MEDICAMENTUL NATURAL REVOLUTIONAR ANTIIMBATRANIRE!

Ion Bobaru, singurul farmacist din Braila care prepara cu mana lui leacuri unicat de pe vremea bunicilor, a prezentat publicului larg un medicament natural revolutionar
antiimbatranire, fiind considerat o adevarata mina de antioxidanti: TESCOVINA!

In popor i se mai spune si boasca sau bostina si  reprezinta acele resturi de pulpa,
 samburi si coji de struguri ramas dupa prepararea vinului, este recomandata de ”Putini sunt cei care stiu ca tescovina este, de fapt, cel mai important produs obtinut din struguri Unii o folosesc pentru preparare tuicii, dar cei mai multi o dau cahrana la animale sau o arunca. Coaja, pulpa si samburii strugurilor de culoare inchisa au cel mai ridicat continut de resveratrol, cel mai puternic antioxidant descoperit de cercetatori. In vinul rosu trece doar 10% din resveratrol, restul de 90% ramane in tescovina si este aruncat”, spune Ion Bobaru. Resveratrolul este, potrivit specialistilor, cel mai puternic antioxidant, considerat mai puternic de 4-5 ori decat betacarotenul, de 50 de ori decat Vitamina E si de 20 de ori decat Vitamina C. Indeparteaza din organismradicalii liberi normalizeaza nivelul de lichide in sange, imbunatateste circulatia sangelui, arterele ramanand elastice, scade nivelul colesterolului  rau si creste nivelul celui bun Resveratrolul are un puternic efect antiinflamator si antibacterian. Mentine fermitatea pielii, elasticitatea, impiedica imbatranirea prematura, imbunatateste capacitatea memoriei, creste imunitatea organismului impotriva stresului, scade nivelul de glicemie si imbunatateste vederea.

 Pasionat de leacuri si retete naturale pe care tine sa le prepare cu mana lui in propria farmacie din Braila si apoi sa le recomande cu incredere tuturor celor interesati, farmacistul Ion Bobaru a dezvaluit ce secrete ascunde banala tescovina si cum poate fi ea folositoare omului pentru incetinirea procesului de imbatranire. ”Imbatranirea este un fenomen oxidativ. Noi imbatranim din cauza acestor fenomene oxidative, care sunt, de fapt, niste reactii chimice. S-a demonstrat ca resveratrolul din tescovina ar bloca fenomenele oxidative si ar impiedica imbatranirea. Imbatranirea se adreseaza atat partii interne a organismului, cat si celei externe. Cel mai bine observ omul cand imbatraneste dupa pielea fetei”, explica farmacistul Ion Bobaru recomanda pentru aceasta reteta strugurii rosii sau negri, tinand cont ca acestia sunt mai rezistenti la boli si la daunatori, motiv pentru care pe ei nu sunt  folosite tratamente fitosanitare, ca in cazul soiurilor nobile. ”Procedeul este simplu: se separa mustul de coaja si de seminte, se preseaza foarte bine  tescovina sa nu mai ramana must sau vin in ea si se usuca.

 Locuri de uscare le are si cel de la bloc, pe un mic balcon, si cel de la casa, pe o veranda. Uscarea are un rol foarte important, trebuie uscata in strat subtire, in spatii aerisite, rascolita zi de zi, ca sa nu mucegaiasca. Uscarea naturala nu-i suficienta, pentru ca, oricat s-ar usca, semintele si cojile de tescovina mai au o asa-numita umiditate reziduala. Se continua uscarea la un aragaz, cu usa bucatariei intre-deschisa, exact cum se usuca bucatile de paine pentru pesmet. Dupa ce se usuca, tescovina se rasneste printr-o rasnita de cafea. Pulberea obtinuta se consuma ca atare o lingurita inainte de masa, de trei ori pe zi, luata cu un suc natural sau cu putina
miere. Este un aport de antioxidanti de exceptie contra  imbatranirii”, dezvaluie Bobaru.

Stati prost cu memoria? Nu vă impacientați! Există o explicație.

