
Sectelor
Spălarea pe creier
Sănătatea Mintală şi
Cetăţenia Mondială
Noile Principii ale Sănătăţii Mintale Gulagul din Alaska
Războiul Psihopolitic
Antireligios
Programul de Control şi
Dezinformare
ÎNCHEIERE
DESTINUL AUTORULUI
INTRODUCERE
REALITATE sau FICŢIUNE
Cine ar putea spune? Oricare ar fi adevărul,
conform anumitor informaţii pe care leam obţinut, provenind din Franţa, dar mai
ales revăzând evenimentele petrecute de-a lungul ultimilor douăzeci şi cinci de
ani, s-ar părea că scenariul descris în acest „document” ne permite să înţelegem mai bine o situaţie care, până
în prezent, multora li se părea mai mult decât imposibil de înţeles.
În volumul de faţă vă prezentăm documentul integral, însoţit de o
analiză a noilor condiţii economice actuale care, în sine, par să-i confirme cu
prisosinţă autenticitatea.
Sfârşitul
lunii iunie 1967: la Montreal se deschide Expo ’67; la Ottawa au loc ultimele
pregătiri ale „Centenarului Confederaţiei”. În Statele Unite se dec1anşează
contestarea Războiului din Vietnam şi, prin toată ţara, se desfăşoară mişcarea ,‚Flower Power”. Ne aflăm în preajma evenimentelor din mai
1968, din Franţa, a exploziei naţionaliste de la Quebec, a festivalului de la
Woodstock în Statele Unite... Dar, în acelaşi timp, acest sfârşit al lunii
iunie 1967, marchează ultimele preparative pentru punerea la punct a „planului
căderii Naţiunilor”, de către înaltele instanţe ale francmasoneriei
anglo-saxone din Toronto.
Această reuniune secretă, de o înaltă
confidenţialitate, este organizată de către „6.6.6.” , cum se autointitulează următorii:
- cei
care dirijează cele mai mari 6 bănci
mondiale,
du (1.în
legătură cu acest subiect, vă recomandăm remarcabila lucrare ,,6.6.6.
I’Antihrist”, de Marc Dem, Editions
Rocher (Âge
du Verseau) (n. a.)
-
cele mai
mari 6 consorţii energetice de pe planetă, dintre care face parte şi
petrolul,
- cele 6 mari consorţii agro-alimentare, dintre
care face parte şi controlul
principalelor rute
alimentare ale lumii.
Aceşti „6.6.6.” fiind cei mai
înalţi responsabili ai finanţelor internaţionale vor defini, în cadrul
reuniunii lor, o strategie comună în vederea supremaţiei absolute:
- asupra
comerţului mondial,
- asupra
posesiunii armei energetice, poartă deschisă spre secolul XXI, precum şi - asupra
controlului internaţional al economiei agro-alimentare[2],
care cuprinde de asemenea, pentru ei, consorţiile farmaceutice ce acoperă, la
rândul lor, piaţa mondială a vitaminelor şi a vaccinurilor.
„Planul“ lor se rezumă la trei orientări majore pentru anii 1970-1980: - economia,
-
politica, -
socialul.
Dacă reuşeşte, Planul trebuie să ducă în mod
iremediabil la acapararea puterii mondiale, prin instalarea Noii Ordini Mondiale; aceeaşi pe care preşedintele George Bush avea s-o
promoveze cu atâta tam-tam la începutul anilor 1990.
SERGE MONASTE
Ziarist la Enquete
martie 1995
(Nota redacţiei: Ziaristul canadian
Serge Monaste a murit în circumstanţe suspecte.)
PARTEA
ÎNTÂI Documentul Planul Roşu
Documentul grupului 6.6.6. de la
sfârşitul lunii iunie, 1967
Titlul documentului
organizaţiei 6.6.6.:
„PANEM ET CIRCENSE“[3].
Scopul proiectului
mondialist:
„Genocidul
vitalităţii, în favoarea rentabilităţii oculte“.
Mijloacele
de finanţare a proiectului: Între altele, se va folosi:
- Ajutorul
Umanitar
-
Ajutorul Umanitar Internaţional, pentru
finanţarea multinaţionalelor din grupul
6.6.6.
Documentul:
Toate
perioadele istorice care au dus la decadenţa
civilizaţiilor au fost marcate, fără excepţie, de „spiritul rătăcirii oamenilor“. Astăzi, trebuie să facem astfel
încât acest „spirit“ să se traducă
printr-o „societate mondială a timpului
liber“ sub toate formele sale. Acest
timp liber trebuie să se compună din sex, droguri, sport, excursii (exotism)
şi din distracţii în general, dar
accesibile tuturor straturilor societăţii. Omul trebuie să ajungă la concluzia
că este modern, şi că modernismul său e compus din capacităţile sale, din
posibilitatea sa de a se distra în mare măsură şi, în prezent, din tot ceea ce
îl înconjoară.
Pentru atingerea acestui obiectiv, este neapărat
necesar să se poată infiltra mijloacele
de informare (radioul, televiziunea, ziarele), mediile de modă şi de cultură, domeniile
muncii noi, prin intermediul cărora vom influenţa, cu siguranţă, toate
păturile societăţilor occidentale. Astfel, ţinând sub umbrela simţurilor
tineretul, adulţii de mâine, vom avea în consecinţă cale liberă pentru a infiltra şi a transforma în profunzime, fără a da naştere la nelinişti, politica, sistemul legal şi învăţământul, ceea ce ne va permite să modificăm în profunzime cursul, orientarea viitoare a societăţilor vizate de „Planul“ nostru.
Populaţiile, după cum ştim, nu au memorie istorică.
Repetă la nesfârşit greşelile trecutului, fără a-şi da seama că tocmai aceste
erori le-au condus părinţii, înaintea lor, spre aceleaşi scadenţe pe care le
vor trăi sub o formă agravată înainte de sfârşitul secolului nostru. Observaţi,
de exemplu, prin ce au trecut bunicii lor la începutul acestui secol, graţie
muncii înverşunate a predecesorilor noştri. După ce au cunoscut, fără limite,
liberalizarea moravurilor, abolirea moralei şi, cu alte cuvinte, rătăcirile
spiritului, au cunoscut „Criza
economică”, iar apoi, războiul. În prezent, copiii şi nepoţii lor se îndreaptă
spre un deznodământ asemănător, dar şi mai grav, căci de astă dată finalul ne
va permite în sfârşit să ne punem pe picioare „Noua Ordine Mondială“, fără
ca nici unul dintre ei să-şi dea seama, fiind mult prea preocupaţi cu toţii de
a-şi satisface în proporţie exagerată necesităţile senzuale cele mai primare.
O „Normă” generală
mai mult decât importantă şi care şi-a dovedit deja valoarea la începutul
actualului secol, prin construirea şi instalarea „Sistemului Comunist” de către regretaţii înalţi ofiţeri ai lojilor
noastre, este rentabilitatea „excepţiei”.
În principiu, după cum ştim, excepţia confirmă regula generală pe care o
contrazice. Dar, în vocabularul nostru, excepţia este principiul care trebuie
să le fie impus tuturor. Trebuie să procedăm de aşa manieră încât să imprimăm
excepţii în diversele sfere ale societăţii, cum ar trebui să fie noile reguli
generale aplicabile pentru toţi, scop principal al tuturor contestaţilor
sociale viitoare, exprimate de tineretul Naţiunilor.
Astfel, excepţia va deveni detonatorul cu ajutorul
căruia întreaga societate istorică se va nărui în sine însăşi, într-o epuizare
şi o confuzie fără precedent.
Fundamentele societăţii occidentale, în esenţa lor,
originează în linie dreaptă din moştenirea iudeo-creştină. Tocmai această
moştenire este aceea care a făcut din familie nodul, cheia de boltă a oricărui
edificiu social din prezent. Predecesorii noştri, care i-au finanţat pe
scriitorii revoluţionari de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul
secolului XX, înţeleseseră importanţa necesităţii de a fracţiona şi apoi de a
face să explodeze acest nucleu vital, dacă dorea, în Rusia de exemplu, să
reuşească să instituie noul „Sistem
Comunist” din vremea aceea. Şi tocmai asta au făcut, determinând în mod
minuţios producerea, de către filosofii şi scriitorii neconformişti ai epocii,
al unui ,,manifest al gloriei
Statului-Dumnezeu”, acesta având prioritate absolută asupra individului şi
a familiei.
Pentru a ajunge cu certitudine la
construirea unui guvern mondial, a unei Noi Ordini
Mondiale Comunitare, în care toţi
indivizii, fără excepţie, vor fi supuşi Stării Mondiale a Ordinii Noi, trebuie
în primul rând să provocăm dispariţia familiei, ceea ce va antrena din aceeaşi
lovitură dispariţia învăţămintelor religioase ancestrale şi, în al doilea rând,
să-i nivelăm pe toţi indivizii, făcând să dispară clasele sociale, în special
clasele mijlocii. Dar trebuie să procedăm astfel încât toate aceste schimbări
să pară a fi fost generate de către voinţa populară să aibă aparenţele
democraţiei.
Slujindu-ne de cazuri izolate, dar amplificându-le la
nivel extrem cu ajutorul contestaţiilor studenţeşti instigate de noi înşine, al
ziariştilor favorabili cauzei noastre şi a1 politicienilor cumpăraţi, vom reuşi
să punem pe picioare noi organisme, prezentând toate aparenţele modernismului,
cum ar fi un birou de protecţie a copilăriei susţinut cu o „cartă a drepturilor şi a libertăţilor”.
Pentru reuşita planului nostru mondial, Planul Roşu, trebuie să implantăm în
toate societăţile occidentale ale anilor 1970 birouri pentru protecţia
copilăriei, ai căror funcţionari, tineri intelectuali lipsiţi de experienţă,
proaspeţi absolvenţi ai universităţilor unde sunt scoase în evidenţă principiile
noastre mondialiste, vor respecta ca la carte, fără discernământ „Carta Drepturilor Copilului”. Cine ar îndrăzni să i se împotrivească, fără a fi
identificat concomitent cu barbariile Evului Mediu?
Această Cartă, laborios pusă la punct în „Lojile” noastre, ne va permite în
sfârşit să reducem la zero orice autoritate părintească, făcând familia să
explodeze în indivizi opuşi cu sălbăticie unii altora, pentru protecţia
intereselor lor personale. Ea îi va încuraja pe copii să-şi denunţe părinţii
prea autoritari prin faptul că sunt prea tradiţionali, prea religioşi. De
asemenea, va contribui la a-i supune pe părinţi unei psihoze colective a
fricii, ceea ce va provoca în mod ineluctabil, de manieră generală în
societate, o subminare a autorităţii părinteşti. Astfel, vom reuşi, într-o
primă etapă, să producem o societate asemănătoare cu aceea din RUSIA anilor
1950, unde copiii îşi denunţau părinţii la stat, şi o vom face fără ca nimeni
să-şi dea seama.
Transferând astfel Statului rolul patern, ne va fi mai
uşor, în continuare, să acaparăm, una câte una, toate responsabilităţile care
până la data respectivă au ţinut de resortul exclusiv al părinţilor. Astfel, îi
vom putea face pe toţi să considere învăţătura religioasă tradiţională, de
origine iudeo-creştină, un abuz contra copilului.
În acelaşi timp, dar la un alt nivel, vom face să se
înscrie, în cele mai fundamentale legi ale naţiunilor, regula că toate
religiile, cultele şi practicile religioase de orice fel, inclusiv vrăjitoria
şi magia, trebuie să fie respectate cu titluri egale.
În consecinţă, va fi deconcertant de uşor să i se
transfere acest rol statului, prin raportarea copilului la cele mai înalte
instanţe internaţionale, cum ar fi Naţiunile Unite. Să înţelegem bine
următoarele: scopul nostru nu este acela de a proteja copii, nici pe oricine
altcineva, ci de a provoca explozia, apoi prăbuşirea naţiunilor, care
reprezintă un obstacol major în calea punerii în aplicare a Ordinii noastre
Mondiale. Acesta este motivul pentru care „Birourile
de Protecţie a Copilăriei” trebuie să fie investite cu o autoritate legală
absolută. Ele trebuie să fie în măsură ca, după bunul lor plac, dar întotdeauna
sub pretextul protejării copiilor, să-i poată retrage pe aceştia din mediile
lor familiale originale şi să-i plaseze în medii familiale străine sau în
centre guvernamentale deja atrase spre principiile noastre mondialiste şi
religioase. Astfel, în consecinţă se va realiza spargerea definitivă a „Celulei Familiale Occidentale”.
Căci, fără protecţia şi supravegherea părinţilor lor
naturali, aceşti copii vor putea fi astfel handicapaţi definitiv în dezvoltarea
lor psihologică şi morală, ajungând să reprezinte, în virtutea consecinţelor
fireşti, prăzi uşor adaptabile la ţelurile noastre mondialiste.
Pentru asigurarea reuşitei unei asemenea
întreprinderi, este de o necesitate primordială ca funcţionarii care lucrează
în aceste „birouri”, în serviciul
statului, să fie tineri, fără experienţe de trecut bogate, îmbibaţi cu teorii
pe care le ştim ca fiind vide şi lipsite de eficacitate şi mai ales să fie
obsedaţi de spiritul misionar al unor mari protectori ai copilăriei ameninţate.
Căci, pentru ei, toţi părinţii trebuie să reprezinte nişte criminali de facto,
pericole potenţiale faţă de bunăstarea copilului, considerat în cazul de faţă
ca un „Dumnezeu”.
Un „Birou de
Protecţie a Copilăriei” şi o „Cartă
a Drepturilor Copilului” n-ar avea
nici un motiv de a exista, în lipsa copiilor ameninţaţi. Mai mult, excepţiile
şi exemplele istorice întrebuinţate pentru înfiinţarea lor vor sfârşi, mai
devreme sau mai târziu, prin a dispărea, dacă n-ar fi alimentate continuu cu
cazuri noi, produse pe bază permanentă. În acest sens, trebuie să infiltrăm „sistemul de educaţie” al naţiunilor
pentru a face să dispară, sub acoperirea „Modernismului”
şi a „Evoluţiei”, predarea religiei,
a istoriei şi a educaţiei civice, diluându-le pe toate sub o avalanşă de
experimente noi în mediul de învăţământ, acela al limbilor şi al matematicilor.
În acest mod, îndepărtându-le tinerelor generaţii toate bazele şi toate
frontierele morale, toate cunoştinţele despre trecut - şi, prin urmare, orice
formă de mândrie naţională - orice respect faţă de ceilalţi, orice putere prin
cunoaşterea limbilor străine şi a ştiinţelor - deci, puterea asupra realităţii -
vom contribui la fabricarea unui tineret în mare măsură predispus către toate
formele de delincvenţă. În acest nou univers, fragmentat de frica de părinţi şi
de abandonul oricărei responsabilităţi din partea acestora faţă de copii, vom
avea cale liberă pentru a forma, în maniera noastră şi conform principalelor
noastre obiective, un tineret în rândurile căruia aroganţa, dispreţul, umilirea
aproapelui vor fi considerate ca fiind noile baze ale „Afirmării de Sine” şi
ale „Libertăţii”. Ştim, însă, pe
baza aceloraşi experienţe din trecut, că un asemenea tineret este din capul
locului condamnat la autodistrugere, întrucât este de un „Individualism” funciar - deci, „Anarhist” prin definiţie. În acest sens, nu poate în nici un caz
să reprezinte o bază solidă pentru continuitatea oricărui gen de societate şi,
cu atât mai puţin, o valoare sigură pentru a se însărcina cu bătrânii acesteia.
