Munții noștri
"Munții noștri
aur poartă,
Noi cerșim din poartă-n poartă."
Noi cerșim din poartă-n poartă."
(Avram Iancu, n. ViS)
De-am închide-a Țării poartă,
Alții ne-ar cerși la Poartă!
De-am închide-a Țării poartă,
Alții ne-ar cerși la Poartă!
Însă Hoții-s
chiar din Țara
Trădători la cei de-afară!
Doamne Iartă-i! Ești în Drept!
Însă Du-i hăt în deșert!
Trădători la cei de-afară!
Doamne Iartă-i! Ești în Drept!
Însă Du-i hăt în deșert!
Doamne, Dă-i la
Neam unire
Și Dă-i demnă cârmuire.
Că-i prea mult blajin și laș
Și supus stă la borfași!
Și Dă-i demnă cârmuire.
Că-i prea mult blajin și laș
Și supus stă la borfași!
O Neam românesc
din Daci
Nu mai cerși doar pozmaci
Ci Ridică-te creștin
Ca să scapi de cel Hain!
Nu mai cerși doar pozmaci
Ci Ridică-te creștin
Ca să scapi de cel Hain!
Octavian Goga
Singura tara din Europa care îsi are scrisa istoria în propriul ei aur!
“Sunteti singura tară din Europa care îsi are scrisă istoria în propriul ei
aur!!!” (Barbara Lippitz, cel mai mare expert în aur din Europa). Declaratii fabuloase făcute de un arheolog german:
Piticii culturii românesti de genul unui Boia sau Patapievieci,
primul remarcându-se prin faptul că îi consideră pe români un popor
insignifiant în istoria si cultura europeană, fără drepturi istorice în Transilvania, iar al doilea
fiind celebru prin emanatii pseudointelectuale de genul “Românii nu pot alcătui un popor pentru că
valorează cât o turmă: după grămadă, la semnul fierului roşu…” sau “Radiografia
plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur,
fără şira spinării”…, asadar, piticii culturii românesti vor avea încă o ocazie să le stea vorbele în gât, cu tot cu continutul lor filozofic, ca urmare a declaratiilor fabuloase făcute de un reputat om de
stiintă german, doamna Barbara Deppert Lippitz,
arheolog, probabil cel mai mare expert în aur din Europa.
Fiind prezentă în România pentru analiza
brătărilor
dacice din aur, a căror autenticitate este dincolo de orice discutie, Barbara Deppert Lippitz ne spune: “Sunt unul dintre specialistii cei mai cunoscuti, nu numai în Europa, ci în
toată lumea, si spun adevărul. Civilizatia dacică este magnifică, iar eu sunt mândră că mă lupt pentru daci, aici,
în tara dumneavoastră. ”(Marius
Fincă – “Cine sunt strămosii nostri?” )
Ce ironie! Să vină un străin să lupte
pentru daci în timp ce autoritătile stiintifice românesti îi îngroapă, lăsând în paragină cetătile dacilor, eliminându-i din manuale…
Într-un intrerviu acordat revistei Formula As, arheologul german ne mai spune si alte lucruri extraordinare. Iată câteva extrase semnificative din acest interviu:
“Voi sunteti cu siguranta urmasii dacilor. Romanii au venit, au luat aurul,
au stat o perioada si au plecat. Este adevarat ca au lasat si cateva urme prin
aceasta trecere temporara pe teritoriul dac. Au lasat putina latina, pentru ca
latina era limba oficiala, au lasat ceva monumente, expresie a recunoscutei
culturi romane, si foarte putine obiceiuri, dar ei nu au putut sa schimbe
structura poporului dac, pana la plecarea lor si nici dupa aceea. Poporul
român, care desigur a suferit si alte influente, se deosebeste radical de cel
italian. Este mult mai ospitalier, mai jovial, mai comunicativ. Legatura
românilor cu natura este mult mai profunda decat a celorlalte popoare europene.
Si aceasta este cea mai importanta mostenire pastrata de la daci. Dacii erau
una cu natura. Natura era viata lor, iar viata lor era natura.”
“Aveti peste 6000 de ani de istorie a aurului! Este istoria voastra si
numai cine nu vrea nu o priveste la adevarata ei valoare. Dupa parerea mea,
sunteti singura tara din Europa care are istoria scrisa in propriul ei aur. Si
asta este un lucru rar si exceptional, de care puteti sa fiti mandri. Probabil
ca numai in America de sud, la Bogota, in celebrul muzeu al aurului, putem
vedea expus aurul indienilor, dar aceasta reprezinta doar o parte a istoriei
lor si nu o intreaga istorie gravata in aur, asa cum aveti voi. Nici la Luvru,
nici la British Museum si nici in muzeele din Statele Unite nu gasim ce exista in
muzeul dumneavoastra de istorie. (este vorba de Muzeul National de Istorie din Bucuresti – n.m.) Sigur, au multe exponate de aur si aceste muzee, dar ele apartin altor
culturi decat ale tarilor respective. Este regretabil ca voi, romanii, nu ati
profitat de aceasta istorie scrisa in aur, asa cum ati fi meritat. Si cand spun
“ati fi meritat”, ma gandesc la ceea ce istoria voastra a insemnat pentru
Europa, la forta pe care aurul vostru a avut-o in construirea unei civilizatii
demne de marile civilizatii ale lumii. Aici, la voi, nu gasim aur cumparat sau
obtinut prin cuceriri, ca in celelalte muzee ale lumii. Aici vorbim, in
exclusivitate, de aur autohton.”
“Voi, poporul roman, puteti sa va mandriti cu originea voastra si sa va
considerati cel putin egalii celorlalte popoare care au radacini in batrana
Europa”
(Dacă esti din Cluj îti recomand să vizitezi Muzeul de Artă Cluj-Napoca care găzduieşte în
perioada 4 februarie-
22 martie
2015 expoziţia-eveniment itinerantă „Aurul şi argintul antic al României”. VEI
FI UIMIT!)
Oare nu le este rusine tuturor celor care au scuipat pe istoria si cultura geto-dacilor si a poporului român în ansamblul său? Oare
nu se simt vinovati pentru manipulările la care sunt parte, pentru complicitatea la mentinerea falsului istoric? Câti străini ar trebui să mai vină si să declare public că nu ne cunoastem istoria adevărată si să sesizăm că principalii dusmani sunt chiar în interior?!…
Oameni buni, să fim mândri de originea
noastră si să ne
comportăm în asa fel încât
să fim demni de această mostenire, precum ne îndeamnă, încă din anul 1859, istoricul francez Jules Michelet: “Nu invidiati vechile popoare, ci priviti-l pe al vostru. Cu cât veti săpa mai adânc, cu atât veti vedea tâsnind viata!” (Elie
Dulcu – Românii, o antichitate arhaică, c. I.)
E cel mai bun îndemn. Să strângem
rândurile si să ne
redescoperim istoria. Asa va afla si Europa
unde îi sunt o parte din rădăcini!
Barbara Deppert Lippitz
Cel mai
mare expert in aur din Europa confirma autenticitatea bratarilor dacice.
"Sunteti singura tara din Europa care isi are scrisa istoria in propriul ei aur"
Muzeul National de Istorie a Romaniei a organizat pe 16 mai a.c. o conferinta dedicata bratarilor dacice rascumparate recent de statul roman. Evenimentul a fost marcat de prezenta doamnei Barbara Deppert Lippitz, expert international autorizat, care a certificat autenticitatea podoabelor. "Formula As" beneficiaza de un interviu in exclusivitate, cu prestigioasa experta germana
"Am acumulat atata experienta, incat imi pot permite sa deosebesc un fals de o lucrare autentica"
- Cititorii revistei "Formula As" ar fi onorati sa va cunoasca cartea de vizita profesionala. Cine sunteti, doamna Barbara Deppert Lippitz?
- Sunt un arheolog liber. Nu un dac liber, cum se spune pe la voi, ci un arheolog liber. Sunt expert autorizat si oficial de peste 30 de ani si imi desfasor activitatea in cadrul Camerei de Comert din Frankfurt. In general, particip la expertize cerute de guvernele unor tari, de muzee sau de colectionari privati. De asemenea, sunt invitata la foarte multe conferinte, unde expun rezultatele cercetarilor mele. Lucrez de asemenea pentru tribunalele care cer expertize, in unele procese care au ca subiect obiecte de patrimoniu, la fel si pentru companiile de asigurari. Bineinteles ca domeniul meu de activitate nu se limiteaza la bijuterii antice, ci cuprinde o paleta mai larga de obiecte de patrimoniu. Insa am cercetat si am publicat texte despre peste 1500 de bijuterii din aur, rezultat al unor studii deosebit de aprofundate. Am avut astfel ocazia sa ma specializez atat in analiza tehnicii de lucru, cat si a stilului in care erau lucrate aceste obiecte. Am acumulat atata experienta, incat imi pot permite sa deosebesc un fals de o lucrare autentica, ba am reusit sa invat chiar si trucurile folosite de falsificatori. Ca expert german in obiecte de patrimoniu, prin semnatura pe care o dau pentru o expertiza, prin stampila pe care o aplic, eu trebuie sa garantez corectitudinea timp de 30 de ani, purtand in acest timp o responsabilitate importanta. Nu imi pot permite sa fac erori, si pana in acest moment, nu am avut nici o problema in acest sens. Cea mai mare cantitate de aur am expertizat-o la cererea guvernului suedez, caz in care erau peste 35 de kilograme de aur. Era vorba de o colectie de obiecte ce urma sa fie achizitionata de Muzeul National din Stockholm, iar printre ele se strecurasera si cateva falsuri, pe care le-am depistat dupa o analiza atenta.
- Ati avut
vreodata ocazia sa analizati si obiecte din aur provenind din spatiul
traco-geto-dac?
- Cu ocazia unei expozitii organizate in Germania in 1994, care cuprindea obiecte de tezaur din Romania, am editat un catalog la care am devenit, prin hazard, si coautor. Majoritatea selectiei si descrierilor din acest catalog au fost facute de istorici romani, cu care am colaborat excelent. Din pacate, lipsea din acest catalog tocmai perioada tracica, despre care nu scrisese nimeni nimic. Atunci, am ales eu sa scriu acest capitol si am inceput sa studiez temeinic obiectele de aur din acea perioada. M-am familiarizat astfel cu aceasta problema care m-a pasionat foarte mult. Am reusit sa identific o continuitate artistica a motivelor mostenite prin preluarea traditiei. Este vorba, in special, de motivul sarpelui, prezent ca un laitmotiv in arta traco-geto-daca.
- Care sunt
principalele argumente in favoarea autenticitatii acestor bratari?
- Principalele argumente vin din insasi tehnica lor de prelucrare. O tehnica atat de speciala, incat este imposibil de falsificat. Prelucrarea moderna a aurului este total diferita de cea dacica, care consta in tehnica forjarii metalului, asa cum au fost confectionate si aceste bratari. Aceasta tehnica de prelucrare a aurului a disparut de mult in lume. Ea este dificil de invatat, dificil de aplicat in zilele noastre. Forjarea si prelucrarea prin lovire cu ciocanul sunt caracteristice perioadei antice, in care au fost confectionate bratarile. Al doilea argument ne este adus de bratara pe care am botezat-o, cu mare incantare, "Mica Pariziana". Ea are o lucratura cu totul si cu totul speciala, foarte rara, foarte frumoasa, expresie vie a personalitatii artistice a mesterilor daci. Nu exista nici un argument care sa duca la concluzia ca ne confruntam cu niste copii moderne ale bratarilor. Toate argumentele aduse in acest sens nu au nici un suport credibil si stiintific, ci doar unul de ordin speculativ. Si cand spun acest lucru, nu am nici o indoiala.
"Multi din arheologii romani au
trait, au cercetat si au creat pe timpul comunismului si, de multe ori, munca
lor a fost rodul constrangerilor la care erau supusi