Un prieten din Craiova mi-a trimis două e-mailuri în legătură cu memoria. Le-am asociat, și vorba lui, m-am mai liniștit pentru că începusem să mă sperii de câte ori mi se întâmpla să caut ceva, și să nu-mi mai aduc aminte ce anume. J

iată ce a ieșit:

Creierul vâstnicilor este mai lent deoarece a acumulat o mare cantitate de cunostinte.
Savantii considera ca oamenii nu se degradeaza mental odatacu varsta, ci, pur si simplu dureaza mai mult pana ce-si amintesc de un lucru, deoarece ei au mai multe informatii in creier. La fel cum, unui  calculator al carui hard-disk e supraincarcat, ii ia mai  mult timp pentru accesarea unei informatii.
  Cercetatorii afirma ca incetinirea procesului  nu reprezinta un declin al fenomenului cunoasterii. Creierul uman lucreaza mai lent la cei in varsta, spune Dr. Michael Ramscar, numai din cauza faptului ca a acumulat mai multe informatii in decursul timpului. Creierul batranilor nu devine mai putin eficient. Din contra a adunat mai multe cunostinte.
   De asemenea, cei in varsta, adesea se duc in alta camera sa ia ceva, iar cand ajung acolo, se intreaba  pentru ce au venit. Aceasta nu este o problema de memorie ci o metoda naturala pentru a-i determina pe batrani sa faca mai multa miscare!

Cele mai bune alimente care imbunatatesc memoria

Memorarea este una dintre funcţiile de bază ale creierului. Odată cu înaintarea în vârstă ori în urma unor traume, ea îţi joacă feste. Vestea bună e că există alimente care imbunatatesc memoria si o pot face ca nouă.
Ginseng

 Este una dintre cele mai populare plante medicinale din lume, iar unul dintre marile ei beneficii este că ajută funcţia cerebrală prin Creşterea fluxului sangvin la nivelul creierului, asigurând o mai bună oxigenare şi un aport crescut de nutrienţi la acest nivel. Nu numai că ajută memoria, ci sporeste capacitatea de concentrare, întărind totodată sistemul imunitar.

 Atenţie: este contraindicat în caz de hipertensiune arterială!

 Salvie

 Este o plantă frumos mirositoare, adesea folosită pe post de condiment în anumite preparate culinare, precum şi în aromaterapie. Când vine vorba despre creier, salvia are efect calmant, ajutându-te să te concentrezi mai bine chiar şi când traversezi o perioadă extrem de stresantă. Vrei să acumulezi rapid informaţii pentru un examen, de exemplu? Consumă cu toată increderea produse pe bază de salvie!

Mentă

 Este cea mai utilă când te afli într-o stare de oboseală cauzată de stres sau de epuizare mentală. Cercetătorii italieni au descoperit că frunzele de mentă conţin o multitudine de compuşi chimici care inhibă centrele de agresivitate din creier. Deşi efectul calmant este imediat, eficienţa maximă este atinsă numai după o cură cu mentă de cel puţin 12 zile, prin consumul de ceai sau prin folosirea uleiurilor esenţiale de mentă.

 Vanilie

Ei bine, aroma de vanilie este foarte eficientă pentru stimularea cortexului cerebral, îmbunătăţind astfel puterea de concentrare şi capacitatea de memorare. Printre efecte, se numără revitalizarea sistemelor cardiac, respirator şi digestiv.

Germeni de grâu

Sunt o sursă ideală de vitamina E, care ajută la tratarea pierderilor de memorie, mai ales în cazul persoanelor în vârstă.

Anghinare

 Un remediu cunoscut mai ales pentru efectele benefice asupra ficatului, anghinarea măreşte acuitatea mentală. Iată o reţetă care-ţi va spori puterea de memorare: Pune într-un borcan frunzele de la o anghinare, umple vasul cu apă şi acoperă-l cu un capac. Fierbe-l la bain-marie două ore, la foc mic. Completează cu apă oală în care fierbi licoarea ori de câte ori este necesar. Lasă la răcit, strecoară si obţii un medicament natural care-ţi ajută memoria. Bea câte 3-4 linguri în fiecare zi.
 Morcovi

 Morcovii conţin caroten, un remediu grozav pentru problemele de memorie si unul din cele mai bune alimente care imbunatatesc memoria.

 Afine

 Aceste fructe, dar şi altele închise la culoare precum coacăzele, murele sau strugurii negri, conţin o cantitate însemnată de antioxidanţi și ajută la imbunătăţirea memoriei pe termen scurt.

Tărâţe de ovăz

Ateroscleroza este asociată cu apariţia plăcilor de aterom care afectează inclusiv creierul, favorizand maladia Alzheimer. Menţine-ţi colesterolul în limite normale consumând constant  tărâţe de ovăz, care absorb grăsimile şi zaharurile alimentare.

Ouă
 Au în compoziţia lor lecitină, care păstrează celulele nervoase sănătoase și memoria intactă.