În acelaşi spirit, este de asemenea imperios necesar
să se creeze o „Cartă a Drepturilor şi a
Libertăţilor Individuale”, precum şi „Birouri
pentru Protecţia Cetăţeanului”, dându-le maselor iluzia că aceste inovaţii
fac parte integrantă din „Modernismul” sus
amintit al „Societăţilor Noi” din secolul XX. Sub aceeaşi formă şi în acelaşi
timp, dar la un alt nivel, trebuie să se obţină votarea unor noi legi pentru ,,Respectul şi Libertatea Individuală”. La
fel ca în cazul ‚,Familiei”, dar pe
planul
„Societăţii”,
aceste legi vor intra în conflict cu drepturile colectivităţii, împingând
astfel societăţile vizate direct spre autodistrugere. Căci, în cazul de faţă,
inversiunea este totală: „Nu mai trebuie
protejată, contra indivizilor care o pot ameninţa, societatea - dreptul
majorităţii - cu mai degrabă individul - dreptul minorităţii - trebuie să fie
protejat contra posibilelor ameninţări din partea majorităţii”. Iată scopul
pe care ni l-am fixat. Pentru a realiza dezintegrarea familiei, a sistemului de
învăţământ, deci a societăţii în general, este primordial să se încurajeze „Libertatea Sexuală” la toate
eşaloanele societăţii occidentale. Trebuie să se reducă individul, deci masele,
la obsesia de a-şi satisface instinctele primare prin toate mijloacele posibile.
Ştim că această etapă reprezintă punctul culminant în care întreaga societate
va sfârşi prin a se surpa în sine însăşi. Nu la fel s-a întâmplat şi cu
Imperiul Roman la apogeul său şi cu toate civilizaţiile asemănătoare, pe
parcursul istoriei?
Cu ajutorul oamenilor de ştiinţă şi al laboratoarelor
finanţate de lojile noastre, am reuşit să punem la punct un procedeu chimic
care va revoluţiona toate societăţile occidentale şi va arunca pradă uitării
pentru totdeauna principiile morale şi religioase iudeo-creştine. Acest
procedeu, sub formă de pilulă, va deschide larg calea „libertăţii sexuale” fără consecinţe şi le va împinge pe „femeile” naţiunilor spre dorinţa de a
dori să se desprindă din starea care va ajunge să fie considerată jugul
trecutului - sclavia femeii supuse bărbatului şi familiei iudeo-creştine
tradiţionale. Odinioară „Centru şi pivot
al celulei familiale”, femeia modernă, acum în calitate de persoană
individuală independentă, va dori să-şi abandoneze rolul tradiţional, să se
detaşeze de familie şi să-şi trăiască viaţa în conformitate cu aspiraţiile ei
personale. Nimic mai firesc, ştim, dar locul în care noi vom interveni cu tărie
va fi acela al infiltrării tuturor „mişcărilor
de contestare feministe”, împingându-le logica până la cele mai extreme
limite ale consecinţelor sale. Iar aceste limite se găsesc deja înscrise în
dezintegrarea definitivă a familiei tradiţionale şi a societăţii iudeo-creştine.
Această „eliberare
sexuală” va reprezenta calea finală pe care vom avea posibilitatea de a
face să dispară din „conştiinţa populară” orice referire la „Bine şi Rău”.
Prăbuşirea acestei bariere
religioase şi morale ne va permite să realizăm procesul falsei ‚,Eliberări a omului de trecutul său”, care
însă, în realitate, este o formă de sclavie ce va fi profitabilă pentru „Planurile Mondialiste” pe care urmărim să le punem în aplicare.
Respectiva poartă deschisă pentru încurajarea ,‚Libertăţii Sexuale”, a „Divorţurilor”,
a „Avorturilor” la cerere, a
recunoaşterii legale a diverselor forme de homosexualitate, ne va ajuta să
modificăm în profunzime bazele istorice ale „Dreptului Legal” al societăţilor. Ea va fi un atu major pentru a
împinge ansamblul indivizilor spre o relaxare generală a moravurilor; pentru a
diviza indivizii unii în raport cu ceilalţi, în conformitate cu instinctele şi
cu interesele lor proprii; pentru a distruge viitorul tineretului, împingându-l
spre experienţe nefaste ale sexualităţii precoce şi ale avorturilor; şi pentru
a distruge moralmente generaţiile viitoare, împingându-le pe calea
alcoolismului, a drogurilor diverse - al căror control se vor însărcina să-1
preia, la nivel mondial, ofiţerii noştri superiori din Lojile Internaţionale - şi
a sinuciderilor - suicidul fiind considerat, de către un tineret dezabuzat şi
abandonat în voia sa însuşi, ca un sfârşit cavaleresc.
Să amăgim tineretul naţiunilor, arătându-i pe părinţii
săi ca pe nişte iresponsabili, imorali şi nereligioşi - în definitiv, necăutând
altceva decât plăcerea, evaziunea şi satisfacerea nestăvilită a instinctelor,
cu preţul minciunii, al ipocriziei şi al trădării. Să facem din divorţuri şi
din avorturi o nouă cutumă socială, acceptată de toţi. Să împingem astfel
tineretul spre criminalitate sub toate aceste forme şi spre refugierea în
grupări distincte, inaccesibile mediului familial, pe care el îl va percepe, în
mod inevitabil, ca pe
o ameninţare la adresa propriei sale
supravieţuiri. Ţesătura socială fiind astfel bulversată iremediabil, ne va fi
posibil în continuare să acţionăm asupra politicii şi a economiei naţiunilor,
în scopul de a le aduce la cheremul nostru; de a le face să accepte, forţate de
împrejurări, planurile noastre pentru O Nouă Ordine Mondială. Căci, trebuie să
recunoaştem, naţiunile, fiind lipsite de posibilitatea de a se baza pe un
tineret puternic, pe o societate în care indivizii, regrupaţi în jurul unui
ideal comun, întăriţi cu ajutorul unor bastioane morale de neînfrânt, i-ar fi
putut asigura sprijinul istoric, nu vor putea decât să abdice în faţa voinţei
noastre mondiale. Astfel, vom putea atunci să inaugurăm ceea ce au anunţat atât
de mult creaţiile noastre din trecut „sistemul
comunist care profeţea o revoluţie
mondială pusă în mişcare de toţi proscrişii din lume” şi „nazismul prin care am anunţat O Nouă Ordine Mondială pentru o mie de ani”. Iată
scopul nostru suprem: munca recompensată pentru toate valorile pe care le-a
omorât pentru împlinirea ei, de-a lungul secolelor. Să afirmăm sus şi tare: „Toţi Fraţii din Lojile trecute, morţi în anonimat pentru
realizarea acestui ideal pe care acum ne este posibil să-l atingem cu vârfurile
degetelor”.
Se ştie bine că omul, după ce şi-a asigurat
necesităţile primare - hrana, îmbrăcămintea şi adăpostul - tinde cu tărie spre
a fi mai puţin vigilent. Să-i permitem să-şi adoarmă conştiinţa, orientându-i
totodată spiritul după placul nostru, prin crearea de faţadă a unor condiţii
economice favorabile. Prin urmare, în această perioadă a anilor 1970, în care
agenţii noştri se vor infiltra peste tot în diversele sfere ale societăţii
pentru a o face să accepte noile noastre norme în materie de învăţământ, drept
legal, social şi politic, vom veghea la răspândirea în jurul lui a unui climat
economic de încredere. Muncă pentru toţi; deschideri de credite pentru toţi;
distracţii pentru toţi - acestea vor fi devizele noastre pentru crearea
iluzorie a unei noi clase sociale:„Clasa
Mijlocie”. Căci, o dată atinse obiectivele noastre, vom face să dispară
această „Clasă” de mijloc, situată
între săracii seculari şi noi, bogaţii, tăindu-i definitiv orice mijloc de
supravieţuire.
În acest sens, vom face din naţiunile-state noii „părinţi” ai indivizilor. Prin
intermediul acestui climat de încredere în care „Agenţii Internaţionali” trimişi de noi vor fi făcut tot ceea ce
este necesar pentru a îndepărta orice spectru al războiului mondial, vom
încuraja ‚,Centralizarea” în
favoarea statului. De această manieră, indivizii vor putea dobândi impresia
unei libertăţi de explorare totale, în timp ce povara legendară a
responsabilităţilor personale va fi transferată în sarcina statului. Astfel,
vom avea posibilitatea de a multiplica în proporţie vertiginoasă sarcina
statului, înmulţind fără nici un fel de limite masa de funcţionari
intelectuali. Având garantată pentru ani de zile în avans securitatea materială,
aceştia vor fi‚ în consecinţă, executanţi perfecţi ai „Puterii Guvernamentale”; cu alte cuvinte, ai „Puterii” noastre. Vom crea astfel o masă impresionantă de
funcţionari care, ea în sine, va forma un guvern (în cadrul guvernului),
indiferent de partidul politic care va fi într-un moment sau altul la putere.
Această maşinărie anonimă ne va putea
servi într-o bună zi drept pârghie, când va sosi momentul, pentru a accelera
prăbuşirea economică a statelor-naţiuni; căci acestea nu vor putea să întreţină
la nesfârşit o asemenea masă salarială, fără a trebui să se îndatoreze mai
presus de mijloacele lor. Pe de altă parte, aceeaşi maşinărie îi va conferi
aparatului guvernamental o imagine rece şi insensibilă; această maşinărie
complexă şi absolut inutilă în multe dintre funcţiile ei ne va servi drept
paravan şi mijloc de protecţie contra populaţiilor. Căci cine va îndrăzni să se
aventureze prin dedalurile unui asemenea labirint, în scopul de a-şi face
auzite doleanţele personale?
Tot în aceeaşi perioadă de buimăcire generală, vom
profita de asemenea pentru a-i cumpăra sau elimina, în conformitate cu
necesităţile momentului, pe toţi directorii de întreprinderi, responsabilii
marilor organisme ale statelor, centrele de cercetări ştiinţifice a căror
activitate şi eficacitate ar risca să confere o putere prea mare statelor-naţiuni.
Nu trebuie în nici un caz ca statul să devină o forţă
independentă în sine, care ar risca să ne scape de sub control şi să ne pună în
pericol „Planurile” ancestrale.
Vom veghea de asemenea să avem o autoritate absolută
asupra tuturor structurilor supranaţionale ale naţiunilor. Aceste organisme
internaţionale trebuie să fie plasate sub jurisdicţia noastră absolută.
În acelaşi sens şi pentru a garanta rentabilitatea
influentei noastre asupra populaţiilor, va trebui să controlăm toate Mijloacele
de Informare. Băncile noastre nu le vor finanţa, aşadar, decât pe acelea care
ne vor fi favorabile, supervizând totodată închiderea celor mai recalcitrante.
Acest lucru ar trebui, în principiu, să treacă neobservat în rândurile
populaţiilor, acestea fiind absorbite de necesitatea de a câştiga cât mai mulţi
bani şi de a se distra.
Încă de pe acum, trebuie să ne ocupăm de finalizarea
fazei de deregionalizare a regiunilor rurale, amorsată la începutul „crizei
economice” din 1929. Suprapopularea oraşelor a fost deviza noastră în cadrul
„revoluţiei industriale”.
Proprietarii rurali de pământului, prin independenţa
lor economică şi prin capacitatea pe care o au de a produce baza de alimentaţie
a statelor, reprezintă o ameninţare la adresa noastră şi a planurilor noastre
de viitor. Înghesuiţi în oraşe, oamenii vor fi mai dependenţi de industriile
noastre pentru a supravieţui. Nu vom putea să ne permitem existenţa unor
grupări independente de „Puterea” noastră.
Prin urmare, să-i eliminăm pe
proprietarii de pământuri, făcând din ei sclavi ascultători, industriile fiind
sub controlul nostru. În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi, să le permitem să se
organizeze în cooperative agricole, pe care agenţii noştri le vor infiltra pentru
a le orienta mai uşor în conformitate cu priorităţile noastre viitoare.
În cadrul structurii statului, să ne ataşăm de
scoaterea în evidentă a ,,respectului” obligatoriu faţă de diversitatea de
„culturi”, de „popoare”, de „religii”, de ,,etnii”, cu prioritate faţă de
noţiunea de „unitate naţională”; acest lucru ne va permite să divizăm mai
eficace populaţiile statelor-naţiuni şi astfel, să le slăbim autoritatea şi
capacitatea de manevră. Împins la limite extreme, dar pe plan internaţional,
acest concept, în viitor, va determina etniile diverselor naţiuni să se
regrupeze pentru a-şi revendica fiecare, individual, propria participare la
„Putere”; ceea ce va sfârşi prin a ruina naţiunile şi le va face să se
fragmenteze în războaie intestine interminabile.
Când naţiunile-state vor fi astfel slăbite prin toate
aceste lupte intestine, toate întemeiate pe recunoaşterea ,,Drepturilor Minorităţilor”
la independenţă, când naţionaliştii divizaţi în diferite fracţiuni culturale şi
religioase se vor confrunta orbeşte în lupte fără nici un rezultat posibil,
când tineretul îşi va fi pierdut complet contactul cu propriile sale rădăcini,
atunci vom putea să ne servim de Naţiunile Unite pentru a începe să ne impunem
Noua Ordine Mondială.
De altfel, în
acel stadiu, „Idealurile Umanitare, Sociale şi Istorice” ale naţiunilor-state
se vor fi
dezintegrat de mult, sub presiunea diviziunilor interioare.
SFÂRŞITUL Documentului organizaţiei 6. 6.
6., datat în ultima parte a lunii iunie,
1967
DOCUMENTUL „AURORA ROŞIE“
Documentul grupului 6.6.6. de la
sfârşitul lunii iunie, 1985
Optsprezece ani mai târziu, (6+6+6, în timp), a avut
loc o a doua reuniune de mare importanţă în Canada. Grupul celor 6.6.6. s-a
întrunit din nou la Toronto, la sfârşitul lunii iunie, 1985, dar de astă dată
în scopul de a finaliza ultimele etape dinaintea ofensivei, cu privire la
căderea naţiunilor-state şi la preluarea Puterii Internaţionale de către
Naţiunile Unite.
Titlul
documentului organizaţiei 6.6.6.:
„AURORA ROŞIE“
Scopul
proiectului mondialist:
„Influienţarea
Ocultei Mondiale“
Mijloacele de finanţare a
proiectului:
- controlul
asupra F.M.I.,
- controlul
asupra G.A.T.,
- controlul
asupra comisiei de la Bruxelles, - controlul asupra O.T.A.N.,
- controlul
asupra O.N.U., şi asupra altor organisme internaţionale.
Documentul
Ultimii optsprezece ani au fost
foarte profitabili pentru punerea în aplicare a proiectelor noastre mondiale.
Pot să vă spun, fraţilor, că în acest moment ne aflăm aproape de atingerea
scopului. Căderea naţiunilor-state nu mai este decât o chestiune de timp - un
timp destul de scurt, după cum pot să mărturisesc, cu deplină încredere. Graţie
agenţilor noştri de infiltrare şi colosalelor noastre mijloace financiare, până
acum s-au realizat progrese fără precedent în toate domeniile Ştiinţei şi ale
Tehnologiei cărora le controlăm din punct de vedere financiar cele mai mari
corporaţii. Începând de pe vremea reuniunilor secrete cu M. De Rotschild din
jurul anului 1956, şi care au avut scopul de a pune la punct dezvoltarea şi
implantarea imediată a „Ordinatoarelor”, avem acum posibilitatea de a întrezări
punerea în aplicare a unui gen de „Autostradă Internaţională” prin care toate
aceste aparate vor fi legate între ele. Căci, aşa cum ştiţi deja, controlul
direct şi individual asupra populaţiilor planetei va fi cel puţin totalmente
imposibil fără întrebuinţarea computerelor şi unificarea lor electronică, unele
în raport cu altele, într-o vastă „Reţea mondială (Reţeaua Internet, situl
World Wide Web, reţeaua Internet etc.(n. a.)”. De altfel, aceste aparate au
avantajul de a înlocui milioane de
persoane individuale. Mai mult, ele
nu posedă nici conştiinţă, nici un fel sau altul de morală, ceea ce este
indispensabil pentru reuşita unui proiect ca al nostru. Mai ales, aceste maşini
îndeplinesc, fără să discute, tot ceea ce li se dictează. Sunt sclavii perfecţi
la care au visat atât de mult predecesorii noştii, dar fără a-şi fi imaginat
nici măcar o zi că nouă ne va fi posibilă o asemenea izbândă. Aceste aparate
fără patrie, fără culoare, fără religie, fără apartenenţă politică, reprezintă
suprema victorie şi instrument a1 Noii Ordini Mondiale propovăduite de noi. Ele
sunt „cheia de boltă”!
