De 126 de ani, spiritul lui Eminescu este prezentul continuu al ROMÂNIEI

126 de ani de la plecarea nemuritorului pamantean Eminescu, printre nemuritorii din ceruri.

TEHNICA DE LUPTA SI ARMAMENT UNICE IN LUME

ARMELE INCREDIBILE ALE AMERICANILOR

Tancul invizibil, mitraliera cu grenade, arma de electrocutare în masă, etc.

 

 

Sovieticii au detonat prima lor armă nucleară în 1949, chinezii au dezvăluit anul trecut că vor să construiască un bombardier invizibil, însă mai sunt câteva arme pe care doar SUA le au.

Bussines Insider face o trecere în revistă a acestor arme, despre care spun că oferă un avantaj trupelor americane pe orice câmp de bătălie din lume.

---

	1. Avionul MQ9 Reaper (lansat în 2001). Este un avion fără echipaj uman la bord, care poate zbura timp de 36 de ore şi are o încărcătură utilă de 1.360 de kg. Poate zbura la o altitudine de 15.900 de metri şi "citi" o plăcuţă de înmatriculare de la 3,2 kilometri distanţă. Este folosit în special pentru a căra bombe şi rachete.
	2. Puşca AA12 Atchisson Assault (2005). Poate trage cinci gloanţe pe secundă şi, pentru că are doar 10% din reculul unei arme obişnuite, se poate ţine cu uşurinţă într-o singură mână, la nivelul şoldului. Testele au arătat că pot fi trase în jur de 180.000 de gloanţe (9.000 de butoiaşe) înainte ca arma să fie curăţată.
	3. Tancul invizibil ADAPTIV (2013). Aflat încă în teste, tancul ADAPTIV funcţionează pe baza radiaţiilor infraroşii sau a altor frecvenţe electronice. Se poate camufla sau confunda cu decorul sau se poate "deghiza" şi apărea pe radar ca un alt vehicul, spre exemplu o maşină.
	4. Puşca PHSAR (2007). Este o armă cu laser, care cauzează orbirea temporară, oricine este prins în raza sa fiind dezorientat pentru o perioadă de timp. Arma calculează distanţa faţă de victimă şi se blochează dacă aceasta este prea aproape, existând pericolul orbirii definitive.
	5. Unda de şoc TASER (2008). Poate electrocuta toate persoanele aflate pe o rază de 7,6 metri de ea.
	6. The Black Knight (2008). Este un tanc teleghidat, folosit în situaţiile când este prea periculos ca un echipaj uman să fie trimis. Are 3000 de cai-putere, este echipat cu un tun şi o mitralieră şi are un GPS care îi permite să se orienteze singur, în caz că pierde contactul cu oamenii care îl controlează..
	7. Active Denial System (2008). "Deghizată" într-un camion, ADS este o armă care trimite unde electromagnetice către oricine se apropie de ea. Undele sunt imediat absorbite de piele şi cauzează o durere atât de intensă, încât cauzează o reacţie aproape instinctuală de fugă. Armata americană susţine că ADS nu cauzează efecte de durată asupra pielii.
	8. Laser Avenger (2009). Este un laser de câţiva centimetri diametru, invizibil ochiului uman. Montat pe un jeep, laserul este de 20 de ori mai fierbinte decât o plită încinsă şi poate tăia cu uşurinţă învelişul armelor de artilerie. În viitor, ar putea doborî chiar avioane.
	9. Robotul MAARS (2009). Este un vehicul teleghidat pe care pot fi montate tot felul de arme: grenade, mitraliere, lasere, spray paralizant etc.
	10. Puşca XM2010 (2010). Este varianta îmbunătăţită a puştii M24, apărută acum 22 de ani. Este foarte silenţioasă şi permite lovirea precisă a unei ţinte aflate la 1.200 de metri distanţă.
	111. XM25 IAWS (2014). Este o mitralieră care trage cu grenade, până la o distanţă de 500 de metri. Odată ce va fi folosită, ar putea scurta de zece ori durata unei misiuni.

---

 sursa: ziare.info

 

DE ZIUA PARASUTISTILOR MILITARI

LA MULTI ANI TUTUROR PARASUTISTILOR MILITARI, ACTIVI, IN REZERVA, SAU IN RETRAGERE!

Despre semnificatia deosebita a acestei zile, 10 iunie, cititi si aici:http://victorvis55.blogspot.ro/2011/06/10-iunie-ziua-parasutistilor-militari.html

SE VREA A FI UITATĂ ISTORIA STRAMOȘILOR NOȘTRI, GETO - DACII?

Cum se explica obtuzitatea si reaua vointa a istoricilor oficiali fata de epoca dacica?

Domeniul arheologiei este inconjurat de un bizar paradox. Pe cat se feresc “oficialii” istoriei sa-i acorde atentie si sa faca lumina in culisele lui, pe atat de mare este zona de interes manifestata de opinia publica. Romanul are un bun simt ancestral, care ii spune ca ceva nu e in regula cu istoria noastra, ca i s-a spus doar o jumatate de adevar si asteapta sa i se spuna si cealalta jumatate.