Uneori simțim nevoia să pătrundem tâlcurile cugetărilor Marilor Înțelepți

Confucius a fost unul dintre cei mai cunoscuți filozofi ai lumii. S-a născut pe 28 septembrie 551 î.Hr. în Lu, (China) și a murit în anul 479 î.Hr.

Iată zece dintre cugetările sale:

1.“Daca iubesti pe cineva, lasa-l liber. Daca se va intoarce iti apartine. Daca nu se va intoarce nu ti-a apartinut niciodata.”

2.“Omul superior actioneaza inainte de a vorbi, iar apoi vorbeste in conformitate cu actiunile sale.”

3. “Exista trei metode prin care putem dobandi intelepciunea. Cea dintai este reflectia, care este cea mai inalta. A doua este imitatia, care este cea mai usoara. A treia este experienta, care este cea mai amara.”

4. “O virtute perfecta este reprezentata de cinci lucruri. Acestea sunt vorba dulce, generozitatea, sinceritatea, seriozitatea si bunatatea.”

5. “Trebuie sa stii sa perseverezi pentru a atinge un echilibru. Trebuie sa fii echilibrat pentru a putea examina cu calm si limpezime. Trebuie sa examinezi cu calm si cu o privire clara pentru a ajunge la liniste, la incredere. Trebuie sa cunosti linestea si increderea pentru a putea discerne esentialul lucrurilor. Cand se discerne esentialul lucrurilor, scopul poate fi atins.”

6. “Fara energie nu poti merge mai departe; fara efort nu pot avea niciun merit; fara sinceritate nu dureaza nimic; fara loialitate nu poti avea afectiunea; fara politete nu poti fi respectat. Pentru ca politetea rafineaza spiritul, la fel cum muzica rafineaza auzul.”

7. “Acela care flateaza un om este inamicul sau. Cel care ii spune ce defecte are, este intemeietorul sau.”

8. “Cand ar trebui sa vorbesti cu o persoana si nu vorbesti cu aceasta, o pierzi. Cand nu ar trebui sa vorbesti cu o persoana si totusi vorbesti cu aceasta, iti irosesti cuvintele. Cei intelepti nu pierd oameni si nici nu isi irosesc cuvintele.”

9. “Omul are trei moduri de a actiona inteligent: prin gandire, cel mai nobil; prin copiere, cel mai simplu; si prin experienta, cel mai dificil.”

10. “Inainte de a porni pe drumul razbunarii, sapa doua morminte.

                                                                              

OCHII TĂI!

În august, 2011, publicam aici un material în legătură cu grija față de ochi. După mai bine de patru ani de atunci, iată ce mi s-a întâmplat:

Pe la sfârșitul lunii octombrie , printr-un concurs de împrejurări, am folosit o singură dată câte două picături pentru ochi, pe care i  le  recomandase o farmacistă soției în scopul tratării unei presupuse conjuctivite. Nu vă grăbiți să spuneți că am luat-o razna. Este foarte importantă această precizare, pentru povestea care va urma.

Prin luna noiembrie am solicitat aprobarea unui rector, pentru a asista la niște cursuri  în cadrul unei anumite facultăți din universitatea respectivă. Priveam din amfiteatru la tablă și vedeam fără nicio problemă. Apoi, uitându-mă peste niște cursuri și manuale aparținând unor studenți vecini, constat că vedeam fără să am nevoie de ochelari. Efectiv, atunci nu realizam că nu mai am nevoie de ochelari. Credeam că e un scris cu dimensiuni peste cele normale, spre exemplu un times news roman,  de 16.  Timpul trecea și nă surprindeam scriind  sau citind la calculator cu ochelarii în etui. Tot nu-mi dădeam seama că nu mai am nevoie de ochelari. Ca să vă faceți o idee despre fenomenul minune, vă spun că aveam dioptrii de + 3,5 la ochiul drept, (cataractă depistată în urmă cu 15 ani și neoperat) și de + 1,5 la ochiul stâng (operat de cataractă acum 8 ani). Spre exemplu, acum scriu cu font calibri (body) de 11, fără nicio problemă, desigur fără ochelari! Totuși, când mi-am dat seama că ocelarii îmi sunt de prisos? La începutul lui ianuarie a.c. , mă uitam la un avizier al unei facultăți și studiam programul sesiunii de examene din primul semestru. Distanța dntre ochi și  tabelele respective era de cca. 1, 5 m. Cu toate acestea, distingeam clar  disciplinele, locul, ora și data prevăzute pentru examene.  Nu realizam că sunt fără ochelari până în momentul în care o studentă, văzându-mi probabil părul alb, a exclamat; ”cum, vedeți fără ochelari?” Atunci mi s-au conexat toate întâmplările anterioare legate de revenirea văzului meu în limitele normale. M-am pipăit pur și simplu pe nas să văd dacă chiar nu am ochelari! Si știți care este culmea? La faza respectivă a asistat un martor care nu poate fi contestat, soția mea! Înțelegând abia atunci că nu mai am nevoie de ochelari, la cumpărăturile obișnuite am încercat să văd acele inscripționări minuscule de pe majoritatea ambalajelor produselor alimentare, acelea în care se scriu de regulă ingredientele suspecte.  Ei, dacă până să-mi revină vederea nu le vedeam nici cu ochelari, acum, fără ochelari , le-am văzut perfect, fapt ce mi-a confirmat că mi-au dispărut total problemele de vedere. Să nu-mi cereți să vă spun denumirea picăturilor respective, pentru că doar bănuiesc, dar nu sunt sigur că datorită lor mi s-a întâmplat ceea  ce v-am povestit mai sus. Acelora dintre voi care purtați ochelari de vedere, vă urez să aveți parte de experiențe asemănătoare, astfel încât să nu mai fiți obligați să-i folosiți.  Să auzim numai de bine!