Organizarea acestor aparate într-o
vastă „Reţea mondială” căreia îi vom controla pârghiile superioare ne va ajuta
să imobilizăm populaţiile. În ce mod?
După cum ştiţi, structura de bază a Noii Ordini
Mondiale este compusă, în esenţă, dintr-o multitudine de „Reţele” diverse,
acoperind fiecare toate sferele activităţilor omeneşti de pe întreaga întindere
a planetei. Până în momentul de faţă, toate aceste „Reţele” erau legate între
ele printr-o bază ideologică comună, aceea a omului ca fiind „Centrul” şi
„Realizarea Supremă” a universului. Astfel, graţie tuturor acestor „Reţele”
unite prin intermediul „Noii Religii a Omului pentru Om”, am putut infiltra cu
uşurinţă toate sectoarele omeneşti din toate ţările occidentale, modificându-le
baza iudeocreştină. Rezultatul este acela că, în zilele noastre, acest om,
indiferent dacă face parte din sfera politică, din cea economică, din cea
socială, din cea educaţională, din cea ştiinţifică sau din cea re1igioasă, şi-a
abandonat deja, de la ultima noastră reuniune desfăşurată la sfârşitul lunii
iunie a anului 1967, moştenirea trecută, pentru a o înlocui cu idealul nostru
referitor la o religie mondială bazată exclusiv pe om. Desprins de rădăcinile
sale istorice, aşa cum este de-acum încolo, acest om nu mai aşteaptă, în definitiv,
decât să i se propună o nouă ideologie. Bineînţeles, aceasta este ideologia
noastră, cea a „Satului Comunitar Global”, căruia el îi va fi „Centrul”. Iar
ceea ce-i vom aduce noi, îcurajându-1 să facă parte din ea, cu,,Trup şi
Suflet”este tocmai această ,,Reţea Electronică Mondială” în care frontierele
fostelor naţiuni-state vor fi fost abolite pentru totdeauna, anihilate până în
cele mai adânci rădăcini ale lor.
În timp ce acest om rătăcit va fi absorbit de către
entuziasmul său orb de a face parte din noua sa „Comunitate Mondială’’
aparţinând acestei vaste „Reţele de Computere”, noi, din partea noastră, vom
veghea, cu ajutorul pârghiilor superioare ascunse cunoaşterii lui, să-l fişăm,
să-l identificăm, să-l contabilizăm şi să-l rentabilizăm, conform propriilor
noastre obiective. Căci, în interiorul acestei „Noi Societăţi Globale”, nici un
individ deţinător al unui potenţial de ,,Rentabilitate’’ pentru noi nu va putea
să ne scape. Aportul constant al ,,tehnologiei electronice” va trebui să ne
asigure toate mijloacele pentru a fişa, identifica şi controla pe toţi
indivizii populaţiilor din occident. În privinţa celor care nu vor reprezenta
nici o ,,Rentabilitate Exploatabilă” de către noi, vom avea grijă să se elimine
de la sine, prin intermediul tuturor războaielor intestine locale pe care vom
lua măsuri să le declanşăm ici şi colo, folosindu-ne de „Colapsul
Economic” al
naţiunilor-state şi de ,,Opoziţiile şi Revendicările’’ diverselor grupări din
componenţa aceloraşi state.
Iată, prin urmare, maniera detaliată în care vom
proceda, de acum şi până, în 1988, pentru a netezi drumul spre naşterea
‚,Guvernului Mondial’’, pe care-1 vom instaura: 1.Vom amplifica ‚,Societatea
Plăcerilor”, care ne-a fost atât de profitabilă până în prezent. Folosindu-ne
de inventarea tehnicii „video” pe care am finanţat-o şi de jocurile care-i sunt
anexate, vom finaliza pervertirea morală a tineretului. Îi vom oferi posibilitatea
de a-şi satisface, de acum încolo, toate instinctele. O fiinţă posedată de
simţuri ajunsă sclavă a acestora, după cum ştim, nu are nici idealuri, nici
forţa interioară pentru a apăra pe oricine sau orice. Omul respectiv este un
„individualist’’ prin definiţie, reprezentând candidatul perfect pe care-1 vom
putea modela cu uşurinţă, conform dorinţelor şi priorităţilor noastre. De
altfel, amintiţi-vă cu câtă uşurinţă au putut predecesorii noştri să orienteze
întregul tineret german, la începutul secolului, folosinduse de dezabuzarea
acestuia din urmă!
2. Vom
încuraja ,,contestaţiile studenţeşti’’ asociate cu toate cauzele privitoare la
,,ecologie’’. Protecţia obligatorie a
mediului ambiant va deveni un atu major, în ziua când vom fi determinat
naţiunile-state să-şi schimbe „datoria internă”, contra pierderii a 33% din
totalul teritoriilor lor rămase în stare de sălbăticie.
3. Vom
umple vidul interior al acestui tineret,
iniţiindu-1, încă de la cele mai fragede vârste, în universul
computerelor. Vom folosi, în acest scop, sistemul de învăţământ. Un sclav în
slujba altui sclav, care va fi controlat de noi.
4. Pe
un alt plan, vom stabili ,,Liberul schimb Internaţional” ca pe o prioritate
absolută pentru supravieţuirea naţiunilor-state. Această nouă concepţie
economică ne va ajuta să accelerăm declinul „naţionaliştilor” din toate
naţiunile; să-i izolăm în facţiuni diverse şi, la momentul dorit, să-i instigăm
cu sălbăticie unii împotriva celorlalţi, în războaiele intestine care vor
finaliza ruinarea acestor naţiuni.
5. Pentru
a ne asigura cu orice preţ de reuşita unei asemenea întreprinderi, să facem astfel
încât agenţii noştri infiltraţi deja în Ministerele de Afaceri
Interguvernamentale şi de Emigrări ale naţiunilor-state să procedeze la
modificarea în profunzime a legilor acestor ministere. Modificările respective
se vor orienta în esenţă spre a deschide porţile ţărilor occidentale spre o
emigraţie din ce în ce mai masivă în interiorul graniţelor lor o emigraţie pe
care noi o vom fi provocat în prealabil, având grijă să declanşăm pe ici pe
colo, noi conflicte locale. Prin campanii de presă bine orchestrate asupra opiniei
publice din naţiunile-state vizate, vom provoca în acestea un aflux important
de refugiaţi care va avea efectul de a le destabiliza economia internă şi a
amplifica tensiunile rasiale din interiorul teritoriului. Vom avea grijă să
facem astfel încât organizaţiile extremiste străine să facă parte din aceste
torente de emigranţi ceea ce ne va facilita destabilizarea politică, economică
şi socială a naţiunilor luate în colimator.
6. Vom
organiza acest „liber schimb” care, în realitate, numai liber nu este, întrucât
e
controlat deja de noi, până în vârful
ierarhiei economice, în „Trei Comisii Laterale”: (cea a Asiei, cea a Americii,
cea a Europei). El ne va ajuta să semănăm discordia în interiorul naţiunilor-state,
prin escaladarea şomajului asociat cu restructurările multinaţionalelor
noastre.
7. Vom
transfera încet dar sigur multinaţionalele noastre în ţări noi, cucerite de
ideea ,,economiei de piaţă”, ca ţările din Estul Europei, Rusia şi China, de
exemplu. Pentru moment, nu ne va interesa dacă populaţia lor reprezintă sau nu
un vast rezervor de noi consumatori. Ceea ce ne interesează este să avem acces,
în primul rând, la o Mână de Lucru Sclavagistă - ieftină şi nesindicalizată -
pe care ne-o oferă aceste ţări şi cele din Lumea a Treia. De altfel, guvernele
lor nu au fost instalate chiar de noi înşine? Nu fac apel la ajutorul extern şi
la împrumuturile de la „Fondul Monetar Internaţional” şi de la „Banca
Mondială”, care ne aparţin nouă?
8. Aceste
transferuri ne oferă mai multe avantaje. Contribuie la menţinerea acestor noi populaţii
în iluzia unei ,,eliberări economice” şi a unei „libertăţi politice”, când în
realitate le vom domina noi înşine, prin pofta de câştig şi adâncirea în
datorii pe care nu le vor putea achita niciodată. În ceea ce priveşte populaţiile
occidentale, ele vor fi menţinute în visul „bunăstării economice”, căci
produsele importate din aceste ţări nu vor suferi nici o mărire a preţurilor.
Dimpotrivă, fără ca ele să-şi dea seama de la început, din ce în ce mai multe
industrii vor fi obligate să-şi închidă porţile, din cauza transferurilor pe
care noi le vom fi efectuat în afara ţărilor occidentale. Aceste închideri vor
duce la escaladarea şomajului şi vor provoca pierderi importante de venituri
pentru naţiunile-state.
9. În
acest fel, vom pune pe picioare o „Economie Globală” la scară mondială, care va
scăpa total de sub controlul naţiunilor-state. Această nouă economie va fi mai
presus de toate; nici o presiune politică sau sindicală nu va avea vreo putere
asupra ei. Îşi va dicta propriile „politici mondiale” şi va obliga iniţierea
unei reorganizări politice, dar în conformitate cu priorităţile noastre la
scară mondială.
10. Prin
această ‚,economie independentă’’‚ neavând alte legi decât legile noastre, vom
stabili o „cultură a masei mondiale”. Prin controlul internaţional asupra
televiziunii şi a Mass-media în general, vom institui o ‚,nouă cultură”, însă
nivelată, uniform, pentru toţi, fără a ne scăpa nici una dintre „creaţiile”
viitoare. Artiştii viitorului vor fi plămădiţi după chipul şi asemănarea
noastră, altminteri nu vor putea să supravieţuiască. Prin urmare, se va fi
terminat cu vremurile în care ,,creaţiile culturale puneau permanent în pericol
proiectele noastre mondialiste aşa cum s-a întâmplat de atâtea ori în trecut.
11. Prin
intermediul aceleiaşi economii, ne va fi astfel posibil să ne folosim de
forţele militare ale naţiunilor-state cum ar fi acelea ale Statelor Unite în
scopuri umanitare, în realitate, aceste ‚forţe ne vor servi spre a supune
voinţei noastre ţările recalcitrante. Astfel, ţările din Lumea a Treia şi
altele asemenea lor nu vor putea fi în măsură să scape voinţei noastre de a ne
servi de populaţia lor ca de o mână de lucru în sclavie.
12. Pentru
a controla piaţa mondială, va trebui să deturnăm productivitatea de la principalul
său scop Eliberarea omului de duritatea Muncii. O vom orienta spre o întoarcere
împotriva omului, aservindu-1 pe acesta din urmă sistemului nostru economic,
astfel nu va mai avea încotro decât să devină sclavul nostru, sau chiar un viitor
delincvent.
13. Toate
aceste transferuri ale Multinaţionalelor noastre în străinătate şi
reorganizarea mondială a economiei vor avea scopu1, printre altele, să
escaladeze şomajul în ţările occidentale. Această situaţie va fi cu atât mai
realizabilă, cu cât, din start, vom fi privilegiat importurile masive de
produse de bază în interiorul naţiunilorstate şi, din aceeaşi lovitură, vom fi
supraîncărcat aceste state prin folosirea exagerată a populaţiei lor pentru
producţia de servicii pe care nu le vor putea plăti. Aceste condiţii extreme
vor înmulţi la nivel de milioane masele de persoane asistate social de tot
felul, ale analfabeţilor şi ale celor fără adăpost.
14. Prin
pierderea a milioane de locuri de muncă în sectoru1 primar, şi chiar prin evaziuni
fiscale deghizate în capitaluri externe în afara naţiunilor-state, ne va fi
astfel posibil să punem în pericol de moarte armonia socială. prin spectrul
războiului civil.
15. Aceste
manipulări internaţionale de guverne şi populaţii ale naţiunilor-state ne vor
furniza pretextul de a ne utiliza F.M.I.-ul pentru a determina guvernele
occidentale să pună în aplicare „bugete de austeritate’’‚ sub camufalu1
reducerii iluzorii a „datoriei naţionale”, al conservării ipotetice a „cotei de
credit internaţional” şi al imposibilei conservări a „liniştii sociale”.
16. Prin
aceste măsuri „bugetare de urgenţă’’, vom fractura astfel finanţarea
Naţiunilor-state
pentru toate „mega-proiectele” lor care reprezintă o ameninţare directă la
adresa controlului nostru mondial asupra economiei.
17. De
altfel, toate aceste măsuri de austeritate ne vor permite să frângem voinţa
naţională a structurilor moderne în domeniul Energiei, al Agriculturii, al
Transporturilor şi al Tehnologiilor noi.
18. Aceleaşi
măsuri ne vor oferi ocazia mult visată de a ne instaura „Ideologia Competiţiei
Economice”. Aceasta se va traduce, în interiorul naţiunilor-state, prin reducerea
voluntară a salariilor şi demisiile voluntare cu „Remiterea de medalii pentru serviciile
prestate”, ceea ce ne va deschide peste tot porţile pentru instaurarea
‚tehnologiei de control”. În această
perspectivă, toţi demisionarii respectivi vor fi înlocuiţi cu ,,computere”
aflate în slujba noastră.
19. Aceste
transformări sociale ne vor ajuta să modificăm în profunzime mâna de lucru
„poliţistă şi militară” a naţiunilor-state. Sub pretextul necesităţilor de
moment şi fără a trezi bănuieli, ne vom debarasa odată pentru totdeauna de toţi
indivizii care au o „Conştiinţă Iudeo-Creştină”. Această „Restructurare a
corpului poliţienesc şi militar” ne va permite să eliminăm, fără contestaţii,
personalul îmbătrânit, precum şi toate elementele care nu vor vehicula
principiile noastre mondialiste. Acestea vor fi înlocuite cu recruţi, tineri
lipsiţi de „conştiinţă şi morală” şi deja complet antrenaţi, cu vederi favorabile
faţă de folosirea fără scrupule a „tehnologiei reţelelor electronice” pe care o
vom fi instaurat.
20. În
acelaşi timp şi tot sub pretextul „reducerilor bugetare’’, vom veghea asupra transferului bazelor
militare ale naţiunilor-state spre Organizaţia Naţiunilor Unite.
21. În
această perspectivă, vom acţiona pentru reorganizarea Mandatului Internaţional
al Naţiunilor Unite”. De la statutul de ,,Forţă de Pace” fără nici o putere de
decizie, o vom determina să devină o „Forţă de Intervenţie” în care se vor
contopi, într-o omogenitate deplină, forţele militare ale Naţiunilor Unite.
Acest lucru ne va permite să efectuăm, fără luptă, demilitarizarea tuturor
acestor state, astfel încât nici unul dintre ele în viitor, să nu mai fie
suficient de puternic şi independent pentru a ne pune în discuţie „Puterea
Mondială”.
22. Pentru
a accelera acest proces de transfer, vom implica forţa actuală a Naţiunilor
Unite în conflicte imposibil de rezolvat. În această manieră şi folosindu-ne de
massmedia controlate de noi, le vom demonstra populaţiilor neputinţa şi
inutilitatea acestei „Foile” în forma sa actuală. Cu ajutorul frustrării
împinse până la paroxism în momentul potrivit populaţiile naţiunilor-state vor
fi determinate să le ceară instanţelor internaţionale formarea cât mai rapidă a
unei asemenea „Forţe Multinaţionale”, care să apere cu orice preţ „Pacea’’.
23. Apariţia
viitoare a acestei voinţe mondiale a unei „Forţe Militare Multinaţionale” va
merge mână în mână cu instaurarea, în interiorul naţiunilor-state, a unei
‚Forţe de Intervenţie Multi-Jurisdicţională”. Prin această combinaţie de
„Efecte Poliţieneşti şi Militare”, creată sub pretextul amplificării
instabilităţii politice şi sociale crescânde din interiorul acestor state, care
se năruiesc sub apăsarea problemelor economice, vom dobândi posibilitatea dea
controla mai bine populaţiile occidentale. Aici, utilizarea fără limite a
identificării şi a filtrării electronice ale indivizilor ne va asigura o
supraveghere completă a tuturor populaţiilor vizate.
În cursul creşterii acceptate de către toţi a acestor
noi necesităţi, va fi impetuos necesar să definitivăm cât mai curând controlul
mondial asupra armelor de foc în interiorul teritoriilor naţiunilor-state. În
acest scop, vom accelera „Planul Alfa”, pus în aplicare pe parcursul anilor
1960 de către anumiţi predecesori de-ai noştri.