Poate parea hazardat, dar indraznesc sa anticipez ca ceea ce spun si simt oamenii din popor cu privire la radacina noastra dacica si la problema romanizarii se va constitui, intr-o buna zi, in argument istoric. Pentru a face un pas inainte in aceasta zona de clar-obscur, am dialogat pe aceasta tema cu cativa specialisti, incercand sa delimitam cauzele care blocheaza accesul la acea jumatate nerostita de adevar.

VASILE BORONEANT,
arheolog, fost director al Muzeului de Istorie al Municipiului Bucuresti
“Peste tot, oamenii din popor spun ca se trag din daci”

- V-ati ocupat multa vreme de perioada veche a istoriei noastre. Ati perceput acest domeniu ca fiind unul ignorat sau chiar antipatizat?

- Problema este destul de delicata, din cauza ca la noi s-a impus scoala latinista, care a avut reprezentanti in universitati, la Bucuresti, Cluj si Iasi, si de la ei a pornit totul.

- Asta s-a intamplat si in lingvistica, deoarece romanizarea este in primul rand un proces lingvistic.

- Tocmai, istoricii au plecat de la lingvistica si nu se putea imagina alt curs. Toti sunt urmasii lui Parvan si toti cei care au ajuns pe la catedre nu au spus decat o singura poveste.

- Romanizarea?

- Da, romanizarea. Dar era doar o opinie la varf, caci traditia, opinia maselor era cu totul alta. Peste tot oamenii din popor spuneau ca se trag din daci. Peste tot pe unde te duceai la sat, taranii spuneau ca cutare movila sau val de pamant sau cetate e de pe vremea dacilor. Pentru ca nu aveau posibilitatea sa citeasca operele scrise ale corifeilor latinisti si spuneau ce stiau din traditie.

- Este previzibila o contrareactie la acest curent latinist?

- Nu prea, pentru ca in universitati sunt aceiasi oameni care propaga aceleasi idei, iar studentii lor sunt formati in acelasi fel. Numai daca dintre acesti studenti ramane la catedra vreunul cu alte idei si sa arunce alta lumina asupra problemei, dar e destul de putin probabil sa poata sa ramana, daca nu urmeaza linia inaintasilor.

- Ce ziceti de manualele de istorie de astazi? Dumneavoastra ati invatat dupa manualele din perioada interbelica.

- Cele de astazi sunt imbacsite cu ideologie comunista. Autorii manualelor de istorie de astazi sunt formati in epoca comunista, elevi ai aceleiasi scoli.

- Totusi, epoca dacica este expediata in scoala in cateva randuri, pe cand celelalte epoci sunt mai “simpatizate”.

- In general, epoca dacica e mai putin studiata la toate nivelele, pentru ca este mai dificila, nu prea exista izvoare. Toata lumea se duce la epoca contemporana, pentru ca te poti documenta din presa vremii si se poate face mai usor o lucrare de licenta sau o cercetare.

- Dar daca manualele sunt atat de zgarcite cu epoca dacica, inseamna ca si copiii sunt de mici indepartati de domeniul acesta si cresc fara o constiinta a radacinilor lor.

- Da, doar daca nu au norocul sa aiba bunici sau parinti care sa le povesteasca si despre daci. Iar acum se mai adauga si valul acesta cumplit de cosmopolitism, care vine de la societatea americana. Tinerii invata ca in alta parte e mai bine ca aici, ca e bine sa plece si sa caute sa obtina cat mai usor o slujba in alta parte. Deci, se paraseste ideea sacrificiului. Nimeni nu mai vrea astazi sa se sacrifice pentru niste valori, sa ramana si sa faca ceva aici, in conditii mai grele. Toata lumea fuge de greu.

- Sa revenim la curentul latinist. De ce este atat de puternic acest curent? Ne face mai europeni? Mai nobili? Mai moderni?

- S-a impus aceasta directie si ea se mentine si se intareste prin ea insasi. Daca s-ar fi impus orientarea lui Bratescu-Voinesti sau daca am fi avut guverne nationaliste, s-ar fi inradacinat un alt punct de vedere.

- Are legatura cine e la guvernare cu ce se preda in universitati?

- Are. Pentru ca exista teama de a nu se preda in Universitati adevarul gol-golut. Se preda un adevar doar pe jumatate. Ideea mentinerii puterii este aceeasi la toate guvernele: cel infrant este intotdeauna cel vinovat. Iar daca dacii au fost infranti, li s-a asociat o vina.

- Asta inseamna ca pentru a se schimba felul in care se preda istoria in universitati, ar trebui sa se schimbe ceva si in modul de guvernare?

- Ideologia democratica de astazi nu este cea pe care a lasat-o Pericle, care a gandit-o pentru o cetate cum era Atena. Cand ideea democratica s-a difuzat, lumea l-a uitat pe Pericle si principiile lui.