Prostia are propriile-i legi?

Trebuie să fii foarte deștept pentru a-i recunoaște pe proști

 Prostia, răutatea şi lăcomia sunt doar trei dintre catastrofele comportamental – atitudinale ale omului, din cauza cărora pier mai mulţi indivizi decât  în toate catastrofele, naturale, luate la un loc.

(Walter S.)

Italianul Carlo Cipolla (istoric și economist) a argumentat foarte bine natura prostiei. Anii lungi de cercetări l-au ajutat să formuleze cinci legi universale, valabile în orice societate. S-a dovedit că prostia în sine e cu mult mai periculoasă decât ne-am obișnuit noi să credem.

Prima lege a prostiei - Omul subestimează numărul idioților care-l înconjoară.

Sună ca o banalitate și un snobism șters, dar viața ne dovedește contrariul. Oricât de mult nu ați aprecia pe cineva, vă veți ciocni de următoarea situație: omul care arăta deștept și rational se adeverește a fi un idot nemaiîntâlnit. Proștii apar întotdeauna în cele mai nepotrivite locuri și la cel mai nepotrivit moment, ca să dea toate planurile peste cap.

A doua lege a prostiei - Probabilitatea ca un om să fie prost nu depinde de alte calități ale sale.

Ani de observări și experimente m-au adus la concluzia că oamenii nu sunt deopotrivă: unii sunt proști, alții nu, și acestă calitate este de la natură și nu depinde de factorii culturali. Omul este prost așa cum este roșcat sau are grupa I de sânge. Așa s-a născut după voința Celui de sus, dacă vreți.

Educația nu are nimic în comun cu probabilitatea de a avea un anumit număr de proști în societate. Acest lucru a fost dovedit de nenumărate experimente în universități, pe cinci categorii: studenți, lucrători de birou, personal de serviciu, personal din administrație și profesori. Când am analizat grupul personalului slab calificat, numărul proștilor s-a dovedit a fi mai mare, ceea ce mă și așteptam (Prima lege) și dădeam vina pe condiția socială, sărăcie, izolare, educație insuficientă. Dar, mergând mai departe pe scara socială, același raport l-am văzut printre lucrătorii cu muncă de birou și studenți.

Și mai impresionant a fost să se constate aceleași cifre și printre profesori – nu contează că am luat profesori din provincie sau din universități – același procentaj dintre profesori s-au dovedit a fi proști. Am fost atât de uimit de rezultate, încât am hotărât să fac experimentul și pe elita intelectuală, a laureaților premiilor Nobel. Rezultatul a confirmat super-puterea naturii : același număr de laureați au fost proști.

Ideea pe care o lansează legea a II-a este greu de acceptat, dar numeroasele experimente confirmă că avem dreptate. Feministele susțin legea a II-a, pentru că aceasta spune că proaste printre femei sunt tot atâtea cât și printre bărbați. Locuitorii țărilor din lumea a treia se consolează cu faptul că țările dezvoltate nu sunt chiar atât de dezvoltate. Concluziile legii a II-a sperie: vă veți integra în înalta societate britanică sau vă veți muta în Polinezia, împrietenindu-vă cu vânătorii de capete locali; vă veți închide în mănăstire sau vă veți petrece restul vieții în cazinouri, în societatea unor femei decăzute – oriunde veți fi nevoit să vă ciocniți de același număr de idioți, care (Prima lege) vă va depăși așteptările.

Legea a treia a prostiei - Prostul este acea persoană, ale cărei acțiuni duc la pierderi pentru alți oameni sau grupuri de oameni și nu aduc beneficii actantului sau chiar se transformă în evenimente negative pentru el.

Legea a treia presupune că toți oamenii se împart în 4 grupuri: naivi (N), deștepți (D), infractori (I) și proști (P).

Dacă Vasile acționează în așa fel încât suportă pierderi, dar îi aduce beneficii lui Petru, atunci el face parte din categoria naivilor (Zona N). Dacă Vasile face ceva ce îi aduce beneficii și lui, și lui Petru este deștept, pentru că a acționat deștept (Zona D). Dacă acțiunile lui Vasile îi aduc beneficii numai lui insusi, iar Petru are de suferit de pe urma lor, atunci Vasile este infractor. Și, în final, dacă Vasile se află în Zona P, sunt pierderi de ambele părți.

Nu e greu de imaginat amploarea daunelor pe care le pot provoca proștii, nimerind la conducere și având autoritate politică și socială.

Dar trebuie de specificat ce anume îl face pe un prost periculos.

Oamenii proști sunt periculoși pentru că oamenii raționali cu greu pot deduce logic un comportament irațional. Un om deștept poate să înțeleagă logica infractorului, pentru că infractorul este rațional – el pur și simplu vrea să primească cît mai mult câștig, cu toate că nu e suficient de deștept ca să câștige singur. Infractorul este previzibil, de aceea poți face sistem de apărare.

Să prognozezi acțiunile unui prost, nu poți, el îți va face rău fără vreun motiv, fără scop, fără plan, în cel mai neașteptat loc, în cel mai nepotrivit moment. Nu aveți tehnici de a anticipa atacul lui. Într-o confruntare cu un prost, cel deștept se lasă pe mâna prostului, o ființă întâmplătoare, cu reguli neînțelese de deștepti.

Atacul prostului, de obicei, te ia prin surprindere. Chiar și atunci când atacul este evident, ți-e greu să te aperi de el, pentru că nu are o structură rațională.

Despre asta a scris Schiller: “Împotriva prostiei, chiar și zeii sunt neputincioși.”

A patra lege a prostiei - Deștepții subestimează mereu potențialul distructiv al proștilor.

Să fii deștept și să uiți că ai de-a face cu un prost, în orice moment al zilei, în orice loc, și în orice circumstanțe - înseamnă să comiți o eroare care te va costa foarte scump.

Naivii din zona N nu pot recunoaște de obicei pericolul proștilor din zona P, ceea ce nu e de mirare. E de mirare faptul că proștii sunt subestimați și de deștepți, și de infractori. În prezența unui prost, ei se relaxează și se bucură de superioritatea lor intelectuală, în loc să se concentreze și să ducă pierderile la minimum, atunci când prostul va trăzni ceva.

Un stereotip răspândit – că prostul își dăunează doar lui însuși. Nu. Nu trebuie să confunzi proștii cu naivii neajutorați. Niciodată nu faceți alianță cu proștii, imaginându-vă că-i puteți folosi pentru propriile beneficii - dacă veți face așa, pesemne că nu înțelegeți natura prostiei. În acest fel, le oferiți proștilor un câmp pe care pot să facă tot ce vor și să aducă daune mari.

A cincea legea a prostiei - Prostul e cel mai periculos tip de personalitate.

Prostul e mai periculos decât infractorul. Rezultatele acțiunilor unui infractor perfect – o simplă trecere a bunurilor materiale de la un om la altul. Societății nu-i e nici mai cald, nici mai frig de la asta. Dacă toți membrii acestei societăți ar fi fost infractori ideali, ea ar fi putrezit încet, dar nu ar fi fost o catastrofă. Întreg sistemul ar fi fost redus la transferul de bogăție în favoarea celor care acționează de dragul acesteia, și, luând în considerare că toți ar fi fost infractori, sistemul s-ar fi bucurat de stabilitate. Acest lucru poate fi ușor observat la țările unde conducerea este coruptă, iar cetățenii mereu încalcă legile.

Atunci când în scenă intră proștii, tabloul se schimbă. Ei aduc pagube, fără a avea beneficii. Bogăția este distrusă, societatea trăiește în sărăcie.