Acest plan viza la origine, două obiective care au
rămas valabile până în zilele noastre: ,,Prin inventarea trăgătorilor nebuni”,
să se inventeze un climat de nesiguranţă în sânul populaţilor, pentru a
determina un control mai strict asupra armelor de foc. Actele de violentă se
vor orienta astfel încât responsabilitatea lor să şadă în sarcina extremiştilor
religioşi sau a persoanelor afiliate la organizaţii religioase de tendinţă
‚,Tradiţională’’, sau mai mult, a celor care vor pretinde că întreţin
comunicaţii privilegiate cu Dumnezeu.
Astăzi, pentru a accelera acest ,,Control al Armelor
de Foc’’, vom putea întrebuinţa ,‚Decăderea Condiţiilor Economice” din
naţiunile-state, care va antrena după sine o destabilizare completă a
Socialului – deci escaladarea violenţei.
Nu mai este necesar să vă amintesc, nici să vă
demonstrez, fraţilor, fundamentele acestui „Control” asupra armelor de foc.
Fără el, ne-ar deveni aproape imposibil să îngenunchem populaţiile din statele
vizate. Amintiţi-vă cu cât succes au putut controla predecesorii noştri
Germania anilor 1930, cu ajutorul noilor ,‚legi” puse în aplicare în acea epocă
- legi, de altfel, pe care se bazează Legile actuale ale naţiunilor-state
pentru acelaşi control.
24. Ultimele „etape” se raportează la ,‚Faza Omega”
începută cu experienţele efectuate la începutul anilor 1970. Ele cuprind
punerea în aplicare, la scară mondială, a ,‚armelor electromagnetice’’.
„Schimbările climaterice” vor antrena distrugerea
recoltelor şi, în aceste condiţii, compromiterea terenurilor agricole
denaturarea, prin mijloace artificiale, a produselor alimentare de consum
curent, intoxicarea naturii printr-o exploatare exagerată şi lipsită de
discernământ şi utilizarea masivă a produselor chimice în agricultură, toate
acestea Fraţilor, vor duce la ruinarea sigură a industriilor alimentare din
Naţiunile-State.
Viitorul ‚,control asupra populaţiilor” din aceste State
trece obligatoriu prin controlul absolut, de către noi, asupra producţiei
alimentare la scară mondială şi prin acapararea controlului asupra
principalelor ‚,Rute alimentare“ ale planetei.
Pentru
a realiza
aceste deziderate, este necesar să
se întrebuinţeze
,,electromagneticul’’ printre altele,
spre a destabiliza clima celor mai productive state pe plan agricol. În
privinţa intoxicării naturii, ea va cu atât mai accelerată, cu cât escaladarea
ratei demografice o va forţa fără restricţii.
25. Utilizarea
electromagneticului pentru provocarea „cutremurelor de pământ“ în cele mai
importante regiuni industriale din naţiunile-state va contribui la accelerarea ,‚prăbuşirii
economice“ a celor mai ameninţătoare state la adresa noastră, amplificând de
asemenea obligaţia de a institui Noua Ordine Mondială impusă de noi.
26. Cine
va putea să ne bănuiască? Cine va putea să aibă vreo suspiciune cu privire la
mijloacele folosite? Aceia care vor îndrăzni să se ridice împotriva noastră,
difuzând informaţii privitoare la existenta şi la conţinutul „conspiraţiei“
noastre, vor deveni suspecţi în ochii autorităţilor şi ai populaţiilor din
naţiunile lor. Graţie dezinformării, minciunii, ipocriziei şi individualismului
pe care le vom fi creat în sânul populaţiilor naţiunilor-state, omul va fi
devenit un duşman al omului. Astfel, aceşti „indivizi independenţi“, care sunt
cu atât mai periculoşi pentru noi tocmai din cauza „libertăţii“ lor, vor fi
consideraţi de ceilalţi ca fiind inamici, nu eliberatori.
Sclavia copiilor, jefuirea bogăţiilor din Lumea a
Treia, şomajul, propaganda pentru libertatea drogurilor, abrutizarea
tineretului naţiunilor, ideologia „respectului faţă de libertăţile
Individuale’’ difuzată în sânul Bisericilor iudeo-creştine şi în interioru1
naţiunilor-state, obscurantismul considerat ca bază a mândriei, conflictele
interetnice şi ultima noastră realizare, „restricţiile bugetare“, toate aceste
ne permit în sfârşit să asistăm la împlinirea ancestrală a „visului“ nostru,
instaurarea „Noii Ordini Mondiale“.
SFÂRŞITUL Documentului organizaţiei 6.6.6.,
datat în ultima parte a lunii iunie, 1985
CONCLUZIE
„PROTOCOLUL DE
LA TORONTO (6.6.6.)“ MIT SAU REALITATE?
Este, aşadar, „PROTOCOLUL DIN TORONTO (6.6.6)“, mit
sau realitate? Ar fi ca şi cum ne-am întreba dacă şi „Cea mai bună dintre toate
lumile posibile“ este un mit sau o realitate, deşi este vorba de un roman.
Totuşi, autorul său a avut şi el acces la „documente“ ale epocii pentru a-l crea.
Autorul romanului ştia prea bine că dezvăluirea şi difuzarea informaţiilor pe
care le deţinea, dar sub o altă formă decât aceea a literaturii de ficţiune, ar
fi trezit din partea populaţiei mult mai multă suspiciune decât acceptare.
Şi cât de mulţi alţi autori au fost nevoiţi
şi ei să folosească aceeaşi stratagemă pentru a-şi avertiza contemporanii şi
generaţiile viitoare?
În consecinţă, „PROTOCOLUL
DIN TORONTO (6.6.6.)“ este un mit sau o realitate?
Caracterul de urgenţă al situaţiei actuale, generată
de începutul „restricţiilor bugetare“ care marchează începutul sfârşitului,
apropiata realizare a „Noii Ordini Mondiale Oculte“, nu permite redactarea unui
roman care ar fi consumat prea mult timp, în contextul actual...
Dar impactul provocat de dezvăluirea
acestor „documente“ este totuşi important, căci
publicarea lor va
avea efectul de a-i pune în defensivă pe cei ce le stau la origine.
Ceea ce dorim în paginile de faţă este ca, dincolo de
dezinformările vehiculate şi întreţinute de către politicienii lipsiţi de
scrupule şi de către oamenii înfricoşaţi la gândul posibilităţii de a-şi
prejudicia interesele personale, fiecare cititor să poată reflecta, să se
regrupeze împreună cu alţii asemenea lui şi să ia neîntârziat măsuri pentru a
supravieţui în faţa celor care urmează.
Chiar dacă viaţa mea este în pericol
ca urmare a difuzării unor informaţii ca acestea, viaţa dumneavoastră se află
într-un pericol şi mai mare, dacă nu le cunoaşteţi.
Prin urmare, „PROTOCOLUL
DIN TORONTO (6.6.6.)“ e un mit sau o realitate?
- Vă
revine dumneavoastră sarcina să răspundeţi...
- Vă
revine rolul de a înţelege, din evenimentele întâmplate recent sau viitoare, dacă
aceste „documente“ ţin de domeniul ficţiunii sau al realităţii.
- Vă
revine datoria de a vă da seama că frica nu are nici un alt scop decât acela de
a vă paraliza şi de a vă aduce la discreţia celor care nu doresc decât să vă
controleze, pentru a vă aservi mai bine propriilor lor interese care, în ultimă
instanţă, nu sunt aceleaşi cu ale dumneavoastră.
Deci, „PROTOCOLUL DIN TORONTO
(6.6.6.)“: mit sau realitate? Serge Monaste martie 1995
PARTEA A DOUA
COMPLOTUL NAŢIUNILOR UNITE CONTRA CREŞTINĂTĂŢII
Nimic nu pare să-i sperie pe aceşti oameni ai
Puterii. Pentru a-şi realiza propriile interese, nu se dau înapoi de la nimic:
minciuni, intimidări de tot felul, falsificări ale adevărului, distrugeri de
reputaţii. Nimic nu le scapă; se cred mai presus de orice lege. Sunt ,,Noii
Stăpâni’’; iar acum, acoperă toată întinderea orizontului. Ce spaţiu ne mai
rămâne nouă ?
Serge Monaste
Noiembrie
1992
-
Dispariţia oricărei moşteniri creştine
-
Distrugerea tuturor bisericilor creştine
-
Întărirea legilor contra ideologiei creştine
-
Incriminarea creştinilor
-
Interzicerea tuturor învăţăturilor creştine - Abolirea
oricăror cărţi creştine
SUNT POSIBILE ÎN EPOCA NOASTRĂ?
I. ANTIPAPA
INTRODUCERE
VISUL AMERICAN A LUAT SFÂRŞIT
A ÎNCEPUT COŞMARUL
Dacă unii şi-au imaginat că prima măsură luată în
vederea impunerii Noii Ordini Mondiale ar fi de natură militară, provenind din
Statele Unite, sau de natură economică, izvorând dintr-o criză economică,
atunci s-au înşelat amarnic. Va fi vorba mai degrabă de o preluare a „puterii
religioase”, cu originea la Vatican, în Roma !!
Ar fi mai bine să analizăm cât mai serios această
situaţie pe care, cu siguranţă, n-aţi fi crezut-o posibilă niciodată. Avem la
dispoziţie rapoarte asociate, după câte se pare, cu nişte documente provenind
din Biblioteca Secretă a Vaticanului, care arată foarte clar care sunt planurile
avute în vedere pentru toţi creştinii recalcitranţi faţă de guvernarea Noii
Ordini Mondiale.
Celor care nu au avut acces la profeţii şi la
documentele din trecut, provenind din biblioteca secretă a Vaticanului le va fi
dificil să judece adecvat crescândele ameninţări asociate cu sosirea antipapei.
De fapt, preluarea puterii de către antipapă anunţă declinul, urmat de
dispariţia completă a întregii creştinătăţi, dar pornind din Statele Unite.
Conform anumitor surse demne de încredere, instaurarea
Noii Ordini Mondiale este obligatorie, fără dispariţia tuturor bisericilor
creştine de pe teritoriul Statelor Unite, din simplul motiv că această ţară
este considerată, de Noua Ordine Mondială, ca fiind ultimul bastion al
Democraţiei şi al Libertăţii în lume.
Aceste străvechi documente şi profeţii din trecut
relevă, în egală măsură în care ne şi dezvăluie, care va fi ‚,Rolul Antipapei”
pentru a impune „NOILE BAZE RELIGIOASE ALE DOCTRINEI MONDIALE” care, de fapt,
vor fi utilizate ca „Referinţe de Bază” pentru a modela Guvernul Noii Ordini
Mondiale şi al Noii Societăţi Mondiale.
În cazul de faţă, cel mai nepotrivit mod de a
reacţiona în faţa unor asemenea revelaţii ar consta în lipsa ori cărei acţiuni.
Nimeni nu poate fi protejat contra unei atât de profunde ,,Conspiraţii a
Epocilor’’.
„Visul american a luat sfârşit. A
început coşmarul american, acum şi aici.”
CINE NU CREDE
NIMIC DIN TOATE ACESTE LUCRURI, SAU CARE SE
CONSIDERĂ
DEASUPRA TUTUROR, N-ARE DECÂT SĂ ÎNCHIDĂ CARTEA DE FAŢĂ ŞI SĂ-ŞI CONTINUE VIAŢA
AŞA CUM FĂCEA ŞI ÎN TRECUT.
UNIVERSUL SATANIC SUBTERAN
AL NAŢIUNILOR UNITE
Aici,
Agenţia Internaţională a Presei libere din Canada.
Astăzi, vă prezentăm informaţii de un gen cum n-au
mai fost date publicităţii nici o dată până acum. Acest raport informativ se
referă la „CELE CINCI PUTERI ALE
ANTICHRISTULUI ASUPRA OMENIRII”, precum şi
la „COMPLOTUL VATICANULUI PENTRU
A PRELUA
PUTEREA ASUPRA TUTUROR
PERSECUŢIILOR
MONDIALE CONTRA ADEVĂRAŢIOR CREŞTINI, sub DOMNIA GUVERNULUI MONDIAL, CELE CINCI
PUTERI UNICE ALE
ANTICHRISTULUI ASUPRA OMENIRII,
CĂDEREA ANTICHRISTULUI ŞI
DEZMEMBRAREA ÎMPĂRĂŢIEI SALE, REÎNOIREA
CREŞTINĂTĂŢII SUB DOMNIA NOULUI CHRISTOS’’.
Biblioteca secretă a Vaticanului
Pe parcursul istoriei, de la un secol la altul, în
biblioteca secretă a Vaticanului au fost depuse Documente Străvechi, cu privire
la:
- Antichrist,
- Viitorul
Creştinismului,
- Persecuţiile
Mondiale împotriva adevăraţilor creştini, sub Domnia Guvernului
Mondial,
- Cele Cinci
Puteri Unice ale Antichristului asupra Omenirii,
-
Căderea Antichristului şi Dezmembrarea
Împărăţiei sale, - Reînnoirea Creştinătăţii sub Domnia Noului Christos.
Aceste documente nu au fost aduse niciodată la
cunoştinţa populaţiei, din cauza secretelor pe care le puteau ascunde. Ar fi
inutil să adăugăm că divulgarea unor asemenea informalii cruciale, păstrate
secrete secole de-a rândul, ar putea modifica în proporţie dramatică actualul
curs al civilizaţiei, precum şi viitorul nostru apropiat. Atunci, de ce le-am
da publicităţii acum? Fiindcă ultimele orientări politice şi economice din
martie 1985, ne confirmă că procesul ireversibil care va duce la instaurarea
Noii Ordini Mondiale s-a declanşat. Mai mult, iminenţa preluării puterii la
Roma de către antipapă este atât de
mare, cât nu mai este permis să menţinem confidenţiale aceste documente.
Cu ajutorul mai multor surse, am avut posibilitatea a
descoperi fapte incredibile referitoare la viitorul întregii Creştinătăţi. Acum
cinci ani, folosind surse confidenţiale o persoană foarte bine disimulată care
se temea pentru siguranţa propriei sale vieţi, am reuşit să pun mâna pe
documente nemaivăzute, care până în zilele noastre nu au fost niciodată date
publicităţii. Aceste documente necunoscute precum şi profeţiile secrete din
trecut, confirmă amănunţit cursul istoriei omeneşti până în momentul de faţă şi
chiar şi în continuare. Ele arată clar că, indiferent de tot ceea ce s-ar putea
întâmpla sub o
Nouă Ordine Mondială şi Prăbuşire a
Naţiunilor, Creştinătatea avea asigurat un viitor care urma să înlăture odată
pentru totdeauna, orice posibilitate viitoare a unui asemenea „Coşmar Mondial“ cum
ar fi Împărăţia Antichristului.
Faptul de a avea la dispoziţie
documente care datează de cel puţin cinci ani, a avut pentru mine rezultatul de
a suferi intense presiuni, de a-mi fi viaţa ameninţată de către Vatican, care,
conform celor pe care mi le-au adus la cunoştinţă diverse surse din Statele
Unite, dăduse instrucţiuni să fiu
redus la tăcere înainte de a apuca să dau publicităţii orice informaţie din
conţinutul acestor documente. Respectivele „Instrucţiuni de la Vatican“ fuseseră
transmise la „Institutul Internaţional de Afaceri Religioase“. Nu numai c-a
trebuit să trăiesc ascuns în toţi aceşti ani, dar am fost obligat de asemenea
şi să-mi protejez familia, precum şi să garantez securitatea documentelor
respective contra oricărei tentative de a le distruge conţinutul. Din acest
motiv, este mai mult decât important ca absolut nimeni să nu privească cu superficialitate,
fie cu exaltare, aceste informaţii care, în fond, le sunt făcute accesibile
tuturor pentru a-i ajuta... Este o senzaţie bizară, aceea de a fi considerat un
criminal de către propriul tău guvern, în propria ta ţară, mai şi ales atunci
când nu urmărești alt scop decât să dezvălui tocmai ceea ce pune în pericol
securitatea populaţiei din care aparţii. Dar sunt de părere că, dacă propria ta
viaţă este preţul pe care-l ai de plătit în lupta pentru adevăr care îi
eliberează pe oameni, şi libertate care le permite să-şi trăiască înaintarea
spre viaţă, atunci tocmai această „Luptă“ merită toate dificultăţile pe care le
antrenează cu sine însăşi.