- Ce fel de guvernare ar trebui sa avem ca sa putem spera ca se va preda in universitati adevarul gol-golut?

- Pentru noi, pentru romani, trebuie sa fie una crestina, pentru ca numai spiritul crestin propovaduit de Biserica ar putea sa aduca adevarul in scoli. Vedeti, traim permanent aceasta lupta a raului care se perpetueaza si a binelui care izbucneste numai din cand in cand.

VICTORELA NEAGOE,
cercetatoare, Institutul de Lingvistica “Iorgu Iordan – Al. Rosetti”
“In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism. Intotdeauna am crezut ca strainul este mai grozav”

- V-ati ocupat de editarea “Daciei Preistorice” a lui Nicolae Densusianu, impreuna cu sotul dumneavoastra, istoricul Manole Neagoe. E vorba de o carte controversata. Nu ati avut reactii negative?

- Am avut parte de cateva. Ni s-a spus ca ne compromitem. Nu vad de ce ne-am compromite, caci este vorba, totusi, de istoria unei stiinte. Si apoi, chiar daca interpretarile lui Densusianu sunt in mare masura fanteziste, materialul strans de el este urias si valoros.

- De ce credeti ca nu se mai formeaza astazi enciclopedisti de acest fel? Nu mai exista pasiune? Sau seriozitate? Ori timp?

- A trecut epoca marilor enciclopedisti, care acumulau enorm de multa informatie si aveau si capacitatea de a o sintetiza. Hasdeu, de pilda, ar trebui sa fie un exemplu pentru tinerii cercetatori, care, in afara de studiile publicate in occident in ultimii cinci ani, altceva nu mai folosesc, nu stiu bibliografie. Totul este sters, totul incepe cu ei si inaintea lor nu mai este nimic.

- De ce nu se mai apropie nimeni de domeniul substratului dacic al limbii romane?

- Pentru ca trebuie sa stii foarte multe: indo-europeana, slava veche, latina, istoria limbii, o multime de lucruri, apoi sa citesti tot ce s-a scris in acest domeniu. Astazi tinerii se orienteaza spre domenii mai usoare. Si nici nu-i atrage, nu-i intereseaza.

- Asta e de neinteles, caci e un domeniu pasionant.

- In facultate nu se mai studiaza asa ceva. Dialectologia s-a scos cu totul ca materie de studiu, iar istoria limbii se studiaza foarte putin.

- De ce credeti ca suntem atat de “ospitalieri” in toate domeniile, inclusiv in cel al limbii, si preferam sa spunem ca am luat sau imprumutat tot de la toata lumea, in loc sa ne afirmam individualitatea?

- In stiinta romaneasca a existat intotdeauna un soi de provincialism. Intotdeauna ne-am subestimat. Intotdeauna am crezut ca cel de langa noi, strainul, este mai grozav. Vinovati sunt oamenii nostri de stiinta. De pilda, am citit undeva despre covorul oltenesc ca a fost considerat influentat de cel sarbesc, desi cel oltenesc este mult mai bogat, mai boieresc, mai rafinat decat cel sarbesc. E lipsit de logica sa afirmam ca am luat totul de la altii, si cocosul, si troianul, si colindele si cate si mai cate cuvinte ce sunt considerate ca imprumutate de la slavi, desi obiectele sau realitatile pe care le desemneaza existau aici cu mult inainte de venirea slavilor, iar multe dintre acestea nici nu le erau cunoscute slavilor, ci le-au aflat aici.

DAN ROMALO,
autorul cartii “Cronica geta apocrifa pe placi de plumb?”
“Subiectul supara”

- Ati fost multa vreme aproape de domeniul dacologiei prin preocuparile dumneavoastra. Ati perceput acest domeniu ca fiind inchis, stagnant?

- Haideti sa va raspund tot printr-o intrebare: De ce oare, atunci cand au aparut placile de plumb, care au sanse sa fie un element de noutate pentru istorici, ele au fost refuzate ca neoriginale, fara sa se admita o cantarire a elementelor logice care pledau pro si contra? Ai elemente noi, pe care poti sa faci comparatii, analize, cautari de antecedente si ramuri comune, si le refuzi. De ce?

- Cartea pe care ati dedicat-o ansamblului placilor de plumb de la Sinaia, astazi bine cunoscute opiniei publice, a deranjat multa lume. Totusi, din 2003, cand a aparut prima editie, si pana astazi, nu s-au facut eforturi la nivel oficial pentru a se demara o cercetare care sa limpezeasca apele. Cum va explicati aceasta lipsa de implicare a oficialitatilor?

- Oficialitatile le considera falsuri, dar nu am auzit inca argumente valide care sa sustina aceasta pozitie. Ar trebui sa existe un arbitru care sa cantareasca argumentele de ambele parti, un arbitru desemnat de o institutie de cultura. Nu trebuie sa fie neaparat istoric, ci sa fie un bun logician, care sa fie capabil sa analizeze argumentele.

