SERVICII MEDICALE DE CARE PUTETI BENEFICIA, INCEPAND CU 1 IUNIE 2014

Pachetul de servicii medicale de bază care intră în vigoare începând cu 1 iunie aduce numeroase modificări. În pachetul de bază au fost introduse consultaţii de monitorizare activă prin plan de management integrat pentru bolile cronice cu impact major asupra poverii îmbolnăvirilor privind: riscul cardiovascular înalt - HTA, dislipidemie, diabet zaharat tip 2, astm bronşic, boală cronică respiratorie obstructivă, boala cronică de rinichi.

Peste 200 de afecţiuni şi proceduri chriugicale, fără spitalizare continuă, de la 1 iunie

Peste 100 de afecţiuni vor fi tratate şi peste 100 de proceduri chriugicale vor fi realizate fără spitalizare continuă, ci în ambulatoriu, potrivit normelor de aplicare a noilor pachete de servicii medicale şi a Contractului-cadru, care intră în vigoare din 1 iunie.

Printre cele 105 diagnostice pentru care se recomandă spitalizare de zi (maximum 12 ore) se numărără: infecţia intestinală bacteriană şi virală, diareea şi gastro-enterita probabil infecţioase, hepatita virală cronică, tumora lipomatoasă benignă a pielii şi a ţesutului subcutanat al trunchiului, tiroidita autoimună, hipertensiunea primară, forme de angină pectorală fără coronarografie, cardiopatia ischemică cronică, ateroscleroza cerebrală, rino-faringita acută (guturaiul comun), amigdalită acută, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, pneumonia virală, boala pulmonară obstructivă cronică cu infecţie acută a căilor respiratorii inferioare, hepatita alcoolică, colecistita cronică, avortul spontan incomplet fără complicaţii şi boala Lyme.

Totodată, 109 proceduri chirurgicale vor fi realizate tot fără spitalizare continuă. Printre acestea se numără amigdalectomia, rinoplastia posttraumatica (reducerea şi imobilizarea fracturilor piramidei nazale după un traumatism recent), excizia de polip cervical, dilataţia şi chiuretajul uterului, excizia leziunilor sânului, chirurgia varicelor şi circumcizia.

Serviciile medicale spitaliceşti care nu necesită internare continuă, acordate în regim de spitalizare de zi, pot fi contractate de unităţile sanitare cu paturi şi unităţile sanitare autorizate de Ministerul Sănătăţii să efectueze aceste servicii şi de centrele de sănătate multifuncţionale cu personalitate juridică care au avizate/aprobate de Ministerul Sănătăţii structuri de spitalizare de zi.
Unele servicii acordate în regim de spitalizare de zi pot fi acordate, însă, şi în regim de spitalizare continuă, dacă pacientul prezintă complicaţii cu risc pentru acesta.

Prevederile sunt cuprinse în normele de aplicare a pachetelor de servicii medicale, de bază (pentru asiguraţi) şi minimal (pentru neasiguraţi), şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru 2014 - 2015.

Mai multe analize şi servicii, inclusiv acupunctură, în ambulatoriul de specialitate, din 1 iunie

Pacientul va beneficia, din 1 iunie, de mai multe analize şi servicii în ambulatoriul de specialitate, pentru acele afecţiuni pentru care nu ar fi necesară internarea, potrivit normelor la pachetele de servicii medicale.

În noul pachet, în ceea ce priveşte asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, a fost revizuită lista procedurilor diagnostice şi terapeutice, astfel încât pacientul să beneficieze de o serie de servicii suplimentare, pentru care nu va mai fi nevoie de internarea în spital.

În ambulatoriul de specialitate au fost introduse, în premieră, servicii conexe actului medical care sunt furnizate de psihologi de specializările: psihologie clinică, consiliere psihologică, psihoterapie şi psihopedagogie specială - logopezi şi kinetoterapeuţi. Aceştia vor face contracte cu medicii specialişti în neurologie şi neurologie pediatrică, otorinolaringologie, psihiatrie şi psihiatrie pediatrică,ortopedie şi traumatologie şi ortopedie pediatrică, reumatologie, oncologie medicală, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, hematologie şi nefrologie.

Tot în ambulatoriu se oferă servicii de acupunctură. În baza competenţei sau a atestatului de studii complementare în acupunctură, medicul din ambulatroiu poate încheia contract de furnizare a acestor servicii. Potrivit pachetului de bază, se acordă o singură consultaţie pentru acupunctură, pentru fiecare cură de tratament. Totodată, se acodă maxim două cure pe an calendaristic pe asigurat, după care asiguratul plăteşte integral serviciile.

O cură de tratament reprezintă, în medie, 10 zile de tratament şi, tot în medie, patru proceduri pe zi.

Consultaţiile de acupunctură se acordă pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie sau de la medicul de specialitate din ambulatoriu clinic.

Tot în pachetul de servicii de bază se regăsesc, la capitolul serviciilor stomatologice, consultaţii, servicii profilactice, tratamente protetice şi ortodontice precum şi alte tratamente, inclusiv serviciile de medicină dentară de urgenţă.
Nu se mai regăsesc în pachetul de bază serviciile de homeopatie şi fitoterapie (aceste servicii pot face obiectul asigurărilor private).

Consultaţii preventive, bilete de trimitere valabile 2 luni şi reţete fracţionate, din 1 iunie-norme

Asiguraţii de 18 - 39 de ani, care nu prezintă simptomele vreunei afecţiuni, se vor prezenta oricum la medicul de familie, o dată la trei ani, biletele de trimitere vor fi valabile două luni, iar produsele prescrise în reţete, pentru trei luni, vor putea fi cumpărate în mai multe etape, din iunie.

Prevederile sunt cuprinse în normele de aplicare a pachetelor de servicii medicale - de bază (pentru asiguraţi) şi minimal (pentru neasiguraţi) - şi a Contractului-cadru ce reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru 2014 - 2015. Pachetele de servicii medicale şi contractul-cadru intră în vigoare la 1 iunie.

Printre noutăţile aduse de aceste prevederi legislative noi, se numără prevenţia, care va fi efectuată prin completarea unei riscograme. În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, noul pachet de bază, care intră în vigoare la 1 iunie, prevede vizite periodice la medicul de familie.

O persoană sănătoasă, cu vârsta curpinsă între 18 şi 39 de ani, se va programa la un control preventiv o dată la trei ani. În cazul în care medicul de familie va suspecta existenţa unei boli, respectivul pacient va veni la control anual şi va benficia de investigaţii pentru stabilirea diagnosticului.

Copiii vor fi supuşi unor consultaţii preventive pentru identificarea tulburărilor de creştere şi dezvoltare şi a riscurilor specifice pe grupe de vârstă şi sex.
Consultaţiile vor fi realizate la externarea din maternitate şi la o lună - la domiciliul copilului. Apoi, consultaţiile vor fi realizate la două, patru, şase, nouă, 12, 15, 18 şi 24 de luni, iar ulterior, până la 18 ani, vor fi făcute anual.

Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 2 ani, 3 ani, 4 ani şi 5 ani cuprinde, printre altele, evaluarea practicilor nutriţionale (anamneza nutriţională adresată părinţilor) şi consiliere pentru o alimentaţie sănătoasă şi comportament alimentar sănătos al întregii familii, profilaxia rahitismului numai în perioadele reci ale anului, evaluarea dentiţiei şi igiena orală, administrarea de fluor pentru profilaxia cariei dentare, evaluare şi consiliere pentru activitatea fizică, evaluare şi consiliere pentru dezvoltarea neuro-psiho-emoţională, identificarea eventualelor deficienţe ale dezvoltării psiho-motorii ale copilului prin aplicarea unui chestionar care vizează arii de dezvoltare psiho-motorii care ar putea fi afectate în tulburarea de spectru autist. Pentru un scor care indică un risc mediu şi sever se recomandă trimiterea către medicul de psihiatrie pediatrică.

Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 6 ani, 7 ani, 8 ani, 10 ani şi 11 ani cuprinde şi screening-ul obezităţii prin utilizarea indicelui de masă corporală - (IMC) şi evaluarea dezvoltării pubertare.

Consultaţia preventivă a copiilor la vârsta de 12 ani, 13 ani, 14 ani, 15 ani, 16 ani şi 17 ani cuprinde, pe lângă examinările privind dezvoltarea acestora, consiliere şi screening pentru depistarea eventualelor infecţii cu transmitere sexuală (ITS), după începerea vieţii sexuale, screening-ul depresiei, informarea fetelor şi părinţilor privind beneficiile vaccinării opţionale anti-HPV, consiliere privind stilul de viaţă sănătos: activitate fizică, nutriţie, fumat, alcool, droguri, violenţă, cât şi consiliere pentru planificare familială, pentru adolescenţii care şi-au început viaţa sexuală.

Şi gravida va beneficia de consultaţii periodice active. Astfel, la luarea în evidenţă în primul trimestru, se decontează o consultaţie. Apoi se decontează consultaţii lunare, până în luna a 7-a. Între luna a şaptea şi a noua, gravidele vor beneficia de două consultaţii pe lună.

În cadrul supravegherii gravidei, se face şi promovarea alimentaţiei exclusive la sân a copilului până la vârsta de 6 luni şi continuarea acesteia până la minim 12 luni, testare pentru HIV, sifilis, hepatită de etiologie virală cu virus B şi C, precum şi consiliere înainte şi după aceste testări.

După externarea din maternitate, pacienta va fi consultată la domiciliu, apoi, la patru săptămâni de la naştere, va beneficia de o nouă consultaţie.
De asemenea, în pachetul de bază au fost introduse consultaţii de monitorizare activă, prin plan de management integrat, pentru boli cardiovasculare, dislipidemie, diabet zaharat tip 2, astm bronşic, boală cronică respiratorie obstructivă şi boala cronică de rinichi.

Tot din 1 iunie, biletele de trimitere vor fi valabile două luni, în loc de una cât sunt valabile în prezent.

Totodată, din reţeta prescrisă pentru trei luni, produsele vor putea fi cumpărate separat în acest interval.

Programul de lucru al medicului de familie este, în medie, de 5 ore/zi pentru consultaţii la cabinet pentru care plata se face prin tarif pe serviciu medical, fiind luate în calcul o medie de 20 de consultaţii/zi calculată în cadrul unui trimestru, dar nu mai mult de 40 de consultaţii/zi . De asemenea, medicul de familie va avea maxim 3 consultaţii la domiciliu/zi dar nu mai mult de 21 consultaţii pe lună.

Dosarul electronic de sănătate al pacientului, obligatoriu din iunie

Medicii de familie şi unităţile sanitare vor avea obligaţia de a deschide, din iunie, un dosar electronic pentru fiecare pacient, în care să fie trecut istoricul medical al acestuia, util la urgenţe. Cei care refuză să folosească dosarul vor putea primi sancţiuni, de la avertisment până la amenzi.

Dosarul electronic este obligatoriu din 1 iunie, prin noul Contract-cadru privind acordarea asistenţei medicale, pentru toţi furnizorii de servicii medicale.

Acesta este folosit din aprilie, în perioada de verificare a sistemului, de către unii medici de familie şi de către spitale, într-o lună de utilizare fiind iniţiate 300.000 de dosare.

Din 1 iunie, fiecare român, indiferent dacă este asigurat sau nu, va avea un astfel de dosar electronic.

Iniţializarea dosarului se face cu ocazia unui prim consult. Dosarul electronic de sănătate va conţine toate informaţiile medicale care, în mod normal, sunt în fişele de observaţie, foile de observaţie şi registrele de consultaţii ale pacienţilor.
Foarte importante sunt informaţiile din istoricul medical al pacientului utile în situaţii de urgenţă şi considerate a fi vitale: alergii, grupa de sânge, boli cronice, proteze, dispozitive, internări şi ultimele prescripţii, ultimele două introduse la cererea medicilor.
La dosarul electronic au acces proprietarii datelor, adică pacienţii şi medicii curanţi. Accesul la dosarul electronic de sănătate se poate face fără acceptul pacientului doar într-o singură zonă, cea de urgenţă, iar restul, numai cu acordul acestuia.
"Punctul zero" al dosarului electronic de sănătate a fost în 20 aprilie, când a început iniţializarea datelor în sistem electronic. Acest proces se face printr-o consultaţie, indiferent dacă aceasta se face la medicul de familie, în ambulator sau la spital. Din acel moment, toate datele existente în sistemul Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), respectiv internările, reţetele şi analizele, sunt adunate în dosarul pacientului.
Din punct de vedere medical, dosarul poate fi accesat de toţi medicii care au cod de parafă, sunt specialişti şi au semnătură electronică. Sunt în această situaţiei 35.000 de medici cu cod de parafă. Accesul se poate face pe baza a două chei: cardul de asigurări de sănătate, introdus în cititor sau matricea de securitate, şi semnătura electronică. Matricea de securitate este elementul alternativ la card, care reprezintă combinaţii de cifre de pe orizontală şi diagonală.
Matricea de securitate este proprietatea pacientului. Aceasta va fi dată pacientului de către orice medic, inclusiv de spital, ambulator sau de familie.
Pacientul poate să vadă cine i-a accesat dosarul, ora, ziua şi IP-ul calculatorului de pe care s-a făcut acest lucru.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, declara recent că fraudarea în sistemul sanitar nu va mai fi posibilă atunci când se vor folosi dosarul electronic al pacientului şi cardul naţional de sănătate.
CNAS şi UTI România au semnat, în 28 martie 2013, contractul privind implementarea sistemului informatic integrat pentru Dosarul Electronic de Sănătate, care, potrivit autorităţilor, reuneşte întreg tabloul clinic al pacienţilor asiguraţi, sprijinind astfel corectitudinea deciziei medicale bazate pe informaţii corelate din surse diferite, dar disponibile în timp real (on-line) şi securizat.
Guvernul a aprobat, în 13 mai, pachetele de servicii medicale, de bază şi minimal, şi Contractul cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru 2014-2015, care vor intra în vigoare la 1 iunie.

Sursa: realitatea.net