Iată de ce, astăzi, la începutul lunii aprilie 1995,
am luat hotărârea de a da publicităţii aproape în totalitate acest „Raport
Informativ”. Dacă n-aş proceda astfel, aş deveni răspunzător pentru tot ceea ce
s-ar putea întâmpla şi ar fi putut să fie evitat, dacă toţi ar fi ţinut în
mâini informaţiile necesare pentru a supravieţui în faţa Noii Ordini Mondiale
şi a Antichristului. Nu pot să mă asigur în ceea ce priveşte propria mea
soartă, dacă voi supravieţui sau nu dintr-o asemenea luptă (Serge Monaste şi-a pierdut viaţa în împrejurări stranii,
n. ed. orig.) contra elementelor care sunt înseşi bazele pe care acesta din
urmă o va primi de la „CONSILIUL MONDIALAL AL BISERICILOR CREŞTINE“.
Dimpotrivă, afirm următoarele: conştiinţa îmi dictează
că trebuie să fac tot posibilul pentru a-i ajuta pe toţi, cu Darurile pe care
le-am primit de la Dumnezeu când m-am născut.
„Lovitura de stat antipapală“
Informaţiile
incluse în aceste Documente şi Profeţii din Trecut se referă, în primul
rând, 1a:
- „fuga”
silită a lui Ioan-Paul al II-lea de la Vatican;
- „preluarea
Puterii” la Vatican, de către antipapă;
- naşterea
„Noii Biserici Internaţionale”, cu falsificarea tuturor Doctrinelor Religioase Creştine;
- instaurarea
„Persecuţiilor Internaţionale”, bazate pe „Noua Doctrină” a Noii Biserici Internaţionale;
- supunerea
de către Antihrist a tuturor Bisericilor (de remarcat că această supunere va
surveni exclusiv după îndeplinirea sarcinii ‚,Falsului Martor’’);
- „preluarea
Puterii Politice şi Militare” de către Antihrist, sub conducerea Naţiunilor
Unite (de remarcat, că prima Putere, fiind situată mai presus de puterea
Politică şi cea
Militară, este o „Putere Religioasă”.)
- cele
„Cinci Puteri Unice ale Antihristului” asupra Omenirii;
- supravieţuirea
Creştinătăţii Reînnoite, sub domnia Antihristului
- căderea
Antihristului şi Dezmembrarea Împărăţiei sale;
- adevărata
„Domnie a lui Iisus Hristos” asupra unei Omeniri Reînnoite Creştineşte...
Este important ca, la lectura acestor rânduri, să nu
se uite că informaţiile respective provin strict din Documente şi profeţii
străvechi, care până în zilele noastre nu au fost date publicităţi niciodată
fiind conservate timp de secole, se pare, în Biblioteca Secretă a Vaticanului.
Aceste informaţii repet nu provin din nişte meditaţii profunde şi nici din
interpretări ale Bibliei.
Viitoarele lagăre de concentrare
Dacă dorim să înţelegem cu adevărat sensul
preparativelor Noii Biserici Internaţionale, precum şi Doctrina sa de bază sub
conducerea Naţiunilor Unite, trebuie să revenim la Roma, în anul 1963, când
Papa Ioan al XXIII-lea a hotărât să pună pe picioare un ,,Conciliu”cu toţi
episcopii catolici din lume. Ceea ce trebuie să reţinem, aici, este faptul
actualmente dovedit în mai multe rânduri al manipulării acestui Conciliu de
către episcopii care aveau legături cu Iluminiştii. Câtă vreme acest Papă
novator credea sincer că putea îndrepta erorile din trecut ale Bisericii,
deschizându-i acesteia o nouă epocă, episcopii Noii Ordini Mondiale, din partea
lor, stabiliseră bazele pregătitoare deschiderii Bisericii pentru preluarea ei
viitoare în sarcina Antichristului. Prin urmare, au pus în acţiune mecanismele
necesare pentru a transforma Biserica astfel încât în viitor, să fie posibilă
reunirea tuturor numitorilor creştini în acelaşi cuib tradiţional. Aceste
mecanisme erau şi rămân, până în zilele noastre:
-
liberalizarea vechilor doctrine în scopul de a
apropia Biserica Catolică de toate celelalte biserici creştine diferite;
-
dispariţia tuturor veşmintelor religioase şi a
mânăstirilor, sub formele în care au fost cunoscute încă din vechime;
-
distrugerea tuturor bibliotecilor religioase, şi
în special a cărţilor şi a operelor istorice de referinţă;
-
respingerea oricărei „Autorităţi Religioase” şi
deschiderea spre ideologia mondială;
-
strategia implicării politice a Bisericii din
întreaga lume, alături de Guverne şi de Partidele Politice, în favoarea unei
Noi Ordini Mondiale bazate pe distrugerea Ordinii din Trecut;
-
pregătirea Noii Biserici pentru antipapă, care
va cuprinde aceste REZOLUŢII
NECUNOSCUTE:
Biserica, sub puterea antipapei,
va fi absolut identică Bisericii din Ierusalim, pe vremea lui Iisus Hristos. Va
împărtăşi Ideologia Naţiunilor Unite în acelaşi mod în care preoţii Templului
împărţeau cu romanii Ideologia şi Puterea. Va conserva credinţele în Iisus
Hristos, de ochii lumii, pentru a-şi disimula adevăratele interese care vor fi,
în realitate, bogăţia, Puterea Politică şi cea Religioasă, şi oportunismul pe
toate fronturile, cum a făcut şi Biserica din Ierusalim în timpul Imperiului
Roman. Va stabili noile „Concepte Religioase”, bazate în întregime pe
caracterul divin al omului, în care acesta va fi considerat ca reprezentând
„Centrul” tuturor credinţelor. Va considera „Planniugul Familial”şi „Eutanasia”
acceptabile din punct de vedere religios şi va declara problema suprapopulării
mondiale ca fiind o chestiune religioasă, sub pretextu1 „Carităţii” faţă de
comunitatea internaţională. În scopul de a regrupa cât mai multe biserici
creştine, împreună cu prozeliţii lor, în Noua Biserică Internaţională Creştină,
va recunoaşte „Căsătoria Preoţilor” şi „Hirotonirea Femeilor” şi va aboli toate
,,Culturile de Veneraţie’’ faţă de Fecioara Maria. În continuare, pe baza
acestor noi „Edicte” promulgate de antipapă, toţi catolicii şi creştinii care
vor respinge noua „Doctrină Religioasă” acceptată pe plan politic vor fi
persecutaţi cu ajutorul Forţelor Militare şi
Poliţieneşti Multinaţionale ale
Naţiunilor Unite, în acelaşi mod în care Iisus, precum şi Apostolii săi şi
discipolii lor au fost persecutaţi cu două mii de ani în urmă de autorităţile
religioase, ca şi de Forţele Militare şi Poliţieneşti Multinaţionale ale
Imperiului Roman. Această „Epocă a Persecuţiilor’’ îşi va afla împlinirea în
‚,Lagărele de Concentrare” înfiinţate, de cel puţin cincisprezece ani, în „Baze
Militare” presupuse a fi fost închise. Procedeul este din toate punctele de
vedere asemănător cu cel întrebuinţat pentru ‚,Disidenţii Religioşi” de sub diversele
regimuri comuniste, într-o anumită perioadă, şi care încă se mai practica în
China, în anul 1995! (Deţinem probe în acest sens.)
Măsurile enumerate mai sus figurau printre Rezoluţiile
majore decretate de episcopii Noii Ordini Mondiale, în 1963.
Martorul Antihristului
Antipapa, sau locţiitorul său cu Persecuţiile, având
sediul la Naţiunile Unite, trebuie să fie considerat ca fiind „MARTORUL
ANTICHRISTULUI’’; acesta va pregăti calea viitorului „Mesia al Noii Ordini
Mondiale“.
Prin
urmare, în 1963, când Ioan al XXIII-lea a descoperit şi a dorit să revină la
tradiţii, a murit. Apoi, după alegerea lui Paul al VI-lea, când un Cardinal
neprevăzut, Ioan Paul I, a fost ales Papă, Iluminiştii din întreaga lume au
intrat în stare de şoc. Aşa ceva nu fusese prevăzut în program, din simplul
motiv că acel Papă conta pe a împărţi bogăţiile Bisericii tuturor săracilor din
lume, revenind la prima Doctrină Religioasă propovăduită de Iisus Hristos. N-a
rezistat nici măcar şase luni. A murit în condiţii misterioase.
În continuare, a urmat Papa din Est, Ioan Paul al II-lea.
Ultimele sale declaraţii publice, scrise şi orale împotriva „Controlului
Naşterilor”, „Euthanasiei’’, ,‚Căsătoriei Preoţilor” şi ,,Hirotonisirii
Femeilor’’ i-au scandalizat în cea mai mare măsură pe Iluminiştii din toată
lumea. În urma atentatului nereuşit la adresa vieţii sale, aceştia din urmă au
luat hotărârea de a-1 înlocui cu forţa. Conform anumitor surse, se consideră că
la baza complotului stau trei ţări. Aceste ţări sunt Rusia, Germania şi Italia,
care plănuiesc să aşeze în fruntea Bisericii un Papă ales de ele pentru a duce
la îndeplinire proiectele mondialiste. Aceleaşi surse declară că respectivele
ţări vor aştepta ca Ioan Paul al II-lea să absenteze din Italia, pentru a-l
destitui cu ajutorul unui vot obţinut din partea majorităţii episcopilor care
le sunt favorabili. În continuare, aceşti episcopi complici cu Iluminiştii vor
fi cei cărora le va reveni responsabilitatea de alege pe antipapă, pentru a-i
forma ulterior Consiliul Religios Internaţional Secret. Nu mai este nevoie să
adaug că acest antipapă se va bucura de recunoaşterea politică internaţională a
naţiunilor Unite, în timp ce Ioan Paul al II-lea va muri în exil forţat. Ceea
ce va urma aparţine celei mai confuze perioade din istoria Creştinismului. Confuzie
printre discipolii marilor Biserici Creştine, care se vor simţi abandonaţi de
liderii lor spirituali, care se vor alătura atunci Bisericii Catolice.
Confuzie, de asemenea, printre
catolicii divizaţi, din care majoritatea se vor regăsi alături de antipapă, în
timp ce alţii se vor îndepărta în facţiuni divizate, unii rămânându-i fideli
Papei demis, alţii regrupându-se în jurul primei Tradiţii Bisericeşti aceea a
Părinţilor Bisericii.
Primul rol al antipapei, aşa cum l-au planificat va fi
acela de ,,JUDECĂTOR DIVIN’’ peste întreaga creştinătate, la fel cum, pe vremea
lui, Împăratul Roman era Supremul Stăpân Divin al Imperiului’’ (atât religios,
cât şi politic). Fiind astfel investit cu o asemenea putere, a doua iniţiativă
a antipapei faţă de noii săi aliaţi, Conducătorii Bisericilor Creştine
reintegrate în rândurile Bisericii Catolice, va fi aceea de a instaura noul
„Criteriu” care va servi, pe viitor, la a discerne între adevăraţii credincioşi
şi cei falşi.
Această Alianţă a falsităţii va constitui ceea ce se
va cunoaşte sub denumirea de „PRIMA BISERICĂ NOUĂ CREŞTINĂ UNIFICATĂ’’. Ea va
imita în mod fals Biserica primilor creştini, dar aceasta va fi o imagine de
faţadă. În realitate ea îşi va împărţi puterea cu Naţiunile Unite.
Din nou pe drumul Calvarului
Noul ‚,Criteriu”
va fi definit astfel:
„ADEVĂRAŢII CREŞTINI VOR FI CEI CARE VOR ÎMPĂRTĂŞI
TOATE CREDINŢELE RELIGIOASE ALE NOII ORDINI MONDIALE’’, ca necesitate de bază
pentru supravieţuirea omenirii.
Aceste noi credinţe se pot rezuma
după cum urmează:
1.
Vechile credinţe religioase reprezintă o interpretare greşită a Doctrinei de
bază fiindcă au adus omenirea în pragul distrugerii, pe tot parcursul unei
istorii compuse din violenţe şi din războaie haotice. Violenţa contra celor de
alte confesiuni ; violenţa contra celor care aparţin altor culturi; violenţa
contra raselor de alte culori din lume; violenţa contra ideilor noi; violenţa
contra noilor concepţii ştiinţifice; de asemenea, violenţa contra naturii, a
mediului ambiant; mai presus de orice violenţa între bărbat şi femeie, etc... 2. Menţinerea fermă a falselor
interpretări ale acestor credinţe din Trecut, care înseamnă în acelaşi timp o
luptă împotriva Progresului omenirii, dirijându-se spre o lume a păcii şi a
securităţii prin intermediul unei Noi Ordini
Mondiale a „înţelegerii” şi a „Respectului” faţă de
ceilalţi şi faţă de lumea în care trăim cu toţii. 3. Pe parcursul mai multor cercetări
ştiinţifice, Violenţa a fost identificată ca provenind dintr-o dezordine
psihologică şi, totodată, ca reprezentând o problemă de funcţionare în anatomia
anumitor persoane. Prin urmare, există obligaţia morală a lumii întregi de a
trata cum se cuvine o maladie atât de nocivă, iar aceasta, pentru binele celor care
sunt afectaţi de ea totodată aceasta constituie o necesitate vitală pentru
viitoarea noastră lume a Păcii şi a înţelegerii reciproce. Aşadar, Violenta, ca
şi Vechile Credinţe Religioase, trebuie să fie smulse din rădăcini, chiar şi
împotriva voinţei celor afectaţi, atunci când este cazul.
4. În
urma altor cercetări ştiinţifice, s-a dovedit în repetate rânduri că nimeni nu
poate fi făcut răspunzător pentru o personalitate pe care nu şi-a ales-o. Prin
urmare, nu există nici un motiv pentru ca aceste persoane ghinioniste să nu fie
silite, prin toate mijloacele posibile, să dobândească o nouă personalitate,
dacă cea veche este antisocială.
5. Abordând
acum acele fundamente de bază ale Noii Ordini Mondiale propuse de noi, avem
deci obligaţia morală de a-i considera pe cei care urmează cu îndărătnicie
vechile lor credinţe religioase din trecut ca fiind „Rebeli” ai Noii Ordini; pe
lângă aceasta, ei reprezintă un pericol la adresa Păcii şi a Securităţii
acesteia din urmă. În consecinţă, trebuie să fie consideraţi şi trataţi drept
animali periculoşi pentru omenire.
6. În
virtutea cărui fapt, un fals creştin va fi acela care la fel cum au stat
lucrurile în cazul primilor creştini de sub Imperiul Roman se va ţine cu
îndârjire de credinţe religioase nerecunoscute de către Autorităţi. Ca atare şi
sunt percepuţi ca reprezentând o ameninţare la adresa majorităţii, care o să-i
identifice cu universul haotic al trecutului! Şi întrucât vor fi consideraţi
purtători ai interiorului lor înşile, ai germenilor de violentă vechile
credinţe religioase din trecut, Noua Biserică va cere deci Noilor Autorităţi
Guvernamentale ca aceste persoane să fie private de Drepturile şi de
Libertăţile lor!
Iată, deci, ,,Minciuna
Minciunilor”! Iată „Oroarea Ororilor”! Falşii creştini vor sta în fruntea
Bisericii Mondiale şi, vor pretinde că sunt singurii şi unicii reprezentanţi ai
lui
Iisus Hristos, pe deoparte; pe de
alta, adevăraţii şi realii discipoli ai lui Iisus Hristos, pe drumul
Calvarului, vor fi consideraţi duşmani ai Statului Mondial, la fel cum s-a întâmplat
şi acum două mii de ani, în faţa preoţilor, la Ierusalim, şi în faţa
împăratului Roman, la Roma.