- Vedeti totusi o explicatie pentru tacerea din jurul acestui subiect?

- Singura ipoteza pe care pot sa o emit este aceea ca exista o vointa foarte puternic sustinuta de a nu se ridica problema asta, din doua motive posibile. Fie subiectul supara, pentru ca ar duce la o intarire a spiritului national, dar nu pe baza de entuziasm nationalist, ci pe baza de documente istorice. Iar asta poate sa contrarieze pe multi, nu doar pe vecini. Poate sa contrarieze o tendinta mondiala de a dizolva ideea de istorie nationala. Sau, al doilea motiv, poate a fost o manevra la un moment dat, care a impus tacere pentru o vreme, iar aceasta tacere a avut consecinte.

Daca tezaurul despre care vorbim s-a descoperit la Sinaia, pe un teren care apartinea regelui, poate s-a considerat ca aurul din aceste placi era foarte necesar pentru dotarea armatei in preajma Razboiului de Independenta si s-a sacrificat elementul material, adica aurul, dar s-a pastrat informatia din placi. Daca s-a pastrat tacere asupra acestui gest, e posibil ca mai tarziu sa nu se mai fi stiut nimic in legatura cu provenienta placilor de plumb.

- Zilele astea am citit intr-un cotidian un interviu cu directorul Institutului de Arheologie, academicianul Alexandru Vulpe, care sustinea ca placile sunt niste falsuri ordinare, facute de Nicolae Densusianu ca sa-si sustina teoriile din “Dacia Preistorica”. Domnul academician nu e prea sigur pe afirmatiile sale. La inceput, sustinea ca sunt falsurile lui Hasdeu, iscate dintr-o disputa cu Tocilescu. Si vorbind despre “dacomanii” care sustin aceste “falsuri”, domnia sa spunea in interviu – si aici vreau sa citez exact: “Dar traim intr-o tara libera si nu le putem face nimic”. Eu inteleg ca domnul academician regreta ca ne aflam intr-o tara libera, in care exista libertate de exprimare, si ca nu ni se poate inchide gura cu forta. Cum comentati?

- Nu am ce sa comentez.

ION GHINOIU,
cercetator, Institutul de Etnografie si Folclor “Constantin Brailoiu”
“Avem un complex identitar absolut devastator!”

- V-ati ocupat o viata intreaga de cultura noastra populara si ati ajuns la concluzia ca traditiile romanesti se continua inapoi, in timp, pana in vremea dacilor. Este aceasta o concluzie ce incomodeaza pe unii?

- Ce sa va spun? Avem un complex identitar absolut devastator! Eu credeam ca dupa Revolutie, gata, am scapat, dar vad ca in continuare avem complexe identitare. De ce? Pentru ca, spre deosebire de grec, de egiptean, de evreu, de indian, care toti si-au pastrat numele antic, noi ne-am schimbat numele. Ce complex identitar poate sa aiba grecul sau egipteanul? Spre deosebire de toti acestia, noi ne-am gasit sa renuntam la numele radacinii noastre autohtone de dac si Dacia si sa ne luam numele de la Roma. Aici este un fals. E ceva nefiresc cu romanizarea asta facuta in mare graba si pe un teritoriu restrans, e ceva in neregula. Cultura noastra populara nu are legatura cu Roma. Noi avem o civilizatie genetic legata de continent, de uscat, de spatiul continental si de apele curgatoare, spre deosebire de egipteni si greco-romani, care au civilizatii maritime. Lucrurile sunt foarte clare: toata cultura populara romaneasca este legata genetic de uscat, nu are nimic a face cu cea greco-romana.

- Cine e de vina ca s-a perpetuat falsul de care vorbiti?

- O vina mare o au intelectualii, care n-au curajul sa recunoasca daca s-a gresit ceva. Eu am tot respectul pentru marii nostri savanti, dar adevarul trebuie spus.

- Deci, perpetuam niste greseli, din lasitate.

- Da, iar daca spui ceva ce nu se incadreaza in linia stabilita, imediat esti catalogat drept “dacoman”, “tracoman”. Eu acum lucrez la o carte romaneasca a mortilor. Acolo sa vedeti cat de vii sunt lucrurile pe care le pomenesc anticii cand vorbesc de daci, de pilda jalea de a te naste si bucuria de a scapa de viata aceasta. Si inca se pastreaza acestea in traditie in ziua de azi.

- Exista un dezinteres evident fata de studiul traditiilor, poate chiar mai mare decat pentru lingvistica si istorie.

- Asa e, uitati, noi publicam acum al patrulea volum din Atlasul Etnologic Roman. Nu intereseaza pe nimeni. Nici o televiziune, nici o emisiune sa pomeneasca ceva, sa faca o lansare. Sunt, totusi, traditiile noastre romanesti…

- Pomeneati undeva de “sindromul antichitatii greco-romane”. Va rog sa detaliati putin.