Istoria ne arată că, în orice perioadă, țara progresează atunci când la conducere sunt suficient de mulți oameni deștepți, care să rețină proștii activi și să nu le permită să distrugă ceea ce au creat deștepții. 

Într-o țară în regres, proștii sunt la fel de mulți, dar la conducere observăm o creștere a numărului de infractori proști, printre ceilalți cetățeni – naivi prostuți.

Această schimbare cu siguranță crește urmările distructive ale acțiunilor proștilor, și toată țara se duce de râpă.

SFÂNTUL IOAN, BOTEZĂTORUL

„Și Sfântul Ioan, Părintele nostru, a slujit Domnului cu multă evlavie, cu multă cutremurare dumnezeiască, pentru că a văzut în mod extatic cine este Iisus: Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii.

Pentru că nu poți vedea pe un om al lui Dumnezeu până când Dumnezeu nu îți luminează mintea și nu te face să vezi adâncul lui. Treci pe lângă el, îl ignori…sau îl vezi de multe ori fără să înțelegi adâncul lui. Cu atât mai mult Ioan nu putea să Îl cunoască pe Iisus, pe Fiul lui Dumnezeu întrupat, dacă nu i-ar fi revelat Dumnezeu acest lucru.”

Cu ocazia zilei onomastice transmit urările mele de sănătate şi LA MULŢI ANI, prietenilor reali sau virtuali ( Ion, Ioana, Ionel, ori derivate):

ALUNEANU, CHIRĂNESCU, CERĂCEANU, COJOCARU, CORNEA, COŞCODARU, CREŢU, DĂNILĂ, DOLHASCU, FLEANCU, GAFTONE, GEAMPALIA, GHEORGHIU, GRECU, GUZU, HÂNCU, HORNEA, IVAN, IVAŞCU, LUCACIU, MUŞAT, NICOLAE,  NICULESCU, OSTAFE, PETRESCU, POPESCU, RONCEA, STAN şi VULPE.

Tuturor aniversaţilor de astăzi, vă dedic , într-o interpretare de excepţie a lui Zavaidoc, melodia „Mai vino seara pe la noi”  
SĂ TRĂIŢI CU NUMELE!

SĂRBĂTORI DE IARNĂ, CU BUCURII!

VEŞNICI ANI SĂ TRĂIEŞTI "TARA MEA DE GLORII!"

"Unirea este actul energic al întregii naţiuni române.

Unirea,Naţiunea a făcut-o!"               

                Mihail Kogălniceanu

TRATAMENTE MIRACULOASE PENTRU ARSURI

Redau mai jos un text primit prin e-mail de la un prieten craiovean. Fiind de mare actualitate m-am gândit să-l public şi aici.
VA ROG, DISTRIBUITI! TRATAMENTUL DE MAI JOS MI-A SALVAT TATAL DE LA ARSURI DE GRADUL III (Gabi Vătafu)

In 1980 tatal meu a fost surprins de explozia unui bidon cu motorina care i-a provocat arsuri de gradul III la cap, gat si maini. Fiind iarna, avea un pulover pe gat care a ars impreuna cu pielea, lasandu-i venele gatului expuse. Nu mai avea piele pe fata, par pe cap si urechile erau arse pe jumatate. Dupa 2 saptamani de chin in spital capul ii era, citez : « o mare coaja de sub care supura puroi ».

Dupa cele 2 saptamani de chin, tatal meu si-a intalnit salvatoarea : o batrana care a convins-o pe mama ca leacul ei ii va aduce inapoi chipul sotului. Mama si un unchi l-au rapit (fara exagerare) pe tata din spital si l-au dus acasa unde batrana s-a si mutat pentru 2 saptamani.

Mi-am sunat astazi tatal care mi-a dictat cu galsul tremurand de emotie reteta . M-a rugat sa precizez ca « nu ii doare, dimpotriva, tratamentul le ia durerea ». Stiu ca multi vor fi reticenti, insa eu nu as fi putut trai impacata stiind ca exista un tratament care pe tatal meu l-a facut CA NOU in aproximativ 2 luni iar eu nu l-am facut public ! I-a crescut carnea la loc, i-au crescut urechile, i-au crescut barba, parul, unghiile i-au picat si i-au crescut la loc de 2 ori ! Iar singura urma pe care o mai poti vedea astazi este pielea putin incretita pe gat, sub urechi, acolo unde acum 35 ani i se vedeau venele !

Tin sa precizez faptul ca de cand ma stiu pragul nostru a fost calcat de oameni care veneau plini de speranta sa isi ajute rudele, copiii, iar mama le pregatea si le arata cum sa aplice tratamentul iar ei plecau covarsiti de recunostinta.

Reteta este urmatorea (cantitatile pot fi inmultite in functie de cat este de mare suprafata arsa) :
- 200 grame ceara de albine pura ! (de la apicultori care sa va garanteze ca nu exista nimic altceva in ceara decat ceea ce au produs albinele)
- 200 grame unt de vaca proaspat NESARAT (mama recomanda sa fie facut in casa din lapte proaspat)
- 200 ml ulei de floarea soarelui
- 2 cepe albe

Intr-un vas curat se pun impreuna la foc mic ceara, untul si uleiul. Cand se topesc toate se adauga ceapa taiata marunt (ca pentru mancare). Se lasa la foc foarte mic pana cand ceapa devine aurie (ea va incepe sa fiarba in amestecul de ulei, unt si ceara). Aveti grija sa nu ardeti ceapa ! Cand ceapa e aurie se stinge flacara.

Arsurile se vor spala cu multa grija cu ceai de pelin si fasa sterila. Atentie : se inmoaie fasa in ceai, se spala rana, apoi fasa se arunca si se foloseste alta. NU introduceti in ceai fasa cu care ati spalat deja rana. Dupa ce arsura este curatata cu ceaiul de pelin, se lasa cateva minute pana se usuca rana bine.

Mai departe se va aplica pe arsuri tratamentul in urmatorul mod : se ia fasa sterila de colturi si se inmoaie in tratamentul caldut ( daca e rece se incheaga de la ceara). Veti obsera ca adera la fasa si incepe imediat a se intari. Aplicati cu grija pe arsura fasa astfel inmuiata (si in totalitate inmuiata). Continuati pana cand toata rana e acoperita.

IMPORTANT de stiut: fasa inmuiata NU se va lipi de rana datorita ingredientelor pe care le contine. Mai mult, datorita caldurii corpului si a stratului de vata care va fi asezat peste ea se va mentine unsuroasa si va hidrata si regenera carnea si pielea.

Dupa ce toate ranile sunt acoperite cu fasa inmuiata in tratament, peste ea se va aplica un strat de vata care va avea rolul de a mentine caldura necesara regenerarii . Dupa ce corpul va fi acoperit de startul de vata, peste vata se va folosi un nou strat de fasa curata care va mentine vata si fasa cu tratament la locul lor.

Acest pansamanet se va mentine 24 de ore dupa care va fi inlocuit urmarind exact aceiasi pasi, de la spalarea cu ceai pana la securizarea cu ultimul strat de fasa. In momentul in care pansamentul se da jos tatal meu spune ca nu e dureros pentru ca tratamentul este extrem de emolient . La stratul de fasa cu tratament va adera carnea moarta care se va indeparta astfel cu usurinta si fara durere.
De asemenea, pe dedesuptul carnii arse va incepe procesul de regenerare a celulelor, ceea ce va provoca mancarimi. Mancarimea e semn bun.

Tratamenul ramas de la aplicare se poate pune la rece si poate fi refolosit la urmatoarea pansare, prin incalzire.

In speranta ca tratamentul va alina suferinta celor ce trec prin momente de neimaginat, ma pun la dispozitia voastra daca aveti intrebari sau nevoie de ajutor.
Insanatosire grabnica, suntem cu gandul la voi !

Sfântul Dimitrie Basarabov (cel Nou) ocrotitorul Bucureştiului.

Pentru că Dumnezeu a ales ziua căsătoriei noastre, chiar pe 27 octombrie, m-am gândit să-i aduc mulţumire Lui pentru darurile  nepreţuite pe care ni le-a dat, cei doi copii, precum  şi Sfantului Dimitrie cel Nou, din Manastirea Basarabov, ocrotitorul Bucureştiului.

 LA MULŢI ANI TUTUROR ACELORA CARE PURTAŢI PRENUMELE DE DIMITRIE, DUMITRU, sau derivate ale acestora!

SĂ TRĂIŢI, CU NUMELE!

Unii cercetatori sunt de parere ca Sfantul Dimitrie cel Nou a trait in perioada de maxima inflorire a isihasmului, in timp ce altii cred ca a trait in secolul al XII-lea. Paisie de la Hilandar consemneaza in istoria sa ca Sfantul Dimitrie inca mai traia in anul 1685, fiind un sfant recent al vremii. Intr-o copie a Istoriei slavo-bulgare facuta la Russe, de catre ieromonahul Pantelimon, se spune ca Sfantul Dimitrie a trait in secolul al XVII-lea si a fost ingropat la Manastirea din Basarabov.

Pestera si manastirea se afla in localitatea bulgara Basarabovo, la o distanta de aproximativ 80 de kilometri de Bucuresti.

Nici in ceea ce priveste nationalitatea sfantului lucrurile nu sunt foarte clare, deoarece multe sate aveau populatie mixta; or, in perioadele de restriste, locuitorii lor se mutau pe celalalt mal al Dunarii, in Tara Romaneasca. Acest lucru s-a intamplat si cu satul Basarabov, in secolul al XVIII-lea, cand, in urma distrugerii lui, localnicii se muta in satul Slobozia de langa Giurgiu, insa se reintorc, in parte, spre sfarsitul secolului, formand actualul sat Basarabov.

Sfantul Dimitrie cel Nou, al carui nume il poarta si manastirea din pestera, este mentionat de catre Sfantul Paisie de la Hilandar in renumita sa carte "Istoria slavo-bulgara". Sfantul Dimitrie cel Nou a dus o viata simpla de mirean. Aflam din insemnarile invatatorului Nicolae Nemtov (1898) din Basarabov, printre altele, despre casa natala a sfantului, despre biserica Sfantului Ioan, la care acesta mergea in fiecare duminica si sarbatoare, despre faptul ca, pazind vacile satului, el nu primea decat paine si sare, iar aceasta numai de la oamenii instariti.

Sfantul Dimitrie se va calugari mai tarziu in Manastirea lui Basarab I de la marginea satului natal. Invatatorul descrie si felul in care s-au descoperit moastele Sfantului Dimitrie cel Nou. Se spune ca o tanara fecioara din satul Cerven Voda si-a pierdut vederea. Intr-o noapte, viseaza ca a mers la Manastirea Basarabov, unde s-a spalat pe fata cu apa din fantana Sfantului Dimitrie, dupa care si-a recapatat-o.

Tanara povesteste visul parintilor sai si hotaraste sa mearga la Basarabov, cale de 17 kilometri. Ajungand aici pe inserat, ramane peste noapte, impreuna cu parintii sai, dorind sa se spele cu apa din fantana a doua zi dis-de-dimineata. Noaptea, avand dureri ingrozitoare de ochi, merge la fantana, se spala si isi recapata astfel vederea. Privind spre apa Lomului, ce trece prin fata manastirii, vede, deasupra raului, mai multe candele si faclii aprinse. Se aproprie si zareste in apa moastele Sfantului Dimitrie stralucind.

Tatal fetei este chemat, insa nu zareste nimic. A doua zi, trupul este scos din rau de catre preotii din Russe. Moastele Sfantului Dimitrie sunt luate mai intai pentru a fi duse in orasul Russe, insa boii care trageau carul se opresc in fata casei parintesti a sfantului. Aici se va construi biserica ce ii va purta mai apoi hramul.

Traditia din zona spune ca turcii, in vremea unui atac, din ispita diavoleasca, il dezgroapa dupa o vreme, in cautarea unei inchipuite comori. Afland sfintele moaşte le arunca in raul Lom, unde stau ascunse intre mal si pietre timp de 33 de ani, pana ce sunt descoperite de un crestin evlavios. Dupa aflarea acestora, ele au fost duse in satul Basarbov, unde au savarsit nenumarate minuni.

Intr-o minune consemnata mai inainte ca moastele sa fie stramutate la Mitropolia din Bucuresti se vorbeste despre un turc care a vrut sa fure intr-o noapte candelele de argint dinbiserica Sf. Dimitrie. Acestuia ii paralizeaza picioarele si este gasit dimineata de catre preot cazut in fata raclei cu sfintele moaste.

In timpul razboiului ruso-turcesc din anii 1768-1774, sfintele sale moaste au fost transportate in orasul Bucuresti de catre generalul Petru Saltikov. Acestea au fost asezate cu mare evlavie si bucurie in Catedrala din Bucuresti, unde se afla pana in ziua de astazi.

In anul 1895, invatatorul Nicolae Nemtov viziteaza Mitropolia de la Bucuresti si se inchina la moastele Sfantului Dimitrie, rugand pe mitropolit sa-i deschida racla. Facand o descriere a vesmintelor si a infatisarii sfantului, invatatorul consemneaza ca o mana este mai alba, iar cealalta pare putin innegrita din cauza multimii inchinatorilor care o saruta.

Teodor Danalache