Cele şapte cercuri ale infernului
În interiorul acestui nou „Criteriu al Bisericii
Mondiale rezidă Minciunile Noii Reguli a Lumii Noi. În consecinţă, devine
posibilă arestarea, confiscarea bunurilor şi înstrăinarea copiilor, în cazul
tuturor creştinilor care vor fi suspectaţi de a respinge „Criteriul Noii
Biserici’’. În această calitate, presupuşii creştini falşi vor suferi
tratamente psihiatrice şi terapii de reabilitare. Dacă aceste terapii nu sunt
eficiente, noii infractori vor fi internaţi cu forţa în Unităţile subterane ale
Naţiunilor Unite,unde vor fi catalogaţi în conformitate cu ,,CLASIFICAREA
CURCUBEU AL NOII ORDINI MONDIALE’’, curcubeul fiind considerat simbolul podului
care duce spre Universul Satanic Subteran.
( De asemenea, simbol al Gay Pride
şi al New Age n.a.)
Cele şapte culori ale curcubeului echivalează cu Şapte Categorii Majore pentru
noii deţinuţi:
1. categoria
copiilor Creştini care trebuie să fie utilizaţi pentru sacrificii umane unde, în
interiorul ceremoniilor meselor Negre, vor participa la orgii sexuale sau vor
fi conservaţi ca sclavi sexuali;
2. categoria
prizonierilor care va trebui să servească la experienţe medicale în cadrul
cărora asupra lor se vor experimenta droguri şi tehnologii noi;
3. categoria
Prizonierilor de Sănătate pentru Centrul Internaţional de Organe Omeneşti în
care organele lor vitale vor fi prelevate unul câte unul, în timp ce ei vor fi menţinuţi
în viaţă pe cale artificială prin sisteme de întreţinere a funcţiilor vitale;
4. categoria
Muncitorilor care vor fi utilizaţi ca sclavi;
5. categoria
prizonierilor Tehnologiei Spaţiale care vor fi supuşi experienţelor legate de
călătorii spaţiale şi în timp;
6. categoria
Experienţelor Oculte, în cadrul cărora se vor testa pe prizonieri tehnici
demonice;
7. categoria
Execuţiilor, asupra prizonierilor se vor testa tot felul de experienţe privitoare
la rezistenţa omenească, în cadrul Centrului Internaţional al Execuţiilor. Şi
toate acestea, la început, vor avea aparenţa unei măşti a Democraţiei.
La fel cum Principiile şi Legile Societăţilor noastre
Occidentale au fost create pornind de la vechile credinţe Religioase Creştine,
Principiile şi Legile Noii Societăţi Mondiale îşi vor avea originile, în
consecinţă, în „Criteriul” Noii Biserici Internaţionale. Aşa cum s-a scris,
Guvernul Noii Ordini Mondiale îşi va extrage „Puterile Morale” chiar din interiorul
Noii Biserici Internaţionale.
La fel cum Prima Biserică Creştină, acum două mii de
ani, s-a organizat ca o Societate Familială, şi cu Noua Biserică Mondială se va
întâmpla acelaşi lucru: va fi „un vast ansamblu de popoare unite prin aceeaşi
Credinţă a Comunităţii Mondiale”. Pornind de la un principiu asemănător,
Societatea Noii Ordini Mondiale va semăna cu Organizaţia Noii Biserici Mondiale
şi aşa mai departe...
Lume Socialistă, Lume Comunistă, Biserică Socialistă,
Societate Socialistă în ultimă instanţă, toate se vor reduce la una singură,
începând din momentul când structurile lor politice şi sociale îşi vor găsi
originile în Credinţa într-un Univers Socialist, unde Omul va fi în centrul
universului, originea şi răspunsul tuturor lucrurilor.
„Criteriu”
trucat, „Doctrină” de bază trucată, iată care vor fi caracteristicile Bisericii
Noii Ordini Mondiale; toate acestea vor da naştere unei comunităţi mondiale cu
spiritul trucat - ipocrită şi mincinoasă - care va atinge toate eşaloanele
Bisericii, ale Guvernului şi ale Societăţii. Acestea vor avea un spirit
necinstit, înşelător, trişor, mincinos şi fals. Inima lor va fi la fel de rece
ca o piatră prizonieră în gheaţă şi vor transporta în ele insele o „OTRAVĂ”
care va avea efectul de a-i corupe pe toţi oamenii şi în continuare, absolut
tot ceea ce există în lume. În acest timp, se vor considera ca reprezentând
împlinirea supremă a istoriei omenirii; în realitate, vor fi instrumentele cele
mai perfecte ale Infernului, în pragul nimicirii totale, reperul final al
inechităţii.
În continuare, îşi vor urma tristul destin, fiindcă
vor fi lipsite pentru eternitate de Prezenţa lui Dumnezeu în străfundurile lor
înşile.
2. DOCUMENTELE
Pergamentul lui Holtzhauser
Mai multe persoane m-au întrebat ,,dar
când, exact se vor întâmpla toate aceste
lucruri? Când va sosi ziua izbăvirii
noastre ? Răspunsul la această întrebare, ca şi la multe altele, se găseşte
parţial în textul unui Vechi Document care a fost pierdut timp de mai multe secole,
după care a fost regăsit în mod miraculos. Acest Document al Trecutului a fost
scris în secolul al XVII-lea şi este cunoscut sub denumirea de ,,Pergamentul
lui Holzhauser” un bătrân călugăr
solitar, care a murit anonim în anul 1658. Acest om al lui Dumnezeu nici măcar
nu a fost conştient de importanţa conţinutului scrierilor sale, care deschideau
o poartă spre înţelegerea finalului nostru de secol XX. Public aici, pentru
prima oară, fragmentul care se referă la epoca noastră contemporană. Astfel,
mai multe persoane vor avea posibilitatea de a vedea cu exactitate dacă faptele
pe care le văd şi le aud corespund perioadei în care trăiesc. Iată ce se spune în
„Pergamentul lui Holzhauser”:
Va fi o epocă a năpastelor, a nefericirii, a umilirii
Bisericii... În acele vremuri cumplite, împărăţiile se vor bătea cu alte
împărăţii şi toate Statele vor fi pustiite de disensiuni intestine.
Principatele şi Monarhiile vor fi răscolite; va avea loc o pauperizare aproape
generală şi o foarte mare mizerie în lume... O foarte mare parte din Biserica Latină
va abandona adevărata credinţă şi va cădea pradă ereziilor, nelăsând în Europa
decât un mic număr de buni catolici... Abundă oamenii carnali care, abuzând de
libertatea conştiinţei, se reped după obiectele concupiscenţei lor... Blasfemă
tot ceea ce nu cunosc şi se corup în tot ceea ce cunosc în mod firesc, ca nişte
animale fără judecată... Se dezlănţuie asupra preceptelor divine şi omeneşti,
iar disciplina rămâne neluată în seamă, Sfintele Canoane nu mai contează cu nimic,
iar legile Bisericii nu mai sunt respectate de către clerici decât legile
civile de către popor... Fiecare e antrenat să creadă şi să facă tot ce vrea,
conform instinctului cărnii... PORŢI NUMELE DE OM VIU, DAR EŞTI MORT.. Nu se
mai găseşte nicăieri în tribunale nici justiţie nici echitate; ci numai
accepţiunea persoanelor şi a darurilor, ceea ce face ca procesele să devină
interminabile.
Umilinţa este aproape necunoscută în acest secol... Se
ia în râs modestia creştină, care este tratată ca o neghiobie şi o prostie, în
vreme ce se consideră înţelepciune (..) talentul de a tulbura prin întrebări
fără sens şi prin întrebări complicate toate axiomele de drept, preceptele
morale, Sfintele Canoane şi Dogme ale religiei; în acest fel, nu mai există
nici un principiu oricât de sănătos, de autentic, de vechi şi de sigur care să
fie scutit de cenzură, de critici, de interpretări, de modificări de delimitări
şi de întrebări din partea oamenilor... nu se mai cultivă decât spiritul, nu şi
inima, în educaţia copiilor, care sunt făcuţi să devină neascultători,
împrăştiaţi, vorbăreţi, rebeli şi nereligioşi...Părinţii îi iubesc cu o
dragoste dezordonată, disimulându-le defectele, nu îi corijează, şi nu-i pun să
respecte disciplina casnică...
Ecleziaştii şi religioşii; cât sunt de nefericiţi;
căci mulţi dintre ei poartă numele de oameni vii, dar sunt morţi... Porţi
numele de om viu, dar eşti mort în falsa doctrină, eşti mort în ateism şi în
pseudo-politicianism; eşti mort în ipocrizie şi în justiţia simulată, eşti mort
în păcatele tale oculte; în secretul ororilor tale; eşti mort în voluptăţi şi
în delicii; eşti mort în obrăznicie; în gelozie şi orgoliu; eşti mort în
păcatele cărnii, în necunoaşterea misterelor şi a lucrurilor necesare pentru
mântuire; eşti mort în sfârşit în lipsa religiozităţii şi în dispreţuirea
Cuvântului lui Dumnezeu...
În credinţa catolică, majoritatea sunt nepăsători,
ignoranţi, amăgiţi de ereticii care îşi aplaudă propria fericire, se bucură de
ea şi îi iau în râs pe adevăraţii credincioşi pe care de altfel îi văd
năpăstuiţi, sărăciţi şi nefericiţi. În acelaşi timp, nimeni nu mai studiază
ştiinţele sacre...
Nu vedem nicăieri altceva decât calamităţile şi
dezastrele; în vreme ce totul e pustiit de război... Nu mai principate
răvăşite, numai monarhi ucişi, numai supuşi alungaţi şi numai oameni conspirând
spre a întemeia republicii... Acesta e momentul... Aceasta va fi vremea...
Acest nepreţuit text din secolul al XVII-lea este mai mult
decât revelator pentru epoca noastră, poate numai cu excepţia acelora care ţin
cu tot dinadinsul să fie orbi; orbi pentru a refuza, trebuie să recunoaştem,
dovezile, în favoarea câtorva clipe iluzorii.
Profeţiile săptămânii mari
Alte texte, Documente străvechi şi Profeţii din Trecut,
provenind din Biblioteca
Secretă a Vaticanului, prezintă toate,
secolul nostru ca fiind acela care va trebui să cunoască apariţia acestor
evenimente sub o Guvernare Mondială a Antihristului. Printre mai multe
Documente verificate, există unul care rezumă foarte bine mai multe Texte ale
Trecutului, într-o asemenea manieră încât nu mai este necesar să luăm la
cunoştinţă pe fiecare dintre ele pentru a~ne forma o idee clară despre ceea ce
vor fi nevoiţi să înfrunte toţi cei ce vor rămâne fideli principiilor Creştine.
Cât despre ceilalţi, toţi ceilalţi, aceştia vor face parte din Noua Ordine
Mondială. Asupra acestei chestiuni, textele sunt mai mult decât limpezi.
Documentul respectiv este rezultatul mai multor
anchete pe parcursul altor Texte şi profeţii. Ca rezultat ne dezvăluie o imagine
completă şi niciodată până în momentul de faţă pusă la dispoziţia publicului
despre condiţiile de viaţă sub domnia Antihristului. Acest document este
cunoscut sub denumirea de „PROFEŢIILE SĂPTĂMÂNII MARI”.
Trebuie să precizăm că toată Istoria Creştinismului
este asemenea unei copii la indigo a vieţii lui Iisus Hristos. Primii două mii
de ani ai Creştinismului, Trei ani de Viaţă publică a lui Hristos, Săptămâna
Mare şi Duminica Paştilor. Iată ce afirmă aceste Profeţii:
Nu te lăsa pradă somnului, om din viitor, fiindcă
Semnele lui Dumnezeu nu au fost date nici visătorilor, nici nechibzuiţilor. S-a
spus că Domnul tău va veni iar Vremea când El va veni la fiecare dintre voi, în
chip neaşteptat; va fi o perioadă a Istoriei în timpul căreia cei mai mulţi dintre
oameni au să fie adormiţi.
Fiţi atenţi la toate Semnele; înţelegeţi sensul
profund al Patimii Lui, fiindcă aceasta ascunde Pecetea Divină a Mântuirii
voastre.
Închide-ţi ochii către lume; acoperă-ţi urechile cu
mâinile şi opreşte-te din vorbirea zadarnică, fiindcă Dumnezeul tău are să
încredinţeze ceva sufletului tău chinuit şi însingurat.
Va veni o zi când Iisus va fi aclamat în felurite ţări
şi chiar şi în faţa mai multor Împărăţii în acelaşi timp. Păzeşte-te de ziua
aceea!
Teme-te pe bună dreptate de ziua aceea, dacă atunci te
vei găsi sub imperiul păcatului şi te vei bucura de a fi astfel Dar dacă,
dimpotrivă, eşti un adevărat slujitor al lui Dumnezeu, atunci bucură-te pentru
că ziua izbăvirii tale este aproape.
Când aclamaţiile se vor fi risipit atunci va veni,
,,Noaptea Nopţilor’’, „Trădarea Trădărilor” împotriva Creştinătăţii, în
momentul în care Duminica Floriilor va sfinţi În acele zile, oamenilor le va fi
dat să trăiască tot ceea ce poate fi mai trist. Iuda va renaşte din adâncuri,
pentru un scurt răstimp. Orice vor putea atunci adevăraţii Creştini să
folosească împotriva blasfemiei, paharul trăirii infamiei veacurilor va trebui
să fie băut până la drojdii.
Apoi, după „Noaptea de pe Muntele Măslinilor”, urmată
imediat de arestare, noaptea va acoperi atunci toată omenirea, în timp ce mulţi
Cârmuitori îşi vor trăda propriul sânge precum şi propria carne Dar această
Noapte va cunoaşte şi câţiva Creştini, mai rari, murind vitejeşte împreună cu
Cârmuitorii lor, ca martiri. Pentru aceasta, ei vor fi câteva dintre cele mai
strălucitoare pietre preţioase din coroana Domnului lor.
Încă o dată, Petru se va lepăda de trei ori de a fi
fost un adevărat ucenic al lui Iisus, în vreme ce o mare parte din
Creştinătate, va părăsi pentru un timp calea adevăratei credinţe. Şi ei se vor
lepăda de credinţa lor, cu trei prilejuri însemnate. Atunci, noaptea îşi va
urma cursul; vremurile înrobirii se vor întinde peste tot.
Nu fi necugetat. Nu te lăsa mânat de mândrie, crezând
că vei fi apărat de aceste întâmplări cumplite pentru că duci o viaţă de bun
creştin, sau că vei scăpa de Cruce fiindcă te-ai umplut de tot felul de
mulţumiri faţă de tine însuţi, printre care şi aceea de a te socoti asemenea
unui sfânt. Nu îţi aminteşti ce i-a cerut într-o zi Domnul aceluia care se
credea un adevărat credincios întru Dumnezeu? şi ce să mai spunem despre
primele secole ale Bisericii, când adevăraţii creştini mureau în toate felurile
pentru Credinţa lor? Erau cu toţii smintiţi, sau se înşelau, preferând să fie
sfâşiaţi de fiarele sălbatice în faţa unei gloate care îi insulta şi râdea de
ei? Nu fii necugetat!
În faţa Marelui Preot al falsului Ierusalim de atunci
la Roma, Creştinii acelor vremuri tulburi vor trebui să răspundă pentru
Credinţa părinţilor lor în care continuă să creadă. Vor fi târâţi de la Marele
Preot la Caiafa, unde vor fi înjosiţi, luaţi în râs, acoperiţi de scuipături,
apoi acuzaţi de înaltă trădare pentru că li se va aminti viaţa lor trecută de
violenţă şi de trădare împotriva omenirii. Vor fi arestaţi şi acuzaţi de
vrăjitorie, fiindcă părinţii lor vor fi făptuit miracole de-a lungul istoriei;
acuzaţi de mii de ori de ucidere, fiindcă părinţii lor vor fi exterminat
triburi în numele Crucii de-a lungul istoriei; acuzaţi de a fi răspândit false
credinţe, fiindcă părinţii lor le vor fi propovăduit mulţimilor că Iisus a fost
singurul şi adevăratul Dumnezeu al universului; acuzaţi de idolatrie, fiindcă
vor crede că Iisus este Dumnezeu; şi acuzaţi de perversiuni împotriva
propriilor lor copii fiindcă îi vor fi învăţat valorile creştine ale
trecutului.