- Chestia asta ca totul vine din Roma si Grecia Antica este un fals, pentru ca genetic suntem civilizatii deosebite, asa cum am mai spus. Noi suntem legati de Dunare, ei de mare. O sa avem in curand o criza identitara si continentala. Uitati: numele de Europa ne vine din Asia. Crestinismul ne vine din Palestina. O sa vina vremea cand o sa fim intrebati: “Bine-bine, dar care e leaganul vostru de civilizatie?”.
N-o sa se mai puna problema ca suntem romani, nemti sau alte natii. Europeni si atat. Si-o sa fim intrebati de africani, de irakieni, de evrei, de indieni: prin ce esti tu european? Care e leaganul tau de civilizatie? Si-o sa raspundem: pai, antichitatea greco-romana. Si or sa rada de noi. Evident, Grecia si Roma au ajuns la o stralucire de necontestat, dar ele, la randul lor, sunt tarzii si reprezinta o sinteza a civilizatiilor care au fost inaintea lor.

- Si-atunci, ce ar trebui sa raspundem?

- Vedeti, exista un triunghi al celor trei delte, care concentreaza marile civilizatii preistorice de pe Terra, evident, inainte de antichitatea greco-romana. Daca va uitati pe un planiglob, va dati seama mai bine: Nilul cu delta lui si civilizatia egipteana, Dunarea inferioara si delta ei, cu civilizatia carpato-dunareana, si Tigru-Eufrat si delta, cu mesopotamienii. Uitati-va care este pozitia carpato-dunarenilor. Eu evit sa mai spun “romani”, spun “carpato-dunareni”. Dupa atatia ani de cercetari simt nevoia sa-i numesc asa, va rog sa ma credeti. Aici este leaganul.

- Ce se poate face ca sa se indrepte acest fals?

- Acest fals ne-a provocat extraordinar de multe necazuri. A fost un timp cand a fost de folos, mai ales in chestiunea cu Transilvania, dar acum e o rusine. Cine mai crede ca “de la Ram ne tragem” si toate povestile astea? Nu stiu ce se poate face, poate intelectualitatea asta tanara care se ridica sa ia taurul de coarne si sa faca lumina. Pentru ca vad ca tot mai multi tineri isi pun intrebari, tot mai multi simt ca ceva nu e in regula cu istoria noastra.

DUMITRU MANOLACHE,
jurnalist de investigatii, cotidianul “Gardianul”
“Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica, din oportunism sau lasitate”

- In decursul investigatiilor gazetaresti ati avut tangenta, poate mai mult decat orice alt ziarist de la noi, cu epoca dacica. V-ati miscat cu lejeritate in acest domeniu ori l-ati resimtit ca pe unul “tabu”, despre care nu prea se doreste sa se vorbeasca?

- Sa va expun o situatie concreta. Am scris o carte despre un foarte controversat subiect: placile de plumb de la Sinaia, copii ale unui tezaur dacic din aur, despre care exista informatii ca ar fi fost descoperit cu prilejul saparii fundatiei Castelului Peles, sperand ca lamuririle esentiale sa le obtin de la specialisti. Dar – surpriza! – specialistii nu le-au cercetat si refuza sa le cerceteze, repetand, fara argumente, de vreme ce nu au cercetat respectivele artefacte, ca sunt falsuri! Exista o tacere… de plumb in jurul subiectului! De ce nu se ia in serios si nu se cerceteaza subiectul? Pe cine deranjeaza si de ce? Problema a fost ridicata si in Parlamentul Romaniei, de catre domnul Gheorghe Funar, dar fara nici o rezolvare practica.

- Si totusi, pe cine credeti ca deranjeaza? Aveti o idee?

- Exista, dupa parerea mea, un scop clar si bine controlat de anumite structuri care vizeaza reducerea treptata a interesului dedicat epocii vechi a istoriei noastre si, in cele din urma, stergerea din memoria colectiva, anularea elementelor identitare esentiale ale neamului, distrugerea Romaniei profunde, adevarate, cea care exista dincolo de sticla televizorului. In aceasta “schema” distructiva sunt cuprinse istoria, cu precadere perioada dacica, limba, traditiile, crestinismul ortodox, morala, familia, scoala etc. Mai devreme sau mai tarziu, va trebui ca si noi, romanii, sa ne “topim”, tacuti daca se poate, in marea masa amorfa a globalismului, incapabili sa ne mai definim, sa mai avem reactii, sa mai putem iubi sau crede in mantuire prin Hristos. Buni doar de a executa, “liberi si democrati”, comenzile “pastorului” mondial.

- Cu asemenea afirmatii riscati sa fiti catalogat drept “conspirationist” si “dacoman”.

- Bineinteles, doar asta e una din armele lor. Cand afirmi asemenea lucruri, risti imediat sa fii etichetat drept protocronist, dacoman, adept al teoriei conspiratiei, calificative stigmatizante intr-o lume ratacita, fara repere. Cei ce trebuie sa spuna adevarul nu o fac din frica, din oportunism sau lasitate. Iar cei care au curajul sa o faca sunt discreditati, izolati, “afurisiti” la comanda, astfel incat orice ar spune sa nu mai fie crezuti.

- De ce deranjeaza tocmai epoca dacica? De ce nu alta epoca?

- Epoca dacica deranjeaza cel mai mult pentru ca de acolo ne revendicam originea si dreptul identitar. Paradoxal sau nu, dar noi romanii, fara trecut, nu putem gandi viitorul. Peste cateva generatii vom uita acest adevar. Nu trebuie sa faci eforturi ca sa intelegi acest lucru. Cititi manualul de istorie a Romaniei, Dictionarul limbii romane, vizitati muzeele, cetatile dacice si veti intelege ce putin le-a mai ramas romanilor din radacina lor principala.

VALENTINA CETEAN,
inginer geolog, director executiv Asociatia “Greenet”
“O stare generala de indiferenta”

- Va preocupa de mai multa vreme starea patrimoniului arheologic romanesc, mai ales a celui de epoca veche si straveche. Cum va explicati neglijenta de care dau dovada autoritatile, mai cu seama cand vine vorba de cetatile dacice care, desi sunt incluse in patrimoniul mondial, nu beneficiaza de nici o forma de protectie si conservare, ba mai mult, unele nici nu sunt marcate, asa incat e imposibil sa ajungi la ele?

- Neglijarea constanta a vestigiilor construite din perioada dacica se datoreaza partial pozitiei lor geografice, caci se afla in general in zone montane mai greu accesibile, putin sau deloc populate, dar la aceasta se adauga o stare generala de indiferenta.

- De unde vine indiferenta aceasta?

- Vine, in primul rand, din educatia deficitara din scoli, cu privire la respectul fata de extraordinarul patrimoniu istoric, cultural si natural al teritoriului pe care locuim.

- Dar poate ca nu e vorba doar de indiferenta, ci si de anume temeri, pentru ca astfel de actiuni ar putea duce la schimbarea unor opinii sau directii de cercetare sau, mai grav, ar putea deranja pe unii din motive care sunt prea ascunse pentru noi.

- Raspunderea acestor actiuni trebuie asumata, chiar daca aceasta ar determina schimbarea unor opinii sau opozitia fata de acele grupuri aparent “invizibile”, care nu doresc ca aceste amplasamente sa aiba vizibilitate internationala normala, caci aceasta ar micsora sansa intrarii unor valori de patrimoniu material mobil in colectii personale.

- Poate ca turismul ar putea salva putin istoria, daca s-ar investi mai mult in turism cultural.

- Din pacate, personalul administrativ din domeniul turistic este slab pregatit si este orientat mai ales catre investitii si surse de castig pe termen scurt si mediu. Nu se iau decizii pe termen lung la nivel administrativ local, regional si national.

- E un tablou cam pesimist.

- Aceasta este realitatea. Daca nu ne implicam in prezentul si viitorul nostru, consecintele le vom suporta fiecare dintre noi.

sursa: formula-as.ro, 30 ianuarie 2015

MUNȚII NOȘTRI AUR POARTĂ...

    Munții noștri

"Munții noștri aur poartă,
Noi cerșim din poartă-n poartă."

        (Avram Iancu,  n. ViS)
De-am închide-a Țării poartă,
Alții ne-ar cerși la Poartă!

Însă Hoții-s chiar din Țara
Trădători la cei de-afară!
Doamne Iartă-i! Ești în Drept!
Însă Du-i hăt în deșert!

Doamne, Dă-i la Neam unire
Și Dă-i demnă cârmuire.
Că-i prea mult blajin și laș
Și supus stă la borfași!

O Neam românesc din Daci
Nu mai cerși doar pozmaci
Ci Ridică-te creștin
Ca să scapi de cel Hain!

Octavian Goga

Singura tara din Europa care îsi are scrisa istoria în propriul ei aur!

“Sunteti singura tară din Europa care îsi are scrisă istoria în propriul ei aur!!!” (Barbara Lippitz, cel mai mare expert în aur din Europa). Declaratii fabuloase făcute de un arheolog german:

 

Piticii culturii românesti de genul unui Boia sau Patapievieci, primul remarcându-se prin faptul că îi consideră pe români un popor insignifiant în istoria si cultura europeană, fără drepturi istorice în Transilvania, iar al doilea fiind celebru prin emanatii pseudointelectuale de genul “Românii nu pot alcătui un popor pentru că valorează cât o turmă: după grămadă, la semnul fierului roşu…” sau “Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără şira  spinării”…, asadar, piticii culturii românesti vor avea încă o ocazie să le stea vorbele în gât, cu tot cu continutul lor filozofic, ca urmare a declaratiilor fabuloase făcute de un reputat om de stiintă german, doamna Barbara Deppert Lippitz, arheolog, probabil cel mai mare expert în aur din Europa.

Fiind prezentă în România pentru analiza brătărilor dacice din aur, a căror autenticitate este dincolo de orice discutie, Barbara Deppert Lippitz ne spune: “Sunt unul dintre specialistii cei mai cunoscuti, nu numai în Europa, ci în toată lumea, si spun adevărul. Civilizatia dacică este magnifică, iar eu sunt mândră că mă lupt pentru daci, aici, în tara dumneavoastră. ”(Marius Fincă – “Cine sunt strămosii nostri?” )

Ce ironie! Să vină un străin să lupte pentru daci în timp ce autoritătile stiintifice românesti îi îngroapă, lăsând în paragină cetătile dacilor, eliminându-i din manuale…

 

Într-un intrerviu acordat revistei Formula As, arheologul german ne mai spune si alte lucruri extraordinare. Iată câteva extrase semnificative din acest interviu:

“Voi sunteti cu siguranta urmasii dacilor. Romanii au venit, au luat aurul, au stat o perioada si au plecat. Este adevarat ca au lasat si cateva urme prin aceasta trecere temporara pe teritoriul dac. Au lasat putina latina, pentru ca latina era limba oficiala, au lasat ceva monumente, expresie a recunoscutei culturi romane, si foarte putine obiceiuri, dar ei nu au putut sa schimbe structura poporului dac, pana la plecarea lor si nici dupa aceea. Poporul român, care desigur a suferit si alte influente, se deosebeste radical de cel italian. Este mult mai ospitalier, mai jovial, mai comunicativ. Legatura românilor cu natura este mult mai profunda decat a celorlalte popoare europene. Si aceasta este cea mai importanta mostenire pastrata de la daci. Dacii erau una cu natura. Natura era viata lor, iar viata lor era natura.”

 

“Aveti peste 6000 de ani de istorie a aurului! Este istoria voastra si numai cine nu vrea nu o priveste la adevarata ei valoare. Dupa parerea mea, sunteti singura tara din Europa care are istoria scrisa in propriul ei aur. Si asta este un lucru rar si exceptional, de care puteti sa fiti mandri. Probabil ca numai in America de sud, la Bogota, in celebrul muzeu al aurului, putem vedea expus aurul indienilor, dar aceasta reprezinta doar o parte a istoriei lor si nu o intreaga istorie gravata in aur, asa cum aveti voi. Nici la Luvru, nici la British Museum si nici in muzeele din Statele Unite nu gasim ce exista in muzeul dumneavoastra de istorie. (este vorba de Muzeul National de Istorie din Bucuresti – n.m.) Sigur, au multe exponate de aur si aceste muzee, dar ele apartin altor culturi decat ale tarilor respective. Este regretabil ca voi, romanii, nu ati profitat de aceasta istorie scrisa in aur, asa cum ati fi meritat. Si cand spun “ati fi meritat”, ma gandesc la ceea ce istoria voastra a insemnat pentru Europa, la forta pe care aurul vostru a avut-o in construirea unei civilizatii demne de marile civilizatii ale lumii. Aici, la voi, nu gasim aur cumparat sau obtinut prin cuceriri, ca in celelalte muzee ale lumii. Aici vorbim, in exclusivitate, de aur autohton.”

 

“Voi, poporul roman, puteti sa va mandriti cu originea voastra si sa va considerati cel putin egalii celorlalte popoare care au radacini in batrana Europa”

 

(Dacă esti din Cluj îti recomand să vizitezi Muzeul de Artă Cluj-Napoca care găzduieşte în perioada 4 februarie-

22 martie 2015 expoziţia-eveniment itinerantă „Aurul şi argintul antic al României”. VEI FI UIMIT!)

 

Oare nu le este rusine tuturor celor care au scuipat pe istoria si cultura geto-dacilor si a poporului român în ansamblul său? Oare nu se simt vinovati pentru manipulările la care sunt parte, pentru complicitatea la mentinerea falsului istoric? Câti străini ar trebui să mai vină si să declare public că nu ne cunoastem istoria adevărată si să sesizăm că principalii dusmani sunt chiar în interior?!…

Oameni buni, să fim mândri de originea noastră si să ne comportăm în asa fel încât să fim demni de această mostenire, precum ne îndeamnă, încă din anul 1859, istoricul francez Jules Michelet: “Nu invidiati vechile popoare, ci priviti-l pe al vostru. Cu cât veti săpa mai adânc, cu atât veti vedea tâsnind viata!” (Elie Dulcu – Românii, o antichitate arhaică, c. I.)

 

E cel mai bun îndemn. Să strângem rândurile si să ne redescoperim istoria. Asa va afla si Europa unde îi sunt o parte din rădăcini!

 

Barbara Deppert Lippitz

Cel mai mare expert in aur din Europa confirma autenticitatea bratarilor dacice. 

"Sunteti singura tara din Europa care isi are scrisa istoria in propriul ei aur"

Muzeul National de Istorie a Romaniei a organizat pe 16 mai a.c. o conferinta dedicata bratarilor dacice rascumparate recent de statul roman. Evenimentul a fost marcat de prezenta doamnei Barbara Deppert Lippitz, expert international autorizat, care a certificat autenticitatea podoabelor. "Formula As" beneficiaza de un interviu in exclusivitate, cu prestigioasa experta germana

"Am acumulat atata experienta, incat imi pot permite sa deosebesc un fals de o lucrare autentica"

- Cititorii revistei "Formula As" ar fi onorati sa va cunoasca cartea de vizita profesionala. Cine sunteti, doamna Barbara Deppert Lippitz?

- Sunt un arheolog liber. Nu un dac liber, cum se spune pe la voi, ci un arheolog liber. Sunt expert autorizat si oficial de peste 30 de ani si imi desfasor activitatea in cadrul Camerei de Comert din Frankfurt. In general, particip la expertize cerute de guvernele unor tari, de muzee sau de colectionari privati. De asemenea, sunt invitata la foarte multe conferinte, unde expun rezultatele cercetarilor mele. Lucrez de asemenea pentru tribunalele care cer expertize, in unele procese care au ca subiect obiecte de patrimoniu, la fel si pentru companiile de asigurari. Bineinteles ca domeniul meu de activitate nu se limiteaza la bijuterii antice, ci cuprinde o paleta mai larga de obiecte de patrimoniu. Insa am cercetat si am publicat texte despre peste 1500 de bijuterii din aur, rezultat al unor studii deosebit de aprofundate. Am avut astfel ocazia sa ma specializez atat in analiza tehnicii de lucru, cat si a stilului in care erau lucrate aceste obiecte. Am acumulat atata experienta, incat imi pot permite sa deosebesc un fals de o lucrare autentica, ba am reusit sa invat chiar si trucurile folosite de falsificatori. Ca expert german in obiecte de patrimoniu, prin semnatura pe care o dau pentru o expertiza, prin stampila pe care o aplic, eu trebuie sa garantez corectitudinea timp de 30 de ani, purtand in acest timp o responsabilitate importanta. Nu imi pot permite sa fac erori, si pana in acest moment, nu am avut nici o problema in acest sens. Cea mai mare cantitate de aur am expertizat-o la cererea guvernului suedez, caz in care erau peste 35 de kilograme de aur. Era vorba de o colectie de obiecte ce urma sa fie achizitionata de Muzeul National din Stockholm, iar printre ele se strecurasera si cateva falsuri, pe care le-am depistat dupa o analiza atenta.

- Ati avut vreodata ocazia sa analizati si obiecte din aur provenind din spatiul traco-geto-dac?

- Cu ocazia unei expozitii organizate in Germania in 1994, care cuprindea obiecte de tezaur din Romania, am editat un catalog la care am devenit, prin hazard, si coautor. Majoritatea selectiei si descrierilor din acest catalog au fost facute de istorici romani, cu care am colaborat excelent. Din pacate, lipsea din acest catalog tocmai perioada tracica, despre care nu scrisese nimeni nimic. Atunci, am ales eu sa scriu acest capitol si am inceput sa studiez temeinic obiectele de aur din acea perioada. M-am familiarizat astfel cu aceasta problema care m-a pasionat foarte mult. Am reusit sa identific o continuitate artistica a motivelor mostenite prin preluarea traditiei. Este vorba, in special, de motivul sarpelui, prezent ca un laitmotiv in arta traco-geto-daca.

- Care sunt principalele argumente in favoarea autenticitatii acestor bratari?

- Principalele argumente vin din insasi tehnica lor de prelucrare. O tehnica atat de speciala, incat este imposibil de falsificat. Prelucrarea moderna a aurului este total diferita de cea dacica, care consta in tehnica forjarii metalului, asa cum au fost confectionate si aceste bratari. Aceasta tehnica de prelucrare a aurului a disparut de mult in lume. Ea este dificil de invatat, dificil de aplicat in zilele noastre. Forjarea si prelucrarea prin lovire cu ciocanul sunt caracteristice perioadei antice, in care au fost confectionate bratarile. Al doilea argument ne este adus de bratara pe care am botezat-o, cu mare incantare, "Mica Pariziana". Ea are o lucratura cu totul si cu totul speciala, foarte rara, foarte frumoasa, expresie vie a personalitatii artistice a mesterilor daci. Nu exista nici un argument care sa duca la concluzia ca ne confruntam cu niste copii moderne ale bratarilor. Toate argumentele aduse in acest sens nu au nici un suport credibil si stiintific, ci doar unul de ordin speculativ. Si cand spun acest lucru, nu am nici o indoiala.

"Multi din arheologii romani au trait, au cercetat si au creat pe timpul comunismului si, de multe ori, munca lor a fost rodul constrangerilor la care erau supusi