Pentru toate acestea, vor fi lipsiţi de libertate, în
timp ce copiii le vor răpiţi pentru a fi daţi ca ucenici în familiile bogate
care vor împărtăşi credinţele noii împărăţii.
Încă o dată, nu fii necugetat! La fel cum
Creştinătatea a prins aripi la Roma, persecuţiile vor pornii tot de la Roma,
fiindcă în acele vremuri Biserica va fi răsturnată faţă de ea însăţi. La fel
cum s-a mai întâmplat, va fi aşa fiindcă aleşii vor fi primii care să-şi dea
sângele pentru Domnul lor. Petru şi Pavel vor muri la Roma pentru plăcerea gloatei
pervertite.
Reprezentanţii religioşi ai tenebrelor vor fi atât
de exasperaţi de umilinţa şi Credinţa de
neabătut ale discipolilor lui Petru şi Pavel, încât îşi vor pierde toate
mijloacele. Îi vor da aşa dar pe mâna lui Ponţius Pilat al împărăţiei lor
religioase. În palatul lui, aceşti dintâi adevăraţi credincioşi vor fi judecaţi
pentru crime de care niciodată nu le-au făptuit.
Pentru a le slăbi credinţa şi curajul, ca şi pentru a
le face plăcere Preoţilor Templului acelor Timpurii, acel ambasador al
Împăratului îi va supune torturilor de tot felul, unele mai insidioase decât
altele, căci vor fi născocite în scopul de a frânge voinţa. Acolo vor fi
biciuiţi şi umiliţi în toate chipurile
cu putinţă. În sfârşit, vor fi încoronaţi cu Cununa de Spini a
Timpurilor şi vor avea de suferit în suflet, chinul de a vedea mulţimile respingându-l
pe Iisus ca singură cale a Mântuirii lor.
Astfel arătaţi în faţa gloatelor de necredincioşi, cu
carnea sfârtecată, vor suferii de părăsirea din partea familiilor, a
prietenilor din trecut şi a propriului lor popor. Toate acele mulţimi turbate
de mânie vor prefera să depună jurământ în faţa reprezentanţilor Antihristului
care, încă odată, se va spăla pe mâini de sângele lor. Începând din acea zi unică
va fi interzis, de către noua Monarhie, să se dea un pahar cu apă oricui, căci
în acele vremuri, Caritatea va fi fost întemniţată într-o nouă epocă glacială.
Îngreunaţi de povara Crucii, vor urca pe drumul
Calvarului, unde gloata îi va copleşi cu turbarea lor fără margini. De trei ori
Creştinătatea va cădea în genunchi, dar tot de trei ori se va ridica într-o
acceptare totală a destinului ei.
Ajunsă pe culmea Calvarului, va avea mâinile
crucificate pentru că, atunci, lumea va fi lipsită de milă; picioarele îi vor
fi crucificate fiindcă se va interzice să se aducă mulţimilor Cuvântul lui
Dumnezeu. Apoi, trupul acestei Creştinătăţi va fi răstignit pe Cruce, fiindcă
va trebui să servească drept pildă mulţimilor pervertite din noua Împărăţie.
După aceea, va veni Timpul secetei, când toată Creştinătatea
va fi lipsită de Prezenta
lui Dumnezeu.
Nu va avea parte decât de vorbe amare şi de o izolare absolută de restul lumi.
La fel cum a spus Iisus: „Tată, de ce
m-ai părăsit?”‚Creştinătatea va trăi părăsirea totală, în seama ei însăşi, fără
nici o mângâiere.
Apoi, lancea îi va străpunge Coasta din care se vor
scurge o picătură de sânge şi o picătură de apă, fiindcă atunci şi ea va trebui
să aştepte moartea fără nici o certitudine dinainte că Dumnezeu Tatăl se va
lăsa atins, pentru ca apoi să-şi lase Braţul să cadă asupra omenirii.
Preţ de un timp nemăsurat o tăcere grea va acoperi
atunci tot întinsul pământului. Din Vinerea Mare până în Ultimul ceas al
Sâmbetei Mari, chiar înaintea Duminicii Paştilor, omenirea va fi acoperită de o
întunecime grea, vreme de trei zile şi trei nopţi în care Dumnezeu îi va
pedepsi, El însuşi pe oameni. Antihristul va fi azvârlit în infern, pe când
peste tot pe pământ orice construcţie omenească purtând un singur grăunte de
trufie va fi nimicită. Suferinţele oamenilor vor fi atunci pe măsura relelor
lor lăuntrice. În acele vremuri, pământul va semăna cu un enorm cimitir, un
deşert fără orizonturi. Numai aceia care-şi vor fi păstrat eroic în adâncul lor
înşile adevărata Credinţă în Iisus Hristos, Credinţa primilor martiri ai
Bisericii, Credinţa Sfinţilor, vor supravieţui Sfintei Mânii a lui Dumnezeu.
Vai ţie, om al acelor Timpuri care-ţi
vei râde de aceste profeţii, căci lipsa ta de umilinţă te va cufunda în robia
greşelilor tale, fără nici o nădejde a veşniciei.
Când se vor ivi zorile Zilei de Paşti, toţi
credincioşii adevăraţi vor fi atunci reînnoiţi pe un pământ reînnoit şi dânsul.
Va fi Ziua Învierii, ziua Păcii lui Dumnezeu.
În Iubirea Sa nemărginită pentru copiii Lui, Dumnezeu
nu-i va fi lăsat Antihristului decât cinci Puteri asupra oamenilor. Acestea nu
vor avea forţă decât peste cele cinci simţuri ale omului: „Cel al vederii, al
mirosului, al atingerii, al auzului şi al gustului”. Niciodată Antihristul nu
va putea atinge sufletul omului, căci acesta nu îi aparţine cu nici un chip.
Dar, asupra acestor ,,cinci simţuri’’, va avea deplină putere.
Fii aşadar vigilent om al viitorului, fiindcă în acele
zile de pe urmă simţurile tale îţi vor fi cei mai cumpliţi duşmani. Pentru a le
atinge şi corupe, şi a face din tine sclavul său, Antihristul va născoci asemenea
maşini ispititoare încât fără ajutorul lui Dumnezeu, nici chiar cei Aleşi nu se
vor putea mântui. Iar dacă Timpul Timpurilor nu va fi atunci scurtat, toţi vor
fi pierduţi, chiar şi cei Aleşi. În acele zile întunecate, numai cei umili vor
putea rezista luminilor ispititoare ale falsei libertăţi.
Încă o dată, nu, fi necugetat. Încă nu ai înţeles că
tu eşti singura făptură a lui Dumnezeu din tot universul?
Teme-te de simţurile tale, căci acestea te vor
încătuşa pentru veşnicie. Pentru cei care nu cred decât în ei înşişi şi în
nimic altceva, aceste texte străvechi vor face obiectul batjocurilor, dar de
asemenea, trebuie să spunem, al unei singurătăţi atroce. Căci râsul şi aroganţa
care îi însoţeşte nu au nici o putere asupra „Conştiinţei” care, numai ea, nu
poate fi adormită...
II.
POLITICA INTERNAŢIONALĂ A NAŢIUNILOR UNITE ELABORATĂ
CONTRA TUTUROR BISERICILOR CREŞTINE
Reţeaua de Alarmă Contra Sectelor
În zilele noastre, un număr crescând de oameni, care
trăiesc viaţa prozaică a unui domn nimeni de oriunde, care au copii, studii
universitare, cariere, afirmă cu sinceritate că observă, în politica mondială,
o „Conspiraţie Politică şi Religioasă”.
Tendinţa spre instaurarea unei Noi
Ordini Mondiale nu este plăsmuirea imaginaţiei unei bande de paranoici, aşa cum
mulţi oameni ar dori să ne facă pe toţi să credem. Nu trebuie decât să privim
în jur, spre zona Noilor Tehnologii, a Fuziunilor între
Multinaţionale, a Acordurilor
Comerciale Internaţionale, a Băncii Mondiale, a Dispariţiei tot mai pronunţate
a „Claselor de Mijloc”, a eforturilor în direcţia unei Monede Mondiale, a unei
limbi Mondiale, a unei reorganizării a Comunităţii Internaţionale; toate acestea
ne indică profunde schimbări în raport cu care înseşi guvernele noastre
naţionale par complet neputincioase.
Dintotdeauna au existat oameni care să spună că aşa
ceva ar fi imposibil. Dar... Câţi erau convinşi, la începutul secolului, că un
război mondial era absolut imposibil? şi totuşi... Câţi erau asiguraţi că omul
nu va putea niciodată să ajungă în spaţiu? Şi totuşi, omul a păşit pe Lună...
Etc...
Pentru cine ştie să observe, pe planetă există fără
îndoială o „Conspiraţie” în curs de desfăşurare, pentru a instala o Religie
Mondială cu un antipapă în frunte; o religie care va modela Noua Morală a unui
Guvern Mondial.
Numai cei fără minte, sau prizonierii propriei lor
spaime, oamenii care îşi proiectează nesiguranţa asupra altora, în mod absurd,
neagă totul, fără a analiza faptele care le stau dinainte.
Puteţi să faceţi parte dintre aceşti oameni, sau să vă
alăturaţi celor, din ce în ce mai numeroşi, care sunt convinşi că există ceva
putred sub reorganizarea actuală a Naţiunilor Unite.
Anumite Agenţii guvernamentale nu vor să ştiţi acestea
nici „Cult Awareness Network”, nici Naţiunile Unite.
Cei care doresc o viată nouă, o nouă speranţă, un nou
viitor, o Nouă Ordine Mondială, ştiu bine că vechile căi trebuie să fie
eliminate, dezrădăcinate, pentru a putea fi construită o Nouă Ordine. Pentru
toţi aceştia, vechile căi sunt legate de credinţele într-un singur Dumnezeu. În
mod bizar, scopul lor suprem nu este acela pe care 1-au dat de
înţeles
populaţiilor din trecut, şi anume, un Paradis Mondial sub o Nouă Ordine
împotriva liberei voinţe a populaţiilor, ci mai degrabă, în realitate, ceva
vizând posesiunea, apoi controlul sufletelor întregii omeniri. În consecinţă,
cu scopul de a obţine rezultate, au pus pe picioare „Cult Awareness Network (Reţeaua
de Alarmă contra sectelor)’’, pentru a fi siguri că sufletele indivizilor nu
pot fi deşteptate în nici un mod. Spre a atinge acest scop într-un timp relativ
scurt, au fost obligaţi să atace, să activeze în ultimă instanţă, credinţele
tuturor celor care nu cred decât într-un singur Dumnezeu, şi anume catolicii,
creştinii în general, evreii şi musulmanii. „Programul de Dezinformare” pe care
1-au elaborat se poate rezuma astfel: orice individ care va
comunica, în viitor, cu orice fel de
Grupare, o cunoştinţă religioasă, mistică sau spirituală care ar putea fi
indezirabilă în ochii Naţiunilor Unite, va fi identificat ca „Membru al unei
Secte” şi, în consecinţă, va fi preluat, pentru binele său, în sarcina
Autorităţilor Medicale Internaţionale ale Naţiunilor Unite.
Spălarea pe Creier
Se ştie, din întreaga istorie a omeniri, că nici un om
care a suferit o spălare pe creier nu va rămâne cu convingerea că a fost
maltratat. De obicei, persoanele spălate pe creier îşi vor apăra cu pasiune
manipulatorul, convinse că li s-a propovăduit o nouă cale şi chiar că au fost
alese pentru a-i învăţa şi pe alţii. Iată de ce, în trecut, a fost atât de
dificil, dacă nu chiar imposibil, să se pună pe picioare legislaţii, mai ales
atunci când legislatorii utilizau aceleaşi tehnici faţă de populaţie, în scopul
de a fi aleşi şi de a-şi menţine puterea.
În scopul de a spăla pe creier o întreagă populaţie şi
de a o determina să reacţioneze energic, într-o zi, contra tuturor celor care
îşi revendică o credinţă într-un singur
Dumnezeu, a fost
necesar ca Naţiunile Unite să înfiinţeze un ,,Program Special
Antireligios” în anii 1960, prin
intermediul mai multor Agenţii Guvernamentale Americane.
În acea perioadă se stabilise clar în interiorul
acestor Agenţii guvernamentale, precum şi printre Bancherii care le frecventau,
ca pentru a reuşi să se pună pe picioare o Nouă Ordine Mondială trebuia,
înainte de toate, să se ajungă la un control absolut al Politicului şi al
Socialului, atacându-se, prin toate mijloacele, problema Religiilor. Acest
„Program Antireligios”, ar putea fi rezumat în modalitatea următoare:
- dacă înfricoşaţi ansamblul membrilor populaţiei
mijlocii, şi îi faceţi să se teamă pentru securitatea lor şi aceea a
apropiaţilor lor, cum ar fi copiii, acest lucru vă va permite în continuare să
instauraţi măsuri draconice pentru le impune respectarea legilor, a-i dezarma
şi a obţine despre ei date de identitate intensive.
Apoi, dacă identificaţi această teamă - Frica lor - cu
credinţe religioase precise, şi răspândiţi această „Frică” prin mijloacele de
informare oficiale alese pe perioade între douăzeci şi treizeci de ani, chiar
membrii acestei populaţii vă vor implora în genunchi, prin intermediul
reprezentanţilor lor politici, să instituiţi noi alternative de bază pentru
Politica noastră Internaţională prin mijlocirea Naţiunilor Unite, în scopul de a
stabili o Nouă Ordine Mondială, şi anume „The Mintal Cooperation In Takeover Plans”, cu ajutorul Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii.
Sănătatea Mintală şi Cetăţenia Mondială
În 1948, Congresul Mondial pentru Sănătate Mintală, o
organizaţie a Naţiunilor Unite, a declarat, în pamfletul său: „Sănătatea
Mintală şi Cetăţenia Mondială”, că:
...prejudecăţile, ostilitatea sau naţionalismul
excesiv pot influenţa cu putere dezvoltarea personalităţii, fără ca individul
respectiv să poată fi conştient. În scopul eficacităţii, eforturile pentru
schimbarea indivizilor trebuie să fie acordate cu etapele succesive ale
personalităţii în sine, câtă vreme, în cazul unui grup sau al societăţii,
schimbarea va putea întâmpina o rezistenţă fermă, dacă nu a fost instaurată din
capul locului o atitudine de acceptare.
Extrasul de mai sus pare să-l
completeze foarte clar pe cel care urmează.
În 1970,
psihologul James V. McConnel a declarat, într-un număr al revistei „Psychologie
Today”:
A sosit momentul în care e posibil să se combine
orice privaţiune senzorială cu drogurile, hipnoza şi manipularea abilă, prin
recompensare şi pedepsire; iar acestea, în scopul de a ajunge la un control
absolut asupra comportării individului. Prin urmare, ar trebui să fie posibil,
în principiu, să se realizeze un tip de spălare a creierului pozitiv, care ne-ar
permite să producem schimbări dramatice în comportamentul şi personalitatea unui
individ. Va trebui să remodelăm societatea într-o asemenea manieră încât să fim
antrenaţi cu toţii începând încă de la naştere, să facem exact ceea ce aşteaptă
societatea de la noi. Dispunem de tehnicile necesare pentru a o face... Nimeni
nu deţine monopolul asupra personalităţii... Nu aveţi nimic de spus despre
genul de personalitate pe care o posedaţi şi nu există nici un motiv de a crede
că aţi putea avea dreptul să refuzaţi o nouă personalitate, dacă cea veche este
antisocială.
În cazul de faţă, „Vechea Personalitate” înseamnă
„Vechea Cale”, „Căile Creştine”, „Credinţa Trecută, într-un singur Dumnezeu”;
ceva care trebuie să fie remodelat conform viziunilor Noii Ordini Mondiale.
Noile Principii ale Sănătăţii Mintale
„Sănătatea mintală şi cetăţenia mondială” ale
Naţiunilor Unite sunt mai mult decât limpezi în planul „Noilor Principii ale
Sănătăţii Mintale”, în numele căruia va trebui să se impună la nivel
internaţional:
Principiile sănătăţii mintale nu-şi
pot găsi finalizări pozitive fără acceptarea progresivă a conceptului de
„Cetăţenie Mondială”. Documentul declară, de asemenea:
Programele pentru schimbări sociale,
spre a fi eficiente, necesită un efort conjugat din partea psihologilor şi a
asistenţilor sociali lucrând împreună şi în cooperare cu oamenii de stat,
administratorii şi alţi posesori ai unor posturi de răspundere. Cele trei etape
de dezvoltare prevăzute sunt:
1.
izolarea în spital psihiatric;
2.
centrele locale de sănătate mintală comunitară,
astfel încât pacienţii să poată fi trataţi în mediul lor propriu;
3.
centrele de gardă, unităţile de jandarmerie,
creşele populare, unde va fi posibil să se acţioneze de timpuriu în viaţa
copiilor, cu problemele legate de naţionalism.
În cazul de faţă, Naţionalismul poate
fi identificat şi cu Credinţa într-un singur Dumnezeu. Mai mult în aceste
creşe, reprezentanţii statului vor putea să-i identifice cu uşurinţă pe cei
care au părinţi credincioşi sau naţionalişti ireductibili.
Cu doi ani înainte de data publicării acestui Pamflet
al Naţiunilor Unite, Generalul Maior G.B. Chismon, Ministrul Sănătăţii din
Canada, care ulterior avea să devină Directorul Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii a Naţiunilor Unite, a explicat:
...apărarea personală poate implica o reacţie neurologică,
atunci când aceasta semnifică necesitatea de a-ţi apăra posesiunile materiale
împotriva altora, care trăiesc în sărăcie. O asemenea atitudine poate duce la
război...Soluţia problemei, propusă de Generalul Maior G.B. Chismon, a fost:
„Să redistribuim toate bunurile, tuturor”.
Gulagul din Alaska
Această atitudine echivalează cu Socialismul impus
populaţiilor împotriva voinţei lor, dacă o asemenea cale este singura posibilă.
Mai mult, pentru a smulge din rădăcini bazele apărării personale, este necesară
identificarea cu credinţa într-un singur Dumnezeu. În epoca respectivă, această
politică trebuia să deschidă porţile diferitelor experimente cu „Controlul
asupra Spiritului” care trebuia să se identifice îndeosebi cu începere din anii
1960.
Pe de altă parte, reinterpretarea şi dezrădăcinarea
finală a conceptului de „Bine şi Rău” se fundamentează, la origine, pe
credinţele religioase creştine; de asemenea, acelaşi concept stă la baza
educaţiei copilului, astfel că obiectivele se referă practic la tot ceea ce
cuprinde termenul de ,,PSIHOTERAPIE’’...
De altfel, Directorul Poliţiei Secrete Sovietice din
anii 1930 explica foarte clar ceea ce ar fi trebuit să fie în acea epocă
‚Strategia Politică Comunistă”, prin intermediul „Îngrijirilor’’ pentru
tratarea „Sănătăţii Mintale” prin „Psihiatrie”.
„PSIHOPOLITCA’’ este arta şi
ştiinţa de a stabili şi de a menţine un control asupra gândurilor şi a
loialităţii indivizilor, a ofiţerilor, a birourilor şi a maselor populare; de asemenea,
a avea un mijloc asigurat pentru a cuceri naţiunile inamice prin intermediul
„îngrijirilor” pentru „sănătate
mintală!’’ Trebuie să lucraţi până în ziua când fiecare profesor de psihologie
va preda, conştient sau inconştient, „Doctrina Comunistă sub travestiul
psihologiei.
Dacă, în
continuare, consultăm manualul de instrucţie rusă a „Războiului psihopolitic”,
vom vedea, la Capitolul 9, următoarele: Operaţiunile psihopolitice trebuie să
fie în continuă alertă faţă de ocaziile de a
organiza centre
comunitare pentru sănătatea mintală.
Pe de altă parte, sub tutela Programului Naţional de
Sănătate Mintală din Statele Unite, între 1975 şi 1979, în toată ţara existau
circa şase sute de asemenea „centre comunitare de sănătate mintală”. Acest
program fusese iniţiat la bază de către Dr. Stanley F. Yolles, care în 1969 era
directorul Institutului Naţional de Sănătate Mintală. Acesta, de altfel,
declarase chiar, în acea perioadă, că mijlocul cel mai bun pentru a trata un
pacient era acela de a-l pune în situaţia de contact cu părinţii şi prietenii
săi, într-un centru local.
Evident, va sosi ziua când credincioşii consideraţi ca
reprezentând o ameninţare la adresa Comunităţii Internaţionale va trebui să fie
trataţi în aceste centre, unde vor interveni familiile şi prietenii lor.
Aceştia din urmă, cu ajutorul psihiatrilor Noii Ordini Mondiale, vor încerca
prin toate mijloacele să-i vindece pe pacienţi de presupusa lor boală mintală,
care va fi aceea de a crede într-un singur Dumnezeu!
Iată cum funcţionează acest program: la jumătatea anilor
1950, începuse o mişcare, o bizară înlănţuire de evenimente. În jurul anului
1956, a fost propusă şi chiar adoptată „Alaska Mental Health Bill”. Legea a
avut nevoie de douăsprezece milioane de dolari şi un milion de acri de terenuri
publice... Şi totuşi, aşa ceva nu era firesc, dacă ţinem seama de faptul că
Alaska, în acea perioadă, nu avea decât patru sute de pacienţi declaraţi în
planul sănătăţii mintale.
În continuare, Alaska a adoptat „Public
Health Service Draft Act”, cu referire la
spitalizarea persoanelor atinse de
maladii mintale sau considerate ca atare. Această lege are particularitatea că
nu prevede nicăieri un proces în faţa juraţilor, sau orice procedeu asemănător
pentru orice om suspectat că ar suferi de o boală mintală. Ca o declaraţie unică
şi nici o verificare prealabilă, legea permitea detenţia şi trimiterea la azil,
cu confiscarea tuturor proprietăţilor şi bunurilor personale, a oricărei
persoane bănuite de a avea probleme mintale. De altfel, acelaşi lucru a fost
încercat în cazul Ford vs. Milinak din 1954. Aceeaşi lege continuă să existe şi
astăzi, sub denumirea de „Uniform Mental Health Act’’, la care chiar au
subscris şase state. Legea implică detenţia pe o perioadă de nouăzeci de zile,
pentru examene medicale, fără acces la avocaţi, a oricărei persoane suspectate
de a suferi de probleme mintale. De asemenea, legea îi permite guvernului în funcţie
al statului să poată aresta pe oricine şi să-l trimită într-un centru de
sănătate mintală, chiar şi în Alaska.
Prelungirea acestei legi se poate găsi în declaraţia
reputatului psiholog R.D. Laing, autorul cărţii „Politics of Experience
(Politica Experienţei)’’. Laing a declarat, în revista „OMI”:
...la sfârşitul anilor 1960, a devenit evident pentru
elita deţinătoare de responsabilităţi în controlul populaţiei că amplasarea
oamenilor în locuri precise şi menţinerea lor pe viaţă în acele locuri nu era
deloc eficientă, la nivelul costurilor implicate. Administraţia Reagan din
California a fost una dintre primele care şi-a dat seama de această stare de
fapt. Prin urmare, au fost obligaţi să regândească tot procesul respectiv.
Fuseseră conduşi în schismă, ştiind ce li se spune populaţiilor şi ce anume
practică directorii executivi însărcinaţi cu controlul sănătăţii mintale.
Problema prevala şi în Europa, şi în ţările Lumii a Treia.
Războiul Psihopolitic Antireligios
Pentru a înţelege mai uşor ceea ce s-a întâmplat
atunci, ajunge să consultăm volumul de referinţă „DSM-III: The Diagnostic And
Statistical Manual Of Mental Disordre
(Manual de diagnosticare şi statistică a dezordinii
Mintale - ediţia a treia, publicat de Asociaţia Psihiatrică Americană)’’.
Transcrisă în termeni economici şi politici, maladia mintală însemnă:
Comportament şi, Stare Mintală Indezirabile. Criteriul pentru Maladia
Mintală, aşa cum este descris în DSM
III, include orice EXPERIENŢĂ NEOBIŞNUITĂ DE PERCEPŢIE, GÂNDIREA MAGICĂ,
CLARVIZIUNEA, TELEPATIA, AL ŞASELEA SIMŢ, CONTACTUL SENZORIAL CU O PERSOANĂ
ABSENTĂ.
Conform acestui manual al Asociaţiei
Psihiatrice Americane, vă este permis să simţiţi prezenţa unei rude decedate
timp de trei săptămâni după moarte. Dincolo de această perioadă, percepţia
devine un „criteriu” pentru a vă judeca starea de sănătate mintală...
Nu există exemple excepţionale... Un mandat pentru a
sustrage orice din libertăţile civile; pentru a aplica încarcerarea contra
propriei voinţe, chimioterapia, şocurile electrice... Şi sterilizarea...
În primul rând, percepţiile extrasenzoriale, al
şaselea simţ şi perceperea prezenţei unei persoane care nu este prezentă toate
acestea se referă la „Experienţe Religioase şi Spirituale’’. Fără o percepţie
specială, cum am putea intra în relaţie cu Dumnezeu, de exemplu?
În al doilea rând, dacă ne raportăm la „Legea de
Sănătate Mintală Uniformă”, devine de la sine înţeles ceea ce i se va întâmpla
oricui îşi va menţine credinţa în Dumnezeu! Această Politică a Naţiunilor Unite
pentru Sănătatea Mintală avea să dea naştere, în anii 1960, unor fenomene
majore, regrupate în întregime sub termenul „Flower Power’’,
care promova sfârşitul tuturor
războaielor, moartea trecutului şi a tuturor valorilor morale asociate cu
acesta, moartea familiei tradiţionale, deschiderea celor mai diverse experienţe
sexuale, naşterea mişcărilor pentru pace şi ecologie etc...
În timp ce cea mai mare parte a oamenilor aveau
spiritul acaparat de vântul libertăţii iluzorii care sufla atunci peste
America, agenţiile guvernamentale ale epocii au simţit că avea mână liberă
pentru a-şi desfăşura diversele programe pentru „Controlul Spiritului”, departe
de privirile publicului.
Pe de o parte, avea loc apariţia unei clase de
indivizi care, fără nici un trecut criminal şi înarmaţi cu arme militare, au
început să tragă asupra mulţimilor, cam peste tot, fără nici un motiv vizibil.
Unii dintre aceştia susţineau chiar că ar fi auzit Glasul lui Dumnezeu (Tehnica
„Voice Syntesis”).
Pe de altă parte, au avut loc asasinate în masă, asociate cu
culte religioase sau sub
imperiul ideilor
religioase.
De altfel, autorul ,‚Enciclopediei omorurilor
moderne’’, publicată în 1983, scrie: „Le numim crime fără motive reale pe
acelea care par să nu le aducă nici un câştig autorilor.
Înainte de 1960, aceste crime erau
rare, iar cei care au apărut atunci aparţineau sfârşitului de deceniu.”
Acest gen de ‚,Război Psihopolilic Antireligios” a
făcut parte, de-a lungul anilor, din Agenda Comunistă, înainte de a fi exportat
în Statele Unite, prin mijlocirea Naţiunilor Unite. Cu ajutorul acoperirii
mijloacelor oficiale de informare, acest fapt a sfârşit prin a face publicul
mediu să creadă că vechea lume a violentei asociată cu credinţele religioase
trebuie să ia sfârşit, înlocuită de o Nouă Credinţă Internaţională ataşată unei
Noi Ordini.
De altfel, o asemenea doză cotidiană de „Război
Psihologic”, aplicată neîntrerupt, prin intermediul reţelelor oficiale de
televiziune, de radio şi de presă naţională a avut efectul de a le garanta
autorităţilor guvernamentale menţinerea populaţiei în general întro stare de
teamă constantă, de disponibilitate permanentă pentru a colabora cu autorităţile
şi de înclinaţie spre psihoza denunţului colectiv.
Vechea stratagemă „Împarte şi stăpâneşte” sfârşise prin a
diviza populaţiile în
compartimente
individualiste.
Programul de Control şi Dezinformare
Pentru a înţelege mai bine acest „Program de Control
şi Dezinformare” instituit de clasa politică a epocii cu ajutorul
specialiştilor guvernamentali în „spălarea pe creier”, e bine să abordăm în
acest punct principalele linii directoare de fond. Veţi constata că acest
„Program” este exact acelaşi care încă se mai întrebuinţează şi în zilele
noastre: 1. a crea o problemă acolo unde
nu există, cu ajutorul Mijloacelor Oficiale de Informare favorabile guvernului
şi al finanţelor obţinute de la băncile asociate cu Noua
Ordine Mondială;
2.
a da problemei respective o dimensiune religioasă, indiferent din ce sursă; 3.
a amplifica disproporţionat aceeaşi problemă, făcându-i pe oameni să creadă că
universul cotidian a
ajuns dintr-o dată în pericol;
4. a
convinge populaţia, cu ajutorul psihiatrilor, al sociologilor, al politologilor
recunoscuţi, că religia înseamnă „fanatism”;
5. a
da în mare măsură publicităţii presupusele incidente religioase, astfel încât
să se demonstreze că vieţile oamenilor sunt în pericol, fiind necesară
intervenţia autorităţilor guvernamentale;
6. a
aduce la locul incidentelor forţe masive (disproporţionate) de poliţişti şi
militari - forţe speciale - pentru a da iluzia că gruparea religioasă vizată
este în realitate foarte periculoasă. A adăuga la toate acestea prezenţa
„noilor forţe speciale de intervenţie” - cu uniforme şi echipamente noi - pentru
a obişnui publicul cu imaginea lor, în vederea unor intervenţii asemănătoare
din viitor;
7. apoi,
în continuare, prin intermediul unor politicieni aleşi cu mare atenţie, a
determina populaţia să-şi hărţuiască reprezentanţii parlamentari spre a obţine
noi legi pentru a-şi proteja familia şi bunurile contra oricărei grupări sau a
oricărei credinţe religioase nerecunoscută de către guvern.
Toate acestea se numesc „spălare pe creier” şi au
fost implantate în America în anii 1960. De exemplu, în 1990, la Oka, Qubec-u1
de atunci a experimentat o situaţie asemănătoare care a dus la crearea „puterii
autohtone” din Canada.
Şi ar fi posibil să continuăm la fe1, pe zeci şi zeci
de pagini, ceea ce n-ar face decât să confirme încă o dată o voinţă mondială
prin intermediul unor organisme şi grupări fără scop lucrativ, dar combătând,
ca din întâmplare, toate „grupările şi organizaţiile religioase”!
Ceea ce este important de reţinut aici, e orientarea
din ce în ce mai pronunţată împotriva a tot ceea ce este religios; cu atât mai
mult, cu cât totul se va amplifica enorm prin apariţia unor probleme economice
fără precedent, care vor atinge toate straturile societăţii şi îi vor arunca pe
toţi indivizii într-o stare de profundă nesiguranţă.
Serge Monaste, 29 martie 1995
ÎNCHEIERE
DESTINUL AUTORULUI
Aici se încheie manuscrisele incomplete ale lui Serge
Monaste, pe care moartea prematură, în condiţii neelucidate, l-a împiedicat să
finalizeze lucrarea de faţă. Toate documentele confidenţiale folosite de autor
au dispărut, nu ştim dacă recuperate de asasini, sau preluate de prieteni, pe
care victima i-ar fi pus în temă cu posibila sa ucidere. Din acest motiv, am
preferat să nu amplificăm conţinutul cărţii, redactând doar şi aşezând într-o
ordine coerentă materialele lăsate de autor.
Michael A. Beaumont
[1] SAMIZDÁT s.n. Ansamblu de mijloace folosite în fosta URSS pentru
difuzarea operelor interzise de cenzură. (cuv. rus. < sam- = auto- + izdatel'stvo = editură; cf. fr., engl. samizdat).
[2]
Carnea vacilor nebune, datorată de o societate agro-alimentară americană,
producătoare a făinei pentru bovine. (n.a.)
[3]
(Lat.) » „PÂINE ŞI CIRC“, deviză a dictatorilor romani pentru a adormi
nemulţumirile populaţiei (n.tr.).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Daca aveti ceva de spus, exprimati-va